vineri, 30 mai 2014

Zilele FedEx@Hasdeu – organizare şi impresii

De ce se organizează aceste zile?

•   Este o metodă non formală de învățare prin care se colectează și promovează  ideile angajaților.
•    Scopul Zilelor FedEx@Hasdeu: Provocarea reală a angajaților la inovarea activității, ajutându-i să vadă  dincolo de ce este evident și să facă din idei esența activității lor.
•   Ideile sunt motorul progresului pentru că oferă modalități de acțiune !

(Extras din "Caiet metodologic FedEx@Hasdeu", elaborat de Departamentul Studii şi cercetări al BM "B. P. Hasdeu", director, dr. prof. univ. Lidia Kulikovski)

Ghidați și inspirați la acțiune de motivele expuse mai sus am organizat Ziua FedEx la filiala „Onisifor Ghibu” (de fapt a fost scindată în două părţi – jumate de zi marţi, 27 mai şi jumătate de zi miercuri -28 mai, deoarece era planificată o lansare de carte şi trebuia să ne onorăm îndatoririle profesionale).
Și veseli, și îngândurați, inspirându-ne din cărți, Internet și dorințe ale utilizatorilor, expuse de doi voluntari, Constantin Lipcan și Silvia Fetescu, cititori activi ai bibliotecii noastre, am reușit să scoatem la suprafața existenței teoretice cinci idei de proiecte culturale și de agrement, care ar putea fi implementate în activitatea bibliotecii.
Cu multe emoții, dar și intrigați de afla cu ce idei ne vor uimi colegii noștri, în speranța că și proiectele noastre au sorți de izbândă – așteptam a doua zi, joi, 29 mai, deoarece la Biblioteca Centrală a fost organizată etapa de totalizare a Zilelor FedEx@Hasdeu și toate filiale au venit să demonstreze rezultatele muncii lor creative.

Impresii
Am ales să prezentăm ideile noastre în  format vizual –  poster, dar şi în format electronic – în PowerPoint. Am crezut că îi vom „uimi peste măsură!” pe colegi cu ideile noastre, dar iată că nu au fost pe măsura de a se plasa în topul primelor trei apreciate de juriu.

Dar, nu ne întristăm deloc! Nici un piculeţ! De ce?

Deoarece ne bucură roadele muncii noastre: am reuşit să ne organizăm pentru a propune publicului noi activităţi culturale şi de agrement, deoarece vom munci în continuare pentru a implementa aceste proiecte în viitorul cât mai apropiat; am descoperit noi talente ale cititorilor activi ai bibliotecii şi  se conturează tot mai mult constituirea unei echipe de voluntari; ne-am simţit bine în acele clipe de lucru în echipă şi a fost într-adevăr o activitate de team building !
Deci, căutăm noi idei… şi le găsim! Şi nu numai noi. Am fost foarte atentă la ideile expuse de colegele mele. Într-adevăr, au dat dovadă de inspiraţie şi multă ingeniozitate fiecare echipă a filialelor BM „B. P. Hasdeu”. Nu voi face nici o trimitere la cele expuse, deoarece orice apreciere, oricum, include şi un pic de subiectivism.
                                                      















Felicitări tuturor colegelor şi succese în realizarea celor propuse:  proiectelor, programelor de lectură şi divertisment, activităţilor de dezvoltare profesională şi promovare a profesiei de bibliotecar.
Mulţumim Departamentului Studii şi cercetări al BM „B. P. Hasdeu” pentru iniţierea şi organizarea acestui tip de activitate profesională.

Postat de Margareta Cebotari,
bibliotecar principal



miercuri, 28 mai 2014

Punctul forte al unei lansări de carte


Biblioteca „Onisifor Ghibu” rămâne a fi printre cele mai receptive şi în topul deosebitelor lansări de carte      

   Miercuri, 28 mai, ora 13ºº Sala Nuciferă a devenit neîncăpătoare, iar cele 150 de scaune au fost ocupate de cititorii noştri. Evenimentul a culminat printr-o surpriză oferită de binecunoscutul scriitor Ghenadie Postolache, care, de această dată a venit cu o carte pentru copii întitulată – Lupul de foc şi prinţesa sciţilor (noul epos carpatic), mai trebuie de menţionat că volumul este ilustrat de maestrul în artă Sergiu Puică.
        

Putem afirma cu toată certitudinea, că Ghenadie Postoache, în postură de scriitor pentru copii semnează – Cezar Cosmin prin cuprinsul acestui epos vine să ne (re-) amintească – Literatura pentru copii este Blazonul de nobleţe, precum afirmă acad. Mihai Cimpoi, al culturii române din Basarabia. Este punctul ei forte şi mai este, poate, domeniul cel mai bogat în valori estetice.
        
