vineri, 30 august 2013

Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii

Listă bibliogarfică de recomandare

  1. Ciocanu, Ion. Darul lui Dumnezeu / Ion Ciocanu.– Ch., 2009. – 290 p.
  2. Ciocanu, Ion. Efortul salvator / Ion Ciocanu. – Chişinău, 2006. – 374 p.
  3. Ciocanu, Ion. Realitatea în cuvânt şi cuvântul în realitate / Ion Ciocanu.– Chişinău, 2002.–241 p.
  4. Ciocanu, Ion. Temelia nemuririi noastre / Ion Ciocanu. – Chişinău, 2005.–228 p.
  5. Ciocanu, Ion. Zborul frânt al limbii române.  Ion Ciocanu. – Chişinău, 1999.–292 p.
  6. Codreanca, Lidia. Două mentalităţi şi o singură limbă / Lidia Codreanca. – Chişinău, 2012.–57p.
  7. Colesnic-Codreanca, Lidia. Limba romănă în Basarabia / Lidia Colesnic-Codreanca. –Chişinău, 2003.–151 p.
  8. Cosniceanu, Maria. Nume de familie / Maria Cosniceanu. – Chişinău, 2004.–213 p.
  9. David, Doina. Limbă şi cultură / Doina David. – Timişoara, 1980.–261p.
  10. Dăscălău-Jinga, Laurenţia. Melodia vorbirii în limba română / Laurenţia Dăscălău-Jinga.– Bucureşti, 2001.–177 p.
  11. Dinu, Mihai. Personalitatea limbii române / Mihai Dinu.– Bucureşti, 1996.–365 p.
  12. Gheţie, Ion. Istoria limbii române literare / Ion Gheţie.– Bucureşti, 1978.– 239 p.
  13. Negru, Gheorghe. Politica etnolingvistică în R.S.S Moldovenească / Gheorghe Negru.– Chişinău, 2000.–128 p.
  14. Nuţă, Ion. Limbă şi cultură românească / Ion Nuţă.– Bacău, 2007.–251 p.
  15. Oancă, Teodor. Istoria limbii române : Antologie de texte bibliografice / Teodor Oancă.– Craiova, 1995.–221 p.
  16. Popescu-Sireteanu, Ion. Limbă şi cultură populară / Ion Popescu-Sirateanu.– Iaşi, 2007. –292 p.
  17. Ţepelea, Gabriel. Momente din evoluţia limbii române literare / Gabriel Ţepelea. – Bucureşti, 1973.– 401 p. 

miercuri, 21 august 2013

Lansare de carte



A te lăsa furat de lecturi…

Biblioteca ”Onisifor Ghibu” pledează pentru un deosebit Cititor care trebuie să fie o fiinţă a sensibilului. Iată de ce, orice lansare de carte ce are loc în Sala Nuciferă a Bibliotecii noastre este un dublu eveniment. Recent, publicului larg i-a fost prezentat un nou volum elaborat în Laboratorul de cercetări literare şi bibliografie „Onisifor Ghibu”– Pavel Balmuş sau Forţa inepuizabilă a unui intelectual  (Ed. Grafema Libris, Chişinău 2013, 226 p.), un volum de exegeze literare completat de o bibliografie, concepţia şi elaborarea îi aparţine cercetătorului literar Vitalie Răileanu, bibliografia a fost alcătuită de Margareta Cebotari.
Cei prezenţi la eveniment au găsit în volumul dat lecturi căutate despre istoricul literar Pavel Balmuş şi ceea ce-i un om de ştiinţă.
Confirenţiarii Andrei Eşanu (academician), Lidia Kulikovschi (conferenţiar universitar), Vladimir Beşleagă (scriitor), Vasile Malaneţchi (profesor universitar), Anatol Moraru (prozator, cercetător literar) ş.a. au menţionat această carte care se îndreaptă spre nişte „fermecate ţinuturi” ale unui istoric literar – Pavel Balmuş.
Astfel de volume intră în palimpsest, pergamentul fiind şi mai valoros, iar staturile se suprapun precum amintirile peste amintiri, precum timpul peste timp, poetic vorbind…

