miercuri, 7 decembrie 2016

miercuri, 30 noiembrie 2016

Alexandru Hâjdeu – un precursor al literaturii române

 În anul 2016 se împlinesc 205 ani de la nașterea marelui cărturar și precursor al literaturii române - Alexandru Hâjdeu.
  S-a născut la 30 noiembrie 1811 în satul Miziurineţ, regiunea Ternopol, Ucraina; mai târziu, familia sa statornicndu-se la moşia strămoşească de la Cristineşti, judeţul Hotin. Unul dintre cei trei copii ai lui Tadeu Hîjdău (1769-1835) și tatăl biologic al scriitorului enciclopedist – Bogdan Petriceicu Hasdeu.

    Alexandru Hâjdeu și-a făcut studiile la pensionul pentru copii de nobili de pe lângă Seminarul teologic din Chişinău (1822-1828), apoi la facultatea de drept a Universităţii din Harcov (1829-1832). După propriile mărturisiri a audiat cursuri şi la vestitele universităţile germane din Munchen şi Haidelberg.
           Din aprilie 1833 şi până în ianuarie 1834 lucrează la Chişinău ca ajutor de revizor în comitetul pentru sprijinirea coloniştilor din sudul Rusiei, apoi în calitate de conţopist în cancelaria guvernatorului civil, după care s-a retras la Cristineşti pentru a se dedica mai mult scrierii și cercetării.
          În anii 1836-1840 este efor al şcolii judeţene şi al celei lancasteriene din Hotin, străduindu-se să extindă cercul disciplinelor predate în şcoală, să îmbunătăţească condiţiile pentru desfăşurarea procesului instructiv. Aici a rostit renumitele sale discursuri -  "Amintire despre vechea glorie a Moldovei" (1937) şi "Suvenire de cele trecute, idee de cele de faţă şi arătare de cele viitoare ale Moldovei" (1840).
         A predat mai mulți ani limba şi literatura rusă, logica, statistica şi alte discipline la gimnaziile din Viniţa (1840-1842) şi Kameneţ-Podolsk (1842-1843). În anul 1843 abandonează învăţământul, practicând până la finele vieţii sale avocatura.
         Preocupările ştiinţifice ale lui A. Hâjdeu sunt foarte variate. Fiind student la Universitatea din Harcov, a făcut parte dintr-un cerc ştiinţific.
             A tradus şi a publicat în revistele ruse "Vestnic Evropî", "Telescop" şi "Molva" o serie de cântece populare moldoveneşti şi valahe, însoţându-le cu bogate comentarii de ordin istorico-literar şi etnografic. Lui îi aparţine prioritatea în propagarea folclorului moldovenesc în presa rusă.
           O sursă valoroasă referitoare la viaţa spirituală din Basarabia anilor 20-30 ai secolului al XlX-lea prezintă lucrarea "Literaţii basarabeni" (1835), care conţine informaţii inedite sau puţin cunoscute despre C.Stamati, A. Donici, Al. Ghinculov (I. Hâncu) şi alţi autori, precum şi succinte caracterizări ale scrierilor lor.
         A. Hâjdeu era un bun cunoscător al cronicilor moldoveneşti, care i-au slujit drept izvor de inspiraţie pentru multe din scrierile sale. Nefiind editate, cronicele moldoveneşti în primele decenii ale secolului al XlX-lea continuau să circule în manuscrise. E semnificativă în această privinţă dorinţa lui Hâjdeu, exprimată în 1837, de a traduce în limba rusă Letopiseţul lui I.Neculce, a cărui copie de manuscris se afla la consilierul de stat Ion M.Sturdza în târguşorul Novoseliţa, judeţul Hotin. Însă, această intenţie a rămas, totuși, nerealizată.
         Preocupările lui A. Hâjdeu în domeniul biologiei erau orientate spre elaborarea unui studiu "Flora Basarabiei”, care în 1835 se afla în stadiu de finisare şi de soarta căruia nu se ştie nimic până în prezent. A publicat doar în Buletinul Societăţii Agricole din Sudul Rusiei (1836), membru corespondent al căreia a fost ales în 1835, articolul "Cu privire la întocmirea clasificării idiomatice a plantelor ce cresc liber şi a celor cultivate în regiunea Basarabia", unde menţionează importanţa studierii denumirilor populare ale plantelor.
         Cea mai însemnată operă artistică a sa, fiind considerată o capodoperă a timpului său, inclusă și în programele școlare, este nuvela "Domnia Arnăutului", calificată drept una dintre cele mai bune nuvele din literatura română.
            Erudiţia enciclopedică şi interesele ştiinţifice variate ale lui A. Hâjdeu l-au făcut pe C.Stamati să-l considere drept "un alt Cantemir".
             La 23 aprilie 1866 a fost desemnat ca membru fondator al Academiei Române, ulterior, în 1869, fiind ales membru de onoare.
             S-a stins din viaţă la 9 noiembrie 1872.

