joi, 30 aprilie 2015

Un dialog de la suflet la suflet cu Elena Curicheru-Vatamanu

    

Biblioteca „Onisifor Ghibu”, în colaborare cu Liceul Teoretic „Minerva”, a organizat joi, 30 aprilie 2015, o întâlnire cu Elena Curicheru-Vatamanu, fiica scriitorului Mihail Curicheru, autorul volumului de nuvele „Petale de mac”, numită de academicianul Mihai Cimpoi – un mic roman.
Criticul şi istoricul literar, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” Vitalie Răileanu a accentuat importanţa programului de lectură Chişinăul citeşte o carte şi a menţionat că Petale de mac de Mihail Curicheru este o carte care nu-ţi răpeşte timpul, o carte care te îndeamnă spre bonomie, un frumos roman confesiune cu final suspendat.
      Elena Curicheru-Vatamanu şi elevii claselor a X-a şi a XI-a au avut un dialog de la suflet la suflet. S-a vorbit despre Mihail Curicheru, profesorul care a construit o şcoală, cel care a început să scrie romane, nuvele şi a semnat pagini de publicistică. Din păcate, a fost deportat, iar la vârsta de doar 33 de ani se stinge din viaţă…
       Elena Curicheru-Vatamanu şi-l aminteşte pe tatăl său ca fiind un om cald, inimos, un om pe care l-au iubit copiii. Nuvela Petale de mac e o trăire profundă de dragoste, ce are ca subiect căutarea sufletului-pereche perfect. O adevărată descoperire a fost faptul că această carte este autobiografică. Nuvela Petale de mac e asemenea unui cântec întru dragoste, dialogurile sunt de o sinceritate adolescentină, iar suflul descrierilor e actual şi în mileniul III.  
        La sfârşitul discuţiei, doamna Elena Curicheru-Vatamanu a donat Liceului Teoretic „Minerva” două cărţi semnate de Ion Vatamanu şi două cărţi Petale de mac de Mihail Curicheru invitându-i pe toţi elevii la lecturi utile şi bine conturate în timpul prezent.


miercuri, 29 aprilie 2015

Programul municipal „Chișinăul citește o carte” – ascensiune culturală prin lectură!



Un alt grup de cititori ai Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, elevi ai Colegiului Politehnic din Chișinău și ai LT „Spiru Haret” au avut dorința de a dialoga cu scriitorul Emilian Galaicu-Păun. Un cuvânt în susținerea lecturii volumului „Țesut viu. 10x10” au avut de spus colegii de breaslă ai scriitorului.


Publicistul și editorul Gheorghe Erizanu a prezentat colecțiile de carte inițiate de Editura „Cartier”, accesibile pentru cititorii de toate vârstele. Volumul „Țesut viu. 10x10” de Emilian Galicu-Păun a apărut în una din cele mai prestigioase colecții a acestei edituri– „Cartier popular” – colecție a cărților autorilor afirmați deja în literatura română, care au trecut girul citirilor.


Criticul literar Mircea V. Ciobanu în alocuțiunea sa a menționat că pentru el marea plăcere a lecturii acestui roman este în fiecare literă tipărită în carte. Pergamentul pe care este scrisă cartea – este însăși viața, pielea autorului. De fapt stăpânul adevărat al oricărei cărții este cititorul și nu autorul, iar cititorul fiecare în felul său înțelege mesajul cărții. Uneori textul, forma lui – sunt mai importante decât însăși drama narațiunii. Și aceasta se referă în totalitate la volumul „Țesut viu. 10x10” al scriitorului Emilian Galaicu-Păun.

 „De mulți ani am frânt gâtul retoricii tradiționale” – a ținut să remarce și scriitorul Emilian Galaicu-Păun, reiterând în fața celor prezenți evenimente importante din viața sa, care au contribuit la scrierea acestei cărți. Cele zece istorii, cuprinse în cele zece capitole ale cărții, au o compoziție tragică, în esența lor, combinate cu poante ironice.  În general nu-i plac cărțile confortabile, ca un fotoliu, pe care le citești fără nici o emoție. Autorul a dat și unele sfaturi de lectură. Cartea poate fi citită în două moduri: urmărind cronologia evenimentelor sau se poate aborda o lectură textualistă, fără a atrage atenția la timpul evenimentelor descrise.