Probabil şi de la aceste imperative a pornit conceptul cărţii-epos Lupul de foc şi prinţesa sciţilor al autorului invitat, oferind micilor cititori pagini revelatoare despre istoria celor mai vechi popoare europene, dar şi despre istoria neamului nostru. În felul dat, scriitorul Ghenadie Postolache (Cezar Cosmin) impune textului său o ordine proprie şi absolută, care, precum a menţionat scriitorul Emilian Galaicu-Păun, rezidă într-o trăsătură nouă inedită, şi mai pozitivă a narării: eposul creează ordine, este ordine, a conchis Emilian Galaicu-Păun.
        Poetul şi traducătorul Mihai Poiată a remarcat ordinea pe care o impune structura textului completată / alternată de extraordinară succesiune ale ilustraţiilor expuse de maestrul Sergiu Puică.
         Doctorul în filologie  Veronica Postolachi le-a explicat celor 150 (sic!) de copii prezenţi în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, motivul pentru care descrierea, relatarea, ludicul este situat înlăuntrul domeniului estetic.
         Apoi a urmat o frumoasă surpriză ce la emoţionat pe autorul Noului epos carpatin, doi învăţăcei ai doamnei profesoare Veronica Postolachi, Laura Gherman şi Ionuţ Schiţco, de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” şi-au împărtăşit impresiile despre această deosebită carte, evidenţiind  capacitatea de  a te dărui sufleteşte lecturii, conţinutului dat, iar realitatea, chiar dacă este una de basm, este dincolo de raporturile naturale şi de cauzele lor subînţelese.
     
    Pe final, scriitorul Ghenadie Postolache le-a mulţumit tuturor accentuând că: „Însăşi realităţile noastre apropiate intim de istorie, natură, popor au păstrat ordinea naturală a lecturilor, naturalitatea fiind o particularitate de manifestare a frumosului, esteticului”.

       
  Astfel, putem conchide noi, Literatura pentru copii din Republica Moldova s-a completat cu un valoros volum recomandat pentru elevii de diferite vârste şi îndrumări de lectură. 

vineri, 23 mai 2014

Săptămâna Uşilor Deschise - Ziua Cărţii Noi

Zi de informare


În această zi au avut loc prezentări şi lansări de carte diversă: ştiinţifică, artistică, ediţii pentru copii.

Cercetătorul literar Viatlie Răileanu, directorul Bibliotecii "Onisifor Ghibu" a prezentat  volumele de exegeze literare, însoţite de biobibliografii, editate în cadrul Laboratorului de cercetare literară şi bibliografie "Onisifor Ghibu".




Au urmat mai multe lansări de carte

Dumitru Băluţă. Căderea turnurilor Eiffel: teatru (Chişinău, ed. Pontos, 2014). 
Volumul a fost prezentat de scriitorul Nicolae Rusu.






Pavel Balmuş. ...Scripta manent... : Contribuţii de istoriografie literară 
(Iaşi, TipoMoldova, 2014)





Steliana Grama. La Rîşcova Criulenilor, la bunici: versuri, proză şi dramaturgie (Chişinău, Grafema Libris, 2014) 
 Steliana Grama. Svet liubvi: stihi i pesni (Chişinău, Grafema Libris, 2014)
Volumele au fost prezentate de Claudia Slutu-Grama, mama regretatei poete Steliana Grama şi de criticul literar Tudor Pallade.





Prezentările de carte ale Editurii "ARC" au fost oferite publicului de Eugen Lungu, redactor-şef al acestei instituţii editoriale.









       







                                      

joi, 22 mai 2014

Tezaur strămoşesc







Expoziţie virtuală

Balade / alcăt. : Eugen Lungu. - Chişinău : Arc, 2013. - 188 p.

Prezentul volum face parte din colecţia "Cele mai căutate perle folclorice" şi adună sub coperţile sale poemele epice populare, cum mai sunt numite baladele, care ilustrează exemplar specia: Mioriţa, Meşterul Manole, Toma Alimoş, Soarele şi Luna, Corbea ş.a. O mare parte dintre aceste capodopere folclorice fac parte din curriculumul şcolar la literatura română şi se studiază în instituţiile de învăţământ superior.



Capcelea, Valeriu. Esenţa şi rolul tradiţiei în existenţa socială / Valeriu Capcelea. - Chişinău: Arc, 2011. - 160 p.

Existenţa tradiţiilor în societate este obiectiv necesară, întrucât nicio societate nu se poate lipsi de ele. În prezent, o mare semnificaţie în viaţa noastră trebuie să o aibă tradiţiile, obiceiurile şi sărbătorile. Potenţialul lor e colosal, dacă e utilizat şi orientat spre făgaşul constructiv - al dragostei faţă de patrie şi neam. Fără un echipament spiritual, fără un sistem de credinţe şi tradiţii societăţile se pot dezintegra. Tradiţiile şi credinţele asigură supravieţuirea şi funcţionalitatea grupului uman, ceea ce este o condiţie necesară de supravieţuire a individului.