           „Înzestrat cu atîtea evidente calităţi artistice şi ştiinţifice şi cu o asemenea pasiune a ideilor teoretic − graţie căruia fiul său a fost în egală măsură racordat la tensiunile naţionale şi la fluxul gîndirii europene — Al. Hîjdău ar fi putut ajunge, într-o atmosferă propice, una dintre figurile marcante ale culturii naţionale”.
                     ( Ion Oprişan )

marți, 29 noiembrie 2016

Clive Staples Lewis – talentatul scriitor irlandez

C.S. Lewis: 29 noiembrie 1898
                    22 noiem brie 1963

C.S. Lewis a fost un scriitor de origine irlandeză, cunoscut pentru scrierile sale despre literatura medievală, apologiile creştine, lucrările de critică şi romanele de ficţiune, în special ciclul narativ pentru copii Cronicile din Narnia.
         Născut la 29 noiembrie 1898, C.S. LEWIS a studiat la Malvern College timp de un an, după care şi-a continuat studiile în particular. A obţinut cu distincţie o triplă licenţă la Oxford şi a fost profesor la Magdalen College, precum şi unul dintre diriguitorii acestui colegiu între 1925 şi 1954. În 1954 a devenit profesor de literatură medievală şi renascentistă la Cambridge. A fost un excepţional şi îndrăgit conferenţiar şi a avut o influenţă profundă şi durabilă asupra elevilor săi.
         C.S. Lewis a fost mulţi ani ateu şi şi-a descris convertirea în Surprised by Joy (Surprins de bucurie): „În ultimul trimestru din 1929 m-am dat bătut, am recunoscut că Dumnezeu este Dumnezeu... eram, pesemne, în seara aceea cel mai şovăielnic şi mai abătut convertit din toată Anglia."
         Ca şi scriitor creştin, dăruit fiind cu o minte deosebit de strălucitoare şi de logică şi cu un stil limpede şi viu, a fost fără egal. The Problem of Pain (Problema durerii), The Screwtape Letters (Scrisorile lui Sfredelin sau Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr), Mere Christianity (Creştinism. Pur şi simplu), The Four Loves (Cele patru iubiri), precum şi postuma Prayer: Letters to Malcolm (Rugăciune: Scrisori către Malcolm) sunt numai câteva dintre cele mai bine vândute opere ale sale.    A scris şi cărţi pentru copii şi science-fiction, pe lângă multe lucrări de critică literară. Operele sale sunt cunoscute de milioane de oameni, pretutindeni în lume, prin traduceri. S-a stins din viaţă la 22 noiembrie 1963, în locuinţa sa din Oxford.

Expoziţie virtuală

·       
Sfaturile unui diavol bătrân către unul mai tânăr, unde spre sfârşit Sfredelin propune o închinare / C.S. Lewis ; trad. Sorana Corneanu. – Bucureşti : Humanitas, 2010. – 182 p.
     Este o carte excelentă a lui C.S.Lewis care abordează problema ispitirii omului şi a luptei duhovniceşti dintr-o altă perspectivă, aceea a diavolilor care se sfătuiesc cum să-i prindă pe oameni în capcana păcatelor. Sfredenil, diavolul bătrân discută prin scrisori cu Amărel, diavolul mai tânăr, şi îl sfătuieşte cum să se comporte în preajma diferitelor tipuri de caractere şi circumstanţe.