Un cuvânt de admirație pentru creația scriitorului Emilian Galaicu-Păun și cartea sa „Țesut viu.10x10”, lectura căreia te provoacă la viață, la acțiune – a venit din partea poetei Tatiana Afanas-Creciun.

Sergiu Orehovschi, profesor de limbă și literatură română a Liceului Teoretic „Spiru Haret” a adus mulțumiri Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, pentru posibilitatea de a participa cu elevii săi la altfel de ore de literatură română, în care ei au posibilitatea de a dialoga pe viu cu scriitorii și a venit cu inițiativa, către scriitori, critici literari,  editori – de a organiza așa dialoguri/prelegeri despre literatura anilor ’80-’90 și cu profesorii de limbă și literatură română, în cadrul întrunirilor profesionale.
Cercetătorul literar Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a adresat tinerei generații, aflată la acel moment în Sala Nuciferă a bibliotecii, unul din motivele participării la Programul municipal „Chișinăul citește” – astfel se obține ascensiunea spirituală prin lectură!


Invitația este valabilă pentru toți doritorii de a gusta din plăcerea lecturii unei cărți spectaculoase – „Țesut viu.10x10” de Emilian Galaicu-Păun.


marți, 28 aprilie 2015

Chișinăul citește o carte: „Țesut viu. 10x10” de Emilian Galaicu-Păun



În cadrul Programului municipal de lectură „Chișinăul citește o carte – 2015”  Biblioteca „Onisifor Ghibu” a organizat o întâlnire  a cititorilor cu scriitorul Emilian Galaicu-Păun, autorul volumului propus chișinăuienilor spre lectură în acest an.  Au participat elevi ai Liceului Teoretic „Spiru Haret”, ghidați de Sergiu Orehovschi, profesor de limbă și literatură română al acestei instituții.
Prezentarea scriitorului  Emilian Galaicu-Păun  și a cărții „Țesut viu. 10x10” a fost realizată de cercetătorul literar Vitalie Răileanu, directorul bibliotecii „Onisifor Ghibu” și Maria Pilchin, critic și istoric literar, profesor universitar.
În alocuțiunea de deschidere a activității, Vitalie Răileanu a ținut să accentueze că în jurul volumului „Țesut viu. 10x10”, scris de pe poziții de polemică, al talentatului scriitor Emilian Galaicu-Păun,  critica literară este axată de mult timp deja. Volumul este o provocare deosebită prin cuprinsul textului, prin sintagma limbajului abordat.
Criticul și istoricul literar Maria Pilchin a remarcat faptul că scriitorul Emilian Galaicu-Păun este un nume important în literatura română, iar romanul „Țesut viu.10x10” reprezintă o țesere a personajelor, a ideilor, a stilurilor. Autorul a reflectat în cuprinsul cărții istoria unui tânăr în devenire, venit din perioada societății sovietice. În același timp Emilian Galicu-Păun construiește literar viață cotidiană a diferitor generații crescute sub influența ideilor socialist-comuniste.


        Cu emoții palpitante în voce, scriitorul Emilian Galaicu-Păun a dezvăluit în fața cititorilor, aflați în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, gândurile care îi răvășeau inima în timpul celor aproape 14 ani, cât a durat scrierea acestei cărți. Autorul a dat mai multe caracteristici acestui volum. Este un roman al memoriei, deoarece sunt secvențe din perioada deportărilor staliniste, dar este prezentat și un altfel de  7 aprilie 2009. Este un roman-bibliotecă, deoarece se fac multe trimiteri la cărți și autori  preferați. Este un roman incomod, deoarece nu se ține seama de conveniențe sociale și lingvistice. Totuși, mai mult este un roman-trăit, un roman-biografie a vieții sale, în care se regăsesc părinții, bunica, prietenii de copilărie și de studenție. În același timp conține și istorii ale vieții unor persoane necunoscute, istorii excepționale, ieșite din comun, pe care le-a auzit de la diferite persoane.



Întrebat de elevii Liceului Teoretic „Spiru Haret”, captivați de cele auzite, dacă nu este cumva periculos, pentru viitor,  să dea în carte istorii din viața sa sau ale altor oameni, scriitorul a menționat că puterea de sinteză a unui roman este destul de mare și literatura doar atunci încetează să fie doar o hârtie tipărită, când se bazează pe viața de zi cu zi. 
Limbajul firesc, cu importuri din lexicul nenormativ, dă o nuanță de realitate oricărei opere artistice, a ținut să menționeze autorul, accentuând faptul că nu are un scop în sine să șocheze publicul cititor. Acesta a fost răspunsul dat dlui profesor Sergiu Orehovschi.