Uşile lecturii la Biblioteca „Onisifor Ghibu” rămân larg deschise!

luni, 12 august 2013

Clubul Poeţilor Desculţi

VINERILE POETICE DE LA BIBLIOTECA „ONISIFOR GHIBU” – SUCCES CONTINUU

Vineri seara, 9 august, ora 18.00. Dar uşile bibliotecii nu se închid ci se deschid pentru mulţimea de tineri dornici de a participa la o nouă ediţie a Clubului Poeţilor Desculţi de la Biblioteca „Onisifor Ghibu”. Aici ar fi de spus că aceste ediţii atrag tineri  avizi de lecturi poetice în seara zilelor de vineri, de două ori pe lună.
Invitata specială a şedinţei ordinare a Clubului a fost de aceasta dată Ioana Isac, o tânără autoare de versuri, studentă la Universitatea de Stat din Moldova, prezentatoare la Radio Moldova Tineret. Seara literar-artistică a început cu  recitalul poetic al tinerei creatoare susţinută muzical de Alexandra Bobu, moderatoarea acestui club.
Cu voce distinctă tânăra autoare a transmis tumultul gândurilor sale aşternute pe hârtia molcomă în diferite ipostaze ale sufletului său. După un crescendo muzical!... iată că melodia şi versurile au reînceput timid să ne pătrundă în sufletele noastre. În sala bibliotecii – linişte şi armonie. S-a aşternut o pauză, de parcă la toţi le părea rău că iată, a luat sfârşit feeria….
Apoi – aplauze!
Da, au reuşit aceste două tinere talente să ne frapeze, să ne încânte!
În timpul recitalului Ioana Isac a ţinut să-şi expună unele motive ale apariţiei unuia sau altuia din versurile sale, deoarece are impresia că atunci când scrie un vers se dezgoleşte sufleteşte în faţa oamenilor. De aceea încearcă să se ascundă timid după cuvinte, a recunoscut ea, citind poeziile Imaginar, Joacă cu sine, Femeia din cearşaf. Emoţiile vibrau în liniştea sobrei Săli Nucifere a bibliotecii, iar aerul parcă a devenit mai condensat, mai plin de fraze cu metafore ascunse, cu gânduri ce o copleşiseră cândva pe tânăra creatoare de poezie – Nu am căzut în feeria libertăţii, Îţi las libertatea mea de moarte, Sunt în comă de idei, etc. Scriind versurile sale, autoarea crede că oamenii care creează,  la  fel ca ea, vor înţelege cât de mult suferă persoanele care nu sunt înţelese de cei din jur…
În acelaşi timp Ioana Isac s-a confesat că pur şi simplu îi place să citească poezii, dar nu să şi le comenteze, ori să le explice celor din jur, ne-a mai spus Ioana aruncâdu-ne în Bulboane de cuvinte, invitându-ne să ne gândim ce este Mai fals ca zborul.  Îi plac oamenii care văd în lucruri simple ceva altceva, a mai spus ea, citindu-ne poezia Nasturele care, chiar dacă are un titlu banal, ne-a cucerit prin multe comparaţii şocante.
Admiraţia se răsfrângea în aplauzele frecvente – o susţinere sinceră şi o acceptare leală a deosebitei creaţii a tinerei autoare.
A urmat o surpriză pentru Ioana Isac, la această ediţie asistând poetul, traducătorul şi editorul Emilian Galaicu-Păun, care desigur a venit cu unele aprecieri:
 – Ai o poezie ce se dă la ascultat,  ai texte bine gândite, ai darul de a prinde fapte concise în cuvinte banale, începuturi puternice, partea de mijloc puţin mai descriptivă, dar şi finaluri bune! Scrii o poezie cu un limbaj elevat, se vede că ştii ce vreai să spui, nu se resimte dorinţa să te asemeni  unor corifei în poezie, te strădui să găseşti eu-l tău poetic, şi chiar reuşeşti. Eşti ca un golfuleţ mic în drum spre marea zbuciumată a creaţiei. Succese!
Pe finalul ediţiei a urmat un schimb palpitant de impresii între cei prezenţi  şi scriitorul Emilian Galaicu-Păun, toţi menţionând-i în special forma inedită a versurilor, pe care cititorul o şi caută în orice poezie. De fapt nimeni nu a negat că Ioana Isac scrie o poezie bună, dar care trebuie trecută printr-un „fitness poetic” pentru a scăpa de ceea ce este de prisos în  scheletul versurilor sale, pentru ca ele să fie puternice cu adevărat!
Ioana Isac a mulţumit celor prezenţi pentru feedback-ul poeziilor sale, motiv ce a determinat-o de fapt să vină Clubul Poeţilor Desculţi cu un recital al versurilor sale.
Atât pe parcursul ediţiei, dar mai ales la finalul ei, doritorii au avut fericita ocazie de a primi şi un cadou – o şarjă realizată de cunoscutul caricaturist şi pictor Alberto Shvets.
Deosebit de mult ne bucură dorinţa tinerilor de a vedea ce cărţi avem în colecţiile bibliotecii noastre, mulţi din ei reţinându-se şi după finele activităţii cu o carte luată de pe raft pentru a o consulta.
Aşteptăm şi la următoarele ediţii ale Clubului Poeţilor Desculţi în minunata Sală Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” toţi doritorii de a se asocia cu poezia, muzica, pictura tinerilor.
  Nu rataţi şansa de a fi alături şi de a comunica cu tinerele talente şi de a prezenta creaţiile proprii!