·        Cronicile din Narnia. Cartea 1 : Nepotul magicianului / C.S. Lewis. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2005. – 186 p.

   Narnia... ţinutul unde se petrec întâmplări nemaipomenite... unde vrăjitoarele te aşteaptă... şi o noua lume e pe cale să se nască.
      Povestea începe în momentul în care Digory şi Polly pătrund în biroul secret al unchiului Andrew, magicianul. Iar când unchiul Andrew o convinge pe Polly să atingă inelul vrăjit, ea se face nevăzută. Digory, uluit, hotărăşte pe loc să pornească în căutarea lui Polly. Şi nu numai ca o va găsi, dar împreuna vor asculta cântecul leului Aslan, în timp ce, sub ochii lor, ia naştere ţinutul vrăjit al Narniei, plin de soare, copaci, flori şi animale, dar şi de fiinţe nemaivăzute şi întâmplări nemaipomenite.

·        Cronicile din Narnia. Vol. 2 : Şifonierul, leul şi vrăjitoarea / C.S Lewis. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2005. – 186 p.
 
     Narnia... un ţinut în care domneşte iarna... un regat ce aşteaptă să fie eliberat.

     În inima tărâmului vrăjit al Narniei, copiii se pomenesc prinşi într-o nouă aventură, în înfruntarea cu Jadis, Vrăjitoarea Alba. Când şi ultima speranţă moare, întoarcerea leului Aslan s-ar putea să fie ultima şansă, semnul unei mari schimbări... şi a unor cumplite sacrificii.

·        Cronicile din Narnia. Vol. 3 : Calul şi băiatul / C.S Lewis. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2005. –250 p.
     
     Narnia...ţinutul Cailor Cuvântători...unde trădarea e în floare... şi unde aventurierii îşi împlinesc destinul.
     Mare a fost surpriza lui Shasta să descopere că nu este fiul pescarului Arsheesh. Dar când Bree, un Cal Cuvântător, fuge cu el din crudul Calormen înspre tărâmul liniştit şi fericit al Narniei, unde domneşte Marele Rege Peter, Shasta se trezeşte cufundat în plin mister şi aventură, cum nici în vis nu îndrăznise să viseze.

·        Cronicile din Narnia. Vol. 4 : Prinţul Caspian / C.S. Lewis. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2005. – 250 p.
     Narnia...Regatul Animalelor Vorbitoare se pregăteşte pentru cea mai apriga bătălie.
     E toamnă. Pe peronul unei gări de ţară din Anglia, cei patru eroi, Peter, Susan, Edmund şi micuta Lucy, aşteaptă trenul care-i va duce la internat, pentru un nou an şcolar. Un suflu magic, şi gara dispare. Copiii se pomenesc într-o pădure, unde vor da de ruinele unui castel ce se va dovedi a fi Cair Paravel, vechiul lor palat de pe vremea când erau regi şi regine în Narnia... O noua aventură în care prietenii noştri, cu sprijinul animalelor cuvântătoare, al piticilor şi al leului Aslan, dau o mâna de ajutor prinţului Caspian, aflat în primejdie de moarte din cauza hainului rege Miraz.

·        Cronicile din Narnia. Vol. 5 : Călătorie pe mare cu Zori -de-zi / C.S. Lewis. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2005. – 250 p.
     Narnia…tărâmul dragonilor şi al stelelor căzătoare, unde totul este cu putinţă.
     Micuţa Lucy şi fratele ei Edmund se află în vacanţă la mătuşa Alberta. Într-o după-amiază, împreună cu nesuferitul lor văr Eustace, privesc tabloul aflat pe perete în camera lui Lucy. Acesta înfăţişează o corabie frumos ornamentată ce spintecă valurile mării. În aceeaşi clipă, copiii simt adierea brizei, gustul sărat al mării şi se pomenesc în valuri, înotând spre corabie, care nu-i alta decât "Zori-de-zi", corabia regelui Caspian al Narniei. Alături de acesta şi de întreg echipajul, cei trei vor lua parte la multe şi minunate aventuri, până departe spre Marea-de-Argint, dincolo de care se zăreşte Ţara leului Aslan.