În final, Vitalie Răileanu a reiterat puterea creatoare a lecturii, invitând cititorii să vină cu noi întrebări la Conferința de totalizare a programului „Chișinăul citește o carte”, care va avea loc toamna, deci, este timp suficient pentru a împrumuta cartea de la bibliotecă și a pregăti impresiile.


luni, 27 aprilie 2015

Onor la Tricolor!

Ziua drapelului naţional al Republicii Moldova

         Astăzi se împlinesc 25 de ani de la oficializarea Tricolorului ca drapel al Republicii Moldova. 
         Revenind, la simbolistica naţională, trebuie precizat că îmbinarea şi dispunerea culorilor albastru-galben-roşu pe drapelul de stat nu reprezintă un moft sau o întâmplare, ci o recuperare şi reafirmare a adevărului istoric. Această cromatică ne defineşte ca popor şi se regăseşte pe flamurile medievale, pe frescele mănăstireşti, pe icoane şi, nu în ultimul rând, pe blazoanele boiereşti şi domneşti (mai ales în perioada domniilor regulamentare). Iar odată cu formarea naţiunii moderne româneşti, tricolorul întruchipează idealul nostru de Libertate (începând cu Revoluţia paşoptistă) şi de Unitate (în contextul dublei alegeri a lui Al. I. Cuza).

Expoziţie pe pian
         În contextul invaziei de panglici bicolore, ba roş-albastre, ba negre-oranj, avem datoria să ne onorăm tricolorul şi să respingem ofensiva simbolistic-propagandistică a forţelor revanşarde şi ostile fiinţei noastre naţionale. În fond, un drapel poate exista şi fără stema imprimată pe el, dar nu şi fără stima cetăţenilor. (Ion Mischevca din Adevărul, nr.73, 2015)
   

     Cu ocazia acestei sărbători, Biblioteca „Onisifor Ghibu” a organizat o expoziţie tematică de carte, unde puteţi afla mai multe lucruri interesante despre drapelului naţional al Republicii Moldova.

Vă aşteptăm la bibliotecă!




vineri, 24 aprilie 2015

Lansare de carte "Garda de Fier"


Motto „Garda de Fier practica un antisemitism economic,
dar nu rasial sau religios

Vineri, 24 aprilie 2015, în Sala Nuciferică  a Biblioteii „Onisifor Ghibu” a avut loc lansarea cărţii „Garda de Fier” de Mihai Babele.
Criticul şi istoric literar, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” Vitalie Răileanu, a prezentat acest volum-document istoric şi a menţionat faptul – Garda de Fier te concentrează 24 de ore prin cuprinsul şi textul inedit, prin varietatea documentelor şi amănuntelor descrise, dar şi prin originalitatea pioneratului. L-a surprins curajul autorului de-a descrie adevărul, în aceste timpuri.

Părintele, Nicolae Ciobanu, a mulţumit autorului pentru invitaţie şi a accentuat că în această carte este descrisă lupta dintre Garda de Fier şi duşmanul necruţător, agresiv şi necinstit. Tinerii patrioţi şi-au sacrificat viaţa pentru religia creştină, pentru neamul românesc. De asemenea, a adus sincere mulţumiri domnului Mihai Babele din partea sa şi a Mitropolitului Moldovei.
Scriitorul Mihai Babele a mărturisit că specialiştii în domeniu, care au citit cartea, l-au avertizat că poate avea probleme mari cu o serie de cititori, cărora nu le place când se scrie adevărul despre ei. „Am scris despre ei ca să fie înţeles cu ce duşman necruţător a început lupta. Mă interesează adevărul despre Garda de Fier, despre tinerii patrioţi care şi-au sacrificat viaţa pentru triumful demnităţii naţionale. În această carte am amintit şi despre regele României, Carol al II-lea, care devenise o unealtă în mâinile camarilei […] care îl înconjurau. Am scris şi adevărul despre asasinarea lui Nicolae Iorga, cea mai grea crimă atribuită Gărzii de Fier”, a mai spus Mihai Babele.

Doctorul în istorie, Ion Negrei a vorbit despre istoria Gărzii de Fier, despre istoria Mişcării Legionare şi importanţa cunoaşterii istoriei neamului nostru. A felicitat autorul cu ocazia lansării cărţii şi a îndemnat publicul să citească acest volum. 