Hasdeu, B. P. Folcloristica. Vol. I / B. P. Hasdeu. - Bucureşti: SAECULUM I. O., 2008. - 463 p.

În domeniul folcloristicii, opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu reprezintă un punct fundamental de reper. Volumele de faţă o înmănunchează pentru prima dată în integralitatea ei, dându-i posibilitatea cititorului să o aprecieze în toată diversitatea, articulaţia şi profunzimea ei.




Hasdeu, B. P. Folcloristica. Vol. II / B. P. Hasdeu. - Bucureşti: SAECULUM I. O., 2008. - 319 p.

... nu poate fi un mijloc mai interesant şi mai sigur de a cunoaşte forţele morale şi intelectuale ale unei naţiuni, decât numai prin literatura sa populară; şi nu este nici un alt mijloc mai nimerit şi mai frumos de a da unei literaturi culte un caracter original şi distinctiv, decât numai nutrind-o din literatura populară, precum literatura populară se adapă din fântânele unui instinct virginal.






Ghicitori / alcăt. : Sergiu Moraru. - Chişinău : Arc, 2013. - 228 p.

O caracteristică specifică a ghicitorii este tonalitatea ei interogativă. Aceasta este prezentă chiar şi atunci când ghicitoarea constituie o descriere afirmativă a subiectului. Acest volum se prezintădrept una dintre cele mai ample şi mai bogate culegeri de ghicitori. Gruparea ghicitorilor pe compartimente s-a făcut după principiul înrudirii tematice, ceea ce va facilita cititorului procesul de căutare a pieselor necesare. În afară de motivele tradiţionale, în sumarul cărţii au fost incluse şi specii mai puţin obişnuite: ghicitori-întrebări, ghicitori-probleme, ghicitori-poeme, ghicitori-poveşti ş.a.




Legende / alcăt. : Nona Vrabie. - Chişinău : Arc, 2013. - 316 p.

Volumul însumează o bună parte dintre cele mai frumoase legende populare româneşti. Conţinutul cărţii a fost structurat în două compartimente tematice mari, cuprinzând legende despre faună (apariţia unor mamifere, păsări şi reptile concrete) şi despre floră (răspândirea pe pământ a diferitor specii de arbori, arbuşti, flori, buruieni şi alte plante). Fiecare dintre aceste mici istorioare explică în termenii eresului popular cum a fost populat uscatul cu diverse vieţuitoare şi cum a luat naştere bogăţia vegetală a Terrei.



Popa, Steluţa. Folclor muzical din Basarabia / Steluţa Popa. - Timişoara: Augusta, 1999. - 191 p.

Fragment important al unei civilizaţii ancestrale, folclorul românilor din Basarabia, străbătând veacurile, a rămas tot timpul cel mai direct şi mai sincer mijloc de stâmpărare a suferinţelor şi durerilor, de solidarizare pentru acelaşi ideal, de relaxare şi de exteriorizare a dorinţei de viaţă.





Poveşti şi snoave / alcăt. : Grigore Botezatu. - Chişinău : Arc, 2013. - 184 p.

Poveştile şi snoavele incluse în acest volum sunt, de regulă, mici istorioare cu tâlc adânc, din care se desprinde un mesaj etic. Ca în toate poveştile, în confruntarea dintre personaje înving întotdeauna cei buni, isteţi, harnici şi viteji: fata cea înţeleaptă, neîntrecutul Pepelea sau flăcăul cel sărac. Deşi fiecare dintre aceste piese epice ne transmite o lecţie de viaţă, istoriile respective nu sunt plicticos-moralizatoare, ci constituie o lectură antrenantă pentru toate vârstele, de la copii la adulţi.



Proverbe şi zicători / alcăt. : Efim Junghietu. - Chişinău : Arc, 2013. - 228 p.

Proverbele şi zicătorile sunt o chintesenţă a agerimii minţii omeneşti. Aceste expresii înaripate uşor de memorizat imprimă limbii mai multă plasticitate şi o mai mare forţă de expresivitate.
Proverbul este o specie de sine stătătoare a creaţiei folclorice, izvorâtă din experienţa de viaţă a poporului, expresia conturează concis şi plastic un gând, o povaţă, un sfat, o constatare. Are forma unei cugetări finite din punct de vedere gramatical şi logic.
Zicătorile sunt expresii figurate fără sens finit şi presupun numaidecât utilizarea într-un context adecvat. Sunt folosite atât în vorbirea orală curentă, cât şi în beletristică, publicistică, cu scopul de a conferi un surplus de expresivitate enunţului.



Răileanu, Iurie. Etno Moldova / Iurie Răileanu. - Chişinău, 2011. - 136 p.