·        Cronicile din Narnia. Vol. 6 : Jilţul de argint / C.S. Lewis. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2005. –250 p.

    Narnia...uriaşii fac prăpăd în Regat...unde forţele Răului pun întotdeauna ceva la cale.
     Într-o şcoală experimentală din Anglia, o bandă de copii teribili îi persecută crunt pe cei silitori şi cuminţi. Jill se află printre aceştia din urmă şi nu arareori fetiţa îşi plânge amarul în spatele sălii de gimnastică. Noroc cu Eustace Scrubb, cunoştinţa noastră din Călătorie pe mare cu Zori-de-zi. Eustace îl invocă pe Aslan şi amândoi copii se pomenesc în tărâmul fermecat al Narniei. Aici, Leul le va încredinţa misiunea de a-l găsi pe prinţul Rilian, fiul lui Caspian Navigatorul, dispărut cu ani în urmă în ţinuturile îndepărtate ale nordului...

·        Cronicile din Narnia. Cartea 7 : Ultima bătălie / C.S. Lewis. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2005. – 250 p.
     Narnia... tărâmul unde minciunile sporesc teroarea şi loialitatea e pusă la grea încercare...
         Chemaţi iarăşi din lumea lor, Jill şi Eustace, eroii Jilţului de argint, sosesc şi de astă dată prin voinţa lui Aslan pe tărâmurile Narniei. Căci tânărul rege al Narniei are mare nevoie de ajutorul lor. În ţară s-au înstăpânit haosul şi confuzia, de când un impostor, vicleanul Maimuţoi Marajet, profitând de neajutoratul magarus Nedumirici, l-a prefăcut pe acesta în... Leul Aslan, cosindu-i pe spinare o piele de leu mort. Înfruntarea dintre cele doua tabere va fi crâncenă. Dar şi răsplata lui Aslan va fi nemărginită pentru toţi cei care şi-au păstrat nestrămutată credinţa în el.

joi, 24 noiembrie 2016

Tipuri de personalitate după Myers-Briggs

Serviciul „Investeşte în tine!”