Doctorul în filologie, Zina Negrei, le-a propus studenţilor să lectureze această carte pentru că te impresionează chiar de la început si se citeşte foarte uşor.

La final scriitorul Mihai Babele a avut un dialog cu publicul prezent.




Biblioteca şi bibliotecarii - stăpâni imenşi ai tezaurului spiritual

Expoziţie virtuală

"Biblioteca viitorului ne introduce metode noi de difuzare a cărţilor şi informare a cititorilor prin informatizarea şi automatizarea diferitelor servicii.
Bibliotecarul trebuie să fie pregătit din timp pentru schimbare, pentru şocul viitorului"
Dan Simionescu
  • Dezvoltarea profesională biblioteconomică / N. Marinescu. Iaşi : Ed. Princeps, 2007. 143 p.
Pregătirea profesională este un proces de instruire. Dezvoltarea profesională este un proces mai complex, având ca obiectiv însuşirea cunoştinţelor utile, prezente, dar şi viitoare. Prin formare, se urmăreşte dezvoltarea unor capacităţi noi, în timp ce prin perfecţionare se vizează îmbunătăţirea capacităţilor existente. Formarea este complexă cuprinzând: calificarea profesională, perfecţionarea, specializarea, formarea prin experienţă şi informarea profesională.

  • Bibliotecarul şi biblioteca / L. Corghenci. Chişinău, 2009. 110 p.

Acest volum se întemeiază în marea parte pe ceea ce a fost realizat de către autor între anii 2000 şi 2009 şi reflectat în articole, sinteze şi comunicate, comunicări, rapoarte, recenzii şi alte materiale. Lumea se schimbă, impunând schimbarea Bibliotecii, Bibliotecaruului. Prin eficienţă profesională instituţia şi angajatul fac faţă provocărilor diverselor medii: tehnologice, informaţionale, economice, sociale. Această publicaţie oferă posibilitatea de a argumenta cunoştinţele şi deprinderile, necesare în această lume a schimbărilor.
  • Biblioteca Municipală"B.P. Hasdeu" - suport informaţional pentru comunitatea chişinăuiană: resurse, servicii, programe inovative. Abordări practice / BM "B.P. Hasdeu". Chişinău, 2010. 121 p.
      În ultimii ani ai sec. XX şi prima decadă a acestui secol, în urma expansiunii enorme a tehnologiei, BM a înregistrat schimbări radicale, a implementat multe proiecte de modernizare a serviciilor, suporturilor, faţă de cele practicate mai înainte, a adus contribuţii substanţiale la dezvoltarea culturală a chişinăuienilor, la educarea şi socializarea lor.
        Prin activitatea desfăşurată BM şi-a dovedit rolul pe care-l are în comunitatea chişinăuiană. Statisticile plasează BM în categoria celui mai utilizat, fizic şi on-line, serviciu public din comunitate.
  • Jurnalul bibliotecarului / D. Crudu. Chişinău, 2013. 83 p.
Autorul Jurnalului bibliotecarului afirmă că „jurnalul bibliotecarului este exact viața de bibliotecă așa cum o văd eu, fără s-o idealizez, s-au s-o ridiculizez”. Autorul relatează „evenimentele” de bibliotecă aşa cum sunt, fără metafore ori altceva de genul acesta. E chiar plăcut să citeşti un astfel de jurnal, un altfel de jurnal chiar. Dar după cum afirmă şi ex-directorul BM „B.P. Hasdeu” Lidia Kulikovski, Dumitru Crudu cunoaşte detaliat biblioteca din interior, cunoaşte pas cu pas reţeaua „Hasdeu”, oamenii ei…
Volumul Jurnalul bibliotecarului, dedicat bibliotecarelor Bibliotecii „Ștefan cel Mare şi Sfînt”, este o pledoarie pentru bibliotecă, carte, bibliotecari. În definitiv, recunoaşte Dumitru Crudu, de cînd mă învîrt printre bibliotecare, am descoperit că acestea sunt fiinţe foarte fragile şi delicate. La fel ca şi cărţile din jurul lor.
  • Biblioteca "Onisifor Ghibu": două decenii de istorie : monogr. / Raia Rogac ; Ion Constantin; cuv. înainte de Lidia Kulikovski şi Florin Rotaru.: Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2012. 432 p.