vineri, 9 august 2013

INVITAŢIE


Cenaclul literar-artistic „Sic Cogito” Vă invită să participaţi la lansarea volumului de exegeze literare, completate de o bibliografie

 Pavel Balmuş sau Forţa inepuizabilă a unui   intelectual 

 (concepţie şi elaborare – Vitalie Răileanu)
            



Manifestarea va avea loc pe 19 august,
la ora 14:00, în Sala Nuciferă
a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”




 
Adresa noastră
Str. N. Iorga nr. 21A
Tel.: 022 23 26 25
e-mail: oghibu@hasdeu.md
 

miercuri, 7 august 2013

Lecturi la Terasa de vară

CU DRAGOSTE, SPRE LITERATURĂ!

Probabil astfel am putea intitula întrevederea aceasta a cititorilor Bibliotecii „Onisifor Ghibu” cu tânărul prozator Nicu Nicolaescu, ce a avut loc în cadrul programului estival „Lecturi la Terasa de vară”.
 De fapt Nicu Nicolaescu este un autor despre care nu se poate scrie, după ce îi citeşti romanele, decât confesiv… Este un scriitor care s-a mărturisit cititorului şi, prin urmare, te poţi apropia de romanele sale doar cu inima şi sufletul leal. Am perceput în urma lecturii romanelor sale, dar şi după ce a discutat cu cititorii invitaţi la Terasa noastră de lectură, că este un autor care iubeşte Lumea dintr-o deosebită, profundă dragoste pentru literatură şi în nici un caz nu veţi descoperi că nu are complexul din certitudinea că sentimentul valorează cu mult mai mult decât o idee de împrumut – de unde şi originalitatea / exhibiţia romanelor Supusul Satanei (Ed. Grafema Libris, Ch., 2008) şi Fluturele Alb (Tipografia Centrală, Ch., 2013), în care autorul a refuzat conştient mărturiile de faţadă, deoarece asigură cititorul că este un aderent al lealităţii. Cel puţin pentru noi, romanele sale sunt un soi de piesă de artizanat, apariţie aproape singulară (cu excepţia romanelor semnate de scriitorul Ieromonah Savatie Baştovoi sau de Genadie Postolache) sub imperiul tainei şi al… timpului prezent.
Şi celor veniţi la Terasa noastră de lectură scriitorul Nicu Nicolaescu le-a mărturisit unele credo-uri ale sale în viaţă  – nu merită să ne irosim viaţa pentru bani, da, ei sun o necesitate, dar nu putem fi dependenţi de ei, a afirmat invitatul.
În literatură – prin cuvitne concise se poate de spus multe – este principiul de care se conduce în crearea operelor sale Nicu Nicolaescu
Cititorii care i-au lecturat deja romanele „Supusul Satanei” şi „Fluturele Alb” nu au pregetat să-l bombardeze cu întrebări şocante şi să se confeseze că au avut multe gânduri apărute în urma lecturilor, care i-au făcut să nu poată dormi chiar nopţi în şir. De ce a ales anume temele expuse în romanele sale tânărul scriitor (ca de altfel majoritatea creatorilor) nu le poate explica. Aşa simte el necesitatea de a vorbi cu cititorii pe aceste teme – prietenie, dragoste, bani, trufie, trădare, laşitate, jertfire…