         Pentru toţi ce interesaţi de dezvoltarea personală, pentru cei dornici de a se cunoaşte, înţelege şi accepta pe sine însuşi dar şi pe cei apropiaţi, Biblioteca „Onisifor Ghibu” oferă serviciul Investeşte în tine!, un curs de dezvoltare personală, constituit din o serie de seminare/trening-uri cu aplicabilitate practică, prezentate de un grup de specialişti în psihologie, şi/ sau în consultanţă şi consiliere spirituală. Scopul serviciului vizează transmiterea unor cunoştinţe, instrumente practice pentru descoperirea şi dezvoltarea personalităţii
         În ziua de 23 noiembrie anul curent a fost organizat cel dea-l doilea seminar al serviciului Investeşte în tine! – „Tipuri de personalitate după Myers-Briggs” (Partea 1). Cursul a fost predat de Angi Onu, psiholog şi consultant în probleme sociale.  Participanţii au fost, în special, liceenii, studenţii şi tinerii profesori de psihologie. Cea mai mare parte din cei prezenţi s-au dovedit a fi activi, răspunzând provocărilor din partea trainer-ului şi adresând întrebări.
         Pentru a fi posibil o privire de ansamblu, Angi Onu a venit, iniţial, cu o sinteză din istoria clasificărilor tipurilor de personalitate. Oamenii au fost conştienţi din cele mai vechi timpuri de varietatea şi de pluralitatea comportamentelor umane. În anul 450 î.Cr., Hipocrate distingea  patru temperamente diferite, o ipoteză pe care mai târziu au preluat-o şi alţi specialişti. Însă abia C. G. Jung a adus argumente mai consistente în sprijinul acestei teorii în cartea sa Tipuri psihologice.
         Printre cei care au recunoscut valoarea ei s-a numărat şi Katherine Myers din Statele Unite, care a găsit acolo confirmarea propriilor ei teorii. Katherine Myers era de multă vreme fascinată de diferenţele psihologice dintre indivizi, iar teoriile lui Jung au încurajat-o şi stimulat-o să-şi continue cercetările.
         Deşi nu erau psihologi, Katherine şi fiica ei Isabel au studiat teoriile lei Jung timp de patruzeci de ani, cu atenţie şi răbdare, în ciuda dificultăţilor şi lipsei de recunoaştere. La sfârşitul acestei perioade, în 1962, au formulat un chestionar care permitea clasificarea şi identificarea a şaisprezece tipuri de personalitate. Chestionarul a fost numit Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (Myers-Briggs Type Indicator – MBTI).
De asemenea, în cadrul seminarului au fost prezentate caracteristicile de bază ale personalităţii:
1. Extrovertirea (E) şi introvertirea (I)– legate de preferinţa noastră pentru lumea exterioară, respectiv, interioară. De unde primesc Energie?
2. Funcţia senzorială (S) şi cea intuitivă (N) – legată de modul în care asimilăm informaţii despre lumea înconjurătoare. Cum primesc informația?
3. Funcţia reflexivă (R) şi cea afectivă (A) – legată de procesul prin care luăm decizii. Cum iau decizii?
4. Funcţia judicativă (J) şi cea perceptivă (P) – legată de preferinţa noastră pentru un stil de viaţă mai organizat, respectiv, mai flexibil. Care e stilul de viață?
Participanţi au fost îndrumaţi şi încurajaţi să identifice din fiecare din cele patru categorii caracteristica specifică. Iar la final au obţinut o îmbinare din patru litere care le caracterizează tipul de personalitate, de exemplu: ISRJ sau ISAJ sau orice altă îmbinare. Descifrarea tipului de personalitatea s-a realizat în baza combinaţiei obţinute, de exemplu:
ISRJ (Introvert, Senzorial, Reflexiv, Judicativ) – face ce e necesar de făcut, organizator - de nestăpânit, închis, poţi avea încredere în el, este practic şi CEL MAI RESPONSABIL.
          ISAJ (Introvert, Senzorial, Afectiv, Judicativ) – are un sentiment profund de responsabilitate, este prietenos, acţionează direct, e dispus spre jertfire şi e CEL MAI DEVOTAT. Lista completă a descifrărilor şi precizărilor a fost oferită participanţilor sub formă de suport material şi electronic.

         Toţi cei care s-au înscris în cadrul serviciului Investeşte în tine sunt aşteptaţi cu mare drag la seminarele viitoare, iar cei care încă nu s-au înscris – dar sunt interesaţi – sunt invitaţi să o facă!