Cartea a apărut cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existenţă ai Bibliotecii „Onisifor Ghibu” (Filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”) din Chişinău. Monografia cuprinde texte introductive semnate de dr. conf. Lidia Kulikovski şi dr. Florin Rotaru, nouă capitole cu informaţii despre: colaborările culturale, patronul spiritual al instituţiei (Onisifor Ghibu), inagurarea Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Zilele Onisifor Ghibu, amintiri despre Biblioteca „Onisifor Ghibu” (semnate de Alexandru Moşanu, Ion Ungureanu, Alexe Rău, Gheorghe Buluţă, Larisa Câşlaru, Cornelia Olteanu), impresiile unor personalităţi despre Biblioteca „Onisifor Ghibu” (Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, Iuliana Gorea-Costin, Ana Bantoş, Vlad Pohilă, Lucia Culev, Vladimir Beşleagă, Ninela Caranfil etc.), autografe şi dedicaţii din Cartea de onoare a Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu”, publicaţiile bibliotecii, prezenţa Bibliotecii „Onisifor Ghibu” în mass-media şi imagini colectate de-a lungul anilor de la diverse activităţi.

  • Cartea, modul nostru de a dăinui: contribuţii la dezvoltarea domeniului biblioteconomic : interviuri, management, instruire, biblioteci-bibliotecari, asociaţia, miscelaneu / L. Kulikovski. - Chişinău, 2006. 267 p.
Personalul, oricărei biblioteci, trebuie, la nivelul de bază, să poată utiliza orice instrumentar sau echipament util şi disponibil pentru utilizatori - calculator, fax, xerox, audio/video. Abilităţi mai avansate sunt la fel la mare căutare cum ar fi expert în căutarea informaţiei, sunt ceruţi specialişti care pot crea, întreţine web, produce obiecte video şi digitale, specialişti care înţeleg procesul de digitizare şi care ştiu să stocheze, recupereze şi manipuleze resursele digitale.

  • Biblioteca azi. Informare şi comunicare / Gh. Buluţă. Târgovişte : Ed. Bibliotheca, 2004. 192 p.
Dată fiind importanţa bibliotecii, ca spaţiu al comunicării pe mai multe planuri şi ţinând seama de actualele ei funcţii de informare, formare, inserţie în social, autorii au socotit utilă o lucrare care să-i pună în temă pe bibliotecarii activi şi pe tinerii în curs de pregătire pentru această profesie de mediator în comunicare, cu problematica specifică, aşa cum se conturează ea din lucrările consultate, indicate în bibliografie.
Cartea de faţă este, în intenţia autorilor, oameni cu experienţă didactică şi de bibliotecă, un îndrumar care propune modele concrete de comunicare instuţională, utile în orice bibliotecă.
  • Biblioteca Municipală - Biblioteca inovantă / aut.: Lidia Kulikovski, L. Câşlaru, T. Coşeriu; Bibl. Municipală "B.P. Hasdeu". Chişinău, 2010. –     135 p.
Volumul Biblioteca Municipală - bibliotecă inovantă adună sub o copertă informaţii şi analize despre ce s-a inovat în timp la BM. cartea este un instrument de "aducere aminte" celor care au participat la implimentarea şi realizarea acestor proiecte inovative; un imbold generaţiei tinere, de astăzi, care beneficiază de pe urma imaginii BM; temelie pentru generaţiile viitoare. Mai este şi un instrument de evaluare a activităţii inovaţionale, dar şi unul de planificare a inovaţiei, a ce putem face, inova, în continuare...









Lansare de cărţi

Biblioteca „Onisifor Ghibu” – gazdă primitoare a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ediţia a XIX-a