În acest album monografic vom demonstra prin intermediul imaginilor acea splendoare a diverselor forme şi simboluri, coloritul la nesfârşit regăsit în diferite obiecte de folosinţă casnică, păstrate timp de câteva secole.




Ştefănucă, Petre V. Datini şi creaţii populare / Petre V. Ştefănucă. - Chişinău: Ştiinţa, 2008. - 440 p.

Unitatea neamului românesc şi a culturii sale au cerut totdeauna şi generalizarea procesului de investigare ştiinţifică în tot arsenalul ştiinţei academice române de la înfiinţarea ei şi până în prezent.
Prezenta ediţie este o selecţie care interesează o masă mai largă de cititori, prezentând texte folclorice din localităţi concrete, culese de la nume de oameni concreţi, însoţite de analizele şi comentariile ştiinţifice detaliate ale cercetătorului Petre V. Ştefănucă, reliefând astfel starea spirituală a societăţii basarabene dintr-o perioadă favorabilă pentru evoluţia socială şi culturală a acesteia.



Concurs literar-artistic: Dumitru Matcovschi – un scriitor sincer ca un cântec de dor


Ziua Creaţiei din cadrul Săptămânii Uşilor Deschise a început cu un concurs literar-artistic Dumitru Matcovschi – un scriitor sincer ca un cântec de dor, dedicat scriitorului Dumitru Matcovschi.
Criticul literar, dar şi directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Vitalie Răileanu, a menţionat că este foarte important, ca la cea de-a 22-a ediţie a astfel de manifestări la Filiala „Onisifor Ghibu”, o bibliotecă de carte românească, să se desfăşoare un asemenea spectacol-concurs.
Startul a fost dat de Liuba Arion, specialist principal metodist la DGETS mun. Chişinău. Pe post de moderator Liuba Arion a precizat, că prezintă o deosebită recunoştinţă faţă de poetul Dumitru Matcovschi care este "o personalitate rămasă în dorul Basarabean”.
Participanţii i-au avut în faţă ca juriu pe Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Margareta Cebotari, bibliotecar principal la Filiala „Onisifor Ghibu”, Natalia Boguş, bibliotecar la Filiala „Ştefan cel Mare”, Gheorghe Cozari, prof. la Liceul Teoretic „Minerva”, care au avut misiunea de a puncta prestanţele tuturor celor care au participat la concurs.
Publicul larg a mai avut posibilitatea de a urmări şi asculta cele mai frumoase recitaluri de poezie şi cântece dedicate scriitorului Dumitru Matcovschi, prezentate de elevi de la diferite licee din mun. Chişinău. Cu recitaluri din opera poetică a lui Dumitru Matcovschi au venit şi elevii de la periferiile oraşului, din Durleşti şi Vatra, fapt care ne-a bucurat nespus.
Spectacolul a început cu un duet pe fundalul piesei „Să vii”, versuri de Dumitru Matcovschi, muzică de Ion Aldea Teodorovici, interpretat de către elevii clasei a 11-a, Şveţ Daniel şi Iorgov Aliona, de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”. Participanţii au avut posibilitatea de a se prezenta şi cu creaţii proprii dedicate poetului Dorului de la mărgioară de Ţară.
La final, după minute bune de selecţie şi notare juriul a venit cu nominalizări, diplome şi premii de carte pentru fiecare participant. Astfel juriul a decis să acorde:
Premiul mare: Aliona Iorgov, elevă la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”
Locul I: Sergiu Grinciuc, elev la Liceul Teoretic „Petru Rareş”
Locul II: Nicoleta Stăvilă, elevă la Liceul Teoretic „Spiru Haret”
Locul II: Amanda Bujac, elevă la Liceul Teoretic „Vasile Vasilache”
Locul III: Cătălina Vrânceanu, elevă la Liceul Teoretic „Spiru Haret”
Locul III: Romina Cuiban, elevă la Liceul "Durleşti"
Locul III: Justina Buga, elevă la Liceul Teoretic „Spiru Haret”
Premii speciale pentru interpretări vocale au primit elevii Daniel Şveţ de la Liceul Teoretic "Onisifor Ghibu" şi Natalia Ţurcan de la Liceul „Spiru Haret”. Premiul pentru creaţie proprie l-a obţinut Maria Ţepordei de la Liceul Tehnologic pentru copii cu vedere slabă. Ceilalţi concurenţi au primit premii pentru încurajare şi devotament pentru poezie, cu menţiunea Cel mai curajos participant.

Pe final directorul bibliotecii s-a adresat cu acelaşi îndemn pentru toţi utilizatorii bibliotecii, de a veni mai des în Împărăţia cărţilor pentru a face lucruri tot atât de frumoase şi utile de care avem nevoie mereu.