Lansare de carte: „Nobelul literar slav” de Emil Iordache

              În sera zilei de 24 noiembrie, anul curent, începând cu orele 16:00, la biblioteca „Onisifor Ghibu” a avut loc lansarea cărţii postume a profesorului ieşean, Emil Iordache. Printre invitaţii de onoare ai evenimentului s-au numărat: Nina Corcinschi, critic literar; Carolina Dodu-Savca, şef de catedră la Catedra Filologie franceză a Institutului de Relaţii Internaţionale din Moldova; Maria Pilchin, scriitoare, lector universitar; Ivan Pilchin, lector universitar; Richard Constantinescu, editor (Iaşi); Sergiu Cogut, doctor în filologie, cercetător ştiinţific ş. a.
              În sală au fost prezenţi profesori universitari, studenţi, cercetători de la Institutul de Filologie al AŞM, printre care şi cântăreţul de muzică populară – Nicolae Paliţ cu soţia.
            Moderatorul evenimentului a fost Vitalie Răileanu, directorul bibliotecii „O. Ghibu” care a salutat prezenţa tuturor oaspeţilor la biblioteca  „O. Ghibu” cu ocazia lansării cărţii „Nobelul literar slav” a profesorului ieşean Emil Iordache. El a menţionat că deşi apărută postmortem, această carte este o realizare deosebită ce conţine gânduri pe care mulţi nu au avut curajul să le spună în voce.”
            Cea care a preluat ştafeta încontinuare a fost criticul literar - Nina Corcinschi, subliniind că „Nobelul literar slav” este o carte foarte curajoasă cu polemici pe măsură la anumite teme, dar în special iniţiind un fel de dezbateri la tema acordării şi neacordării Premiului Nobel, în special pentru literatură, unor personalităţi: unii, care au beneficiat de acest premiu,  dar mai mult ca probabil, în opinia autorului Emil Iordache, nu l-ar fi meritat; şi alţii care l-au jinduit, l-au meritat, însă din păcate, nu li s-a acordat.
             „Cu spiritul său de mare polemist şi om care a avut mereu curajul să pună punctele pe „i”, E. Iordache, nu a ezitat să-şi spună opinia, chiar dacă, pe alocuri, foarte diferită de a altora. Este un autor capabil să înţeleagă anumite lucruri şi mereu gata de a deschide ochii şi celorlalţi, pentru a face lumină pe unele teme spinoase” – a menţionat N. Corcinschi.
            Editorul Richard Constantinescu a povestit istoria apariţiei acestei cărţi. „L-am cunoscut pe Emil Iordache la o revistă ieşeană şi anume „Însemnări ieşene” la care am colaborat împreună. Era o persoană responsabilă care punea suflet în tot ceea ce făcea. Atunci când a venit soţia d-sale şi mi-a adus manuscrisul, nu am putut raspunde decât numai şi numai pozitiv la rugămintea de a edita această carte, care cu siguranţă prezintă o valoare inestimabilă prin ideile şi analizele făcute.
            Olga Iordache, soţia autorului, prezentă la eveniment, care a avut o deosebită contribuţie la apariţia cărţii, a împărtăşit celor prezenţi istoria editării acestei cărţi pe care, E. Iordache nu a reuşi s-o publice în timpul vieţii, deşi a lucrat mult la ea:
             „Deşi am fost refuzată de 5 edituri la care m-am prezentat, nu m-am dat bătută şi am încercat să caut alţi oameni care m-ar putea ajuta. R. Constantinescu a fost cel mai receptiv, spunând că face aceasta în amintirea lui, Emil, pe care l-a apreciat mereu ca fiind un om deosebit pe care l-a cunoscut – a spus Olga Iordache.”
             Carolina Dodu-Savca, conferenţiar universitar: „Este o carte inedită pentru spaţiul nostru cultural românesc. Nimeni până la Emil Iordache nu a avut curajul de a se pronunţa asupra unor probleme de importanţă universală, cum ar fi acordarea Premiului Nobel. Un premiu râvnit, măcar în suflet de orice scriitor. Un premiu, pe cât de râvnit, pe atât de blamat. Autorul este capabil să-şi spună tranşant opinia, să critice, dar argumentând foarte plauzibil ideile expuse. El este nedumerit, în primul rând de ce în spaţiul românesc a lipsit, şi lipseşte un asemenea premiu! Dar cum ar putea să existe, exclamă el, la un moment dat, dacă nimeni, nici măcar nu a propus un nume românesc pentru acordarea acestui premiu? …Cartea impresionează prin tema măreaţă abordată şi substratul polemic foarte îndrăzneţ.”
            Maria Pilchin, scriitoare: „Cartea  „Nobelul literar slav” de Emil Iordache este o apariţie ce a luat prin surprindere pe foarte multă lume. Să ai curaj să polemizezi pe o temă atât de complexă cum este Premiul Nobel, şi mai ales să te referi la acordarea lui celor din spaţiul preponderent slav nu este deloc uşor. Scriitorii slavi îşi doreau acest premiul, chiar dacă deseori, ei puteau afirma cu tărie, precum a făcut-o Tolstoi, că nu pun nici un preţ pe acest premiu, ca în cele din urmă, să îl refuze atunci când i s-a acordat. Ei făceau asta, poate dintr-un considerent ce ţinea strict de apartenenţa la o altă cultură, refuzând să se ralieze la cea europeană, de care se simţeau foarte diferiţi. Emil Iordache în această carte, caută să descopere diverse argumente ce ar sta în picioare întru susţinerea acestei idei.”
              Continuând în aceeaşi cheie, au făcut o analiză succintă a noii apariţii editoriale Ivan Pilchin, lector universitar şi Sergiu Cogut, dr. în filologie, cercetător ştiinţific.
            Pe final, Olga Iordache a mulţumit tuturor celor prezenţi la lansare pentru bunăvoinţa de a fi alături la un asemenea eveniment de suflet, în special editorului Richard Constantinescu pentru marea contribuţie şi susţinere la editarea cărţii.