           Biblioteca „Onisifor Ghibu” continuă să fie gazda Salonului Internaţional de Carte pentru  Copiii şi Tineret. Pe data de 23.04.2015 a avut loc cea de-a XIX-a manifestare, în cadrul căreia au fost lansate mai multe cărţi ale Editurilor din Republica Moldova şi România.
         Partenerii acestui eveniment au fost: Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Uniunea Scriitorilor din România şi Editurile din Republica Moldova şi România: Editura „Doxologia”, Iaşi; Editura „Grafema Libris”, Chişinău; Editura „Danaster”, Iaşi; Editura „Pontos”, Chişinău; „Tipo Moldova”, Iaşi şi Editura „Gens Latina”, Alba Iulia.
      Deschiderea evenimentului a fost realizată de directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, cercetătorul şi  criticul literar Vitalie Răileanu, care a fost şi moderatorul acestei manifestări. Vitalie Răileanu a accentuat importanţa lecturilor în general şi, în special, a cărţilor lansate la această ediţie, susţinând că ele vor contribui, fără îndoială, la formarea personalităţii celor ce le vor citi.
         Directorul Editurii „Doxologia”, Cătălin Jeckel a prezentat o serie de cărţi ale Monahiei Siluana Vlad, ale cărei opere „trădează” autenticitatea trăirii ei în ascultare de Dumnezeu. Cărţile Monahiei Siluana Vlad au un filon religios, abordând teme profunde, spirituale. Lucrarea Unde-ţi este bucuria, omul lui Dumnezeu?, este un dialog despre suferinţă şi bucurie, dragoste creştinească şi eros, adevăr şi minciună. Autoarea ne aminteşte că am fost creaţi fiinţe verticale, după chipul lui Dumnezeu,  de aceea suntem chemaţi să fim integri.
         În cadrul acestui eveniment au fost lansate şi câteva cărţi de la Editura „Danaster”, printre care şi Cavalerii cnezatului de vale, al cărei autor – Ion Muscalu, a fost prezent la manifestare.
         Profesorul Constantin Parascan – consilierul Editurii „Danaster”, dar şi prefaţatorul cărţii Cavalerii cnezatului de vale a afirmat că Ion Muscalu este un om şi scriitor deosebit, care, prin muncă asiduă, a reuşit să editeze nai mult de 15 cărţi. 
     Cercetătorul şi  criticul literar Vitalie Răileanu a prezentat volumul de poezii Omul mării revine scris de Ianoş Ţurcanu şi editat la Editura „Grafema Libris”, Chişinău. „Cartea Omul mării revine mi-a făcut o noapte albă, se confesează  criticul literar. Am lecturat poeziile cu o deosebită plăcere pentru că sunt şi eu ataşat mării. Versurile lui Ianoş Ţurcanu ademenesc cititorul şi îl fac cu mult mai bun. Descoperim în fiecare poezie un scriitor dedicat creaţiei şi mării, citez: „Mă-ntorc la tine iar şi iar mare albastră/ Cum se întoarce valul tău, veşnic la mal” ” (Vitalie Răileanu).
         Poetul, prozatorul, eseistul şi dramaturgul Iulian Filip a confirmat că Ianoş Ţurcanu este un poet care a reuşit să decodifice semnele mării. Pentru că marea, dacă ştii să o „citeşti”, are toate semnele eternităţii, în care îţi poţi cunoaşte şi timpul tău limitat.
         Victoria Fonari, critic literar, doctor în filologie şi poetă, ne-a făcut cunoscută o frumoasă antologie de poezie Din lirica feminină a Basarabiei, editată la Editura „Gens Latina”. În cel de-al doilea volum al antologiei, poeta se bucură să fie prezentată, publicându-i-se câteva poezii: Fizica esoterică, Iubirea, Minimalistă, În suspansul literei S ş.a.
         Totodată Victoria Fonari a prezentat şi creaţia artistcă a unei alte poete – Nina Slutu-Soruceanu, despre versurile căreia, incluse în volumul Catedrala, editat la Editura „Tipo Moldova” a spus că au rolul de a eterniza frumosul şi de a ne provoca la visare: „Mă rog pentru cel mai umil păcătos/ (…) Să-i dea Domnul un vis frumos”. Simbolurile universului artistic al Ninei Slutu-Soruceanu: lăstunii, catedrala, zborul oferă o dinamică de verticalitate poeziei sale.
         Criticul literar, Ion Ciocanu a sintetizat valoarea artistică a versurilor lui Ion Anton incluse în volumul Anotimpurile clipei. În prefaţa acestei cărţi, Ion Ciocanu îl numeşte pe poet „cutezător şi original”.
         O atmosferă de bună dispoziţie a fost creată şi de interpreta Ancuţa Dragu de la Biserica „Sfântul Haralampie” din Târgul Neamţ, care ne-a bucurat cu două cântece deosebite.

AVIZ!

Vineri, 24 aprilie, 2015, ora 15.00
în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”
va avea loc lansarea cărţii
Garda de Fier de Mihai Babele
(Chişinău, S.n., 2014. – 195 p.)

Vă aşteptăm cu drag!

str. Nicolae Iorga nr. 21 A
tel.: 022232625
email: onisiforghibubiblioteca@gmail.com

miercuri, 22 aprilie 2015

O pledoarie pentru profesia de bibliotecar


Motto:
 "Biblioteca este cabinetul magic în care există spirite vrăjite" 
(Jorge Luis Borges)

Dacă în viață faci ceea ce-ți place, e ca și cum nu ai lucra nici o zi. De aceea, e foarte important să-ți alegi meseria care ți se potrivește și care vine ca o mănușă pentru caracterul și temperamentul tău.
Lectura în sine este un proces cognitiv destul de profund. De aceea, oamenii care lucrează în această sferă a cunoașterii trebuie să fie niște persoane profunde și înțelepte. Sfera de care vorbim se referă și la bibliotecă, aceasta fiind o oază creată pentru confortul lecturii, pentru o evadare în lumea cunoștințelor și pentru o explorare reușită a mediului informațional.
Și, da , exact ce ar fi biblioteca fără o călăuză de încredere?! De aceea, este esențial ca bibliotecarul să fie un ghid bun, o călăuză fidelă în acest labirint al informației şi al cărţilor. Dar ce se ascunde în sintagma de „ghid bun”?
Sau cum ar trebui să fie temperamentul și caracterul bibilotecarului?
Dacă vorbim de caracter, atunci biblotecarul ar trebui să fie o persoană sociabilă, cumpătată - o trăsătură de caracter care te protejează de excese, altfel spus - este modest, disciplinat și își controlează dorinţele şi emoţiile. De asemenea, e important să fie binevoitor, onest și înzestrat cu inteligenţă socială (a şti cum să te adaptezi în diferite situaţii sociale şi a înţelege ce e important pentru ceilalţi). Aceste calități sunt esențiale, mai cu seamă în relația dintre bibliotecar și cititor.
La fel, un lucrător al bibliotecii trebuie să fie perseverent, adică să-i facă plăcere să ducă la bun sfârşit ce a început, să fie creativ, altfel spus, să găsească unele căi noi şi productive de-a înfăptui lucrurile și să manifeste dragoste pentru cunoaştere, avînd mereu tendinţa să înnoiască la propriul fond de cunoştinţe.
Aceste calități se referă mai mult la relația cu colegii de muncă în cadrul bibliotecii. De altfel, capacitatea de a lucra în echipă este la fel o trăsătură de caracter esențială : eşti loial coechipierilor şi-ţi asumi responsabilitatea şi partea ta din munca pe care-o faceţi împreună.
Știm că pe lîngă trăsăturile de caracter cu care este înzestrat un om, temperamentul acestuia definește, de multe ori, comportamentul lui cu cei din jur.
De fapt, există patru temperamente de bază: două predominant introvertite (melancolic și flegmatic) și două predominant extrovertite (sangvin și coleric).
Pentru un biblotecar, ca să aibă succes profesional este, pe de o parte important să posede unul dintre temperamentele extrovertite, pentru că este o meserie care necesită o comunicare reușită cu publicul cititor.
Pe de altă parte, de exemplu, colericii pot fi agresivi și insensibili, iar sangvinicii neatenți și neorganizați, aceste porniri însă pot fi estompate, dacă persoana este dotată cu inteligență socială și cumpătare, așa cum am vorbit mai sus.
În aceeași ordine de idei, melancolicii și flegmaticii, care sunt niște introvertiți, au calități frumoase cum ar fi creativitatea specifică melancolicilor sau politețea, amabilitatea și tactul, acestea fiind specifice şi flegmaticului.
Am descris mai sus cum ar fi ideal să fie o persoană care lucrează în această oază a cunoașterii și informației, care se se numește bibilotecă, dar, evident, este oarecum greu să corespunzi sută la sută acestor cerințe, sau obligaţiuni mai bine zis. Totuși, tendința zilnică de perfecționare și de lucru asupra propriei persoane este esențială și dă roade pînă la urmă. Iar în timp, rezultatele activității profesionale vor vorbi de la sine!

vineri, 17 aprilie 2015

Săptămâna creativităţii

Ziua Mondială a Planetei Pământ

La 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului, ziua când s-a născut mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arăta faţă de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani. După două decenii, această zi era sărbătorită de peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări.

În anul 2009, ONU a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ. La noi această zi este marcată prin diferite acţiuni. În şcoli au loc lecţii, acţiuni de salubrizare, sădire a pomilor, se organizează concursuri, etc.

Expoziţie-transformer SOARE cu ocazia Zilei Mondiale a Pământului