Ion Vatamanu. Umbre. Poetul și Imperiul



             
                  Pe parcursul anilor, la B. M. „B. P. Hasdeu” au văzut lumina tiparului mai multe cărți printre care și una dedicată „poetului renașterii naționale”, Ion Vatamanu. Este vorba de monografia intitulată „Ion Vatamanu. Umbre. Poetul și imperiul”, apărută în 2015. Volumul cuprinde o culegere de texte, dintre cele mai reprezentative din creația poetului, cât și anumite referințe critice pe marginea lor. La sfârșitul cărții, fiind prezentată și o biobibliografie a autorului. Ținând în mână această carte, am hotărât s-o prezentăm mai îndeaproape unora dintre vizitatorii bibliotecii „O. Ghibu” și să facem încă o dată o incursiune în viața și activitatea literară a poetului Ion Vatamanu.

Ion Vatamanu – poet, publicist, om politic și savant. A fost unul dintre liderii mişcării de renaştere naţională de la 1989. El se identifică, în mod special, cu istoria acestei perioade. Discursurile sale la diverse întruniri erau convingătoare, argumentate, emoţionante. Vorbea cu drag despre istoria şi tradiţiile neamului, despre libertate şi necesitatea de a lupta pentru valorile naţionale.
S-a născut la 1 mai 1937 în comuna  Costiceni, jud. Hotin (astăzi, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți), în familia lui Ion și Maria Vatamanu. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, după care urmează școala medie din satul vecin Vancicăuți pe care o termină în 1954. Între anii 1954-1955 lucrează ca învățător la școala din satul natal.
În perioada anilor 1955-1960,  studiază la Universitatea de Stat din Chișinău, la Facultatea de Chimie. În 1962 debutează cu volumul de poezii Primii fulgi.
Pe parcursul anilor au fost editate peste 30 de cărţi cu semnătura Ion Vatamanu. Întâiul volum de versuri, „Primii fulgi”, a apărut în anul 1962. Ghidat de acest concept a scris şi următoarele sale cărţi, dintre care cinci pentru copii. Conform unor aprecieri ale timpului, volumul de versuri „De ziua frunzei”, editat în anul 1977, prefațat de Grigore Vieru, a fost considerat drept una dintre cele mai valoroase apariții poetice din anii `70 și până în prezent.


Agonia

Tu o frunză,
Eu o frunză.
Două frunze
Împreună,
Când s-adună,
Ştii ce fac?
Un copac.
Ţie ţi-i drag,
Mie mi-i drag...
Un copac
Cu alt copac
Împreună,
Când s-adună,
Ştii ce fac?
Un meleag.
Tu un bulgăr,
Eu un bulgăr,
Iar doi bulgări
De ţărână
Împreună,
Când s-adună,
Ştii ce sunt?
Un pământ.
Ţie ţi-i drag,
Mie mi-i drag...
Frunza cea de pe copac,
Pomul cel de pe meleag,
Frunza cântă pe copac,
Iar copacul pe meleag,
Iar noi doi, în umbra lui,
Îi cântăm pământului:
Mie mi-i drag,
Ţie ţi-i drag...

„Trebuie să remarc că activitatea lui Ion Vatamanu în politică a fost o atitudine de mare bărbăție. Poezia lui Ion Vatamanu a trezit masele în timpul Marii Adunări Naționale, chiar dacă a spus niște adevăruri dureroase, dar importante pentru noi toți. Păcat că omenirea a pierdut un om ca el”. (Ion Hadârcă)