Cum de reuşeşte să scrie din punct de vedere şi al eu-lui feminin în romanele sale  – a fost marea enigmă pe care doreau să o descifreze cei prezenţi. Parţial scriitorul le-a deschis tainele unor emoţii pe care le are atunci când scrie o carte. De fapt nu se dedă acestor emoţii, deoarece scriind el ştie deja cum va fi începutul, dar şi sfârşitul naraţiunii. Şi acum lucrează asupra unui nou roman, acţiunea căruia are loc  iarăşi în altă ţară. Ne-am interesat, desigur, pe când să aşteptăm o lucrare bazată pe evenimente şi cu eroi literari autohtoni. Răspunsul a fost evaziv – poate în viitor, când va fi pregătit pentru a răbufni cu un nou roman, poate anume acesta va fi  acel roman pe care şi-l doreşte un scriitor să devină opera principală a vieţii sale…  Nu are nimic ascuns prin sertare, deoarece acum am trecut de perioada când  unii scriitori ani de zile nu-şi puteau edita operele.
Desigur un scriitor este rezultatul societăţii în care s-a născut şi în care este nevoit voles-nonles să supravieţuiască intemperiilor care îl pasc pe om zi de zi, dar şi să se bucure de Marea Minune  – Viaţa Spirituală.
În final, părerile celor prezenţi au fost unanime – scriitorul Nicu Nicolaescu a reuşit să scuture prin scrierile sale indiferenţa adolescenţilor pentru lecturi artistice, deoarece romanele sale sunt adresate în special lor, generaţiei în devenire, în afirmare în viaţă.
Mulţumind scriitorului invitat pentru această întâlnire de suflet cu utilizatorii, mai  versaţi în lecturi, ai bibliotecii „Onisifor Ghibu”, ne-am luat rămas bun şi de la Platanul regal la umbra căruia ne-am obişnuit deja să organizăm discuţii în cadrul programului „Lecturi la Terasa de Vară”.


marți, 6 august 2013

Lecturi la terasa de vară

Miercuri, 7 august, ora 16.00, în cadrul lecturilor verii desfăşurate la biblioteca "Onisifor Ghibu" în aer liber, pe terasa din faţa clădirii bibliotecii, lîngă havuz, vor avea loc discuţii literare cu genericul "Proza timpului actual".
Invitat special: tânărul scriitor Nicu Nicolaescu 
(autor al romanelor "Supusul diavolului", "Fluturele alb").
Aşteptăm admiratorii creaţiei acestui scriitor şi nu numai.

vineri, 2 august 2013

Lecturi la Terasa de Vară

PLATANUL REGAL VEGHEAZĂ LECTURILE VERII

Probabil foarte mulţi se vor întreba, ce-o mai fi şi aceasta  – Platanul regal veghează Lecturile verii ?Nu vor face ochi mari a mirării doar cititorii fideli ai Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, deoarece ei sunt cei care săptămânal vin la deosebitele întruniri determinate de frumoasele Lecturi la Terasa de vară, iar Platanul regal îi găzduieşte sub coroana-i impunătoare.
Invitatul unei convocări literare a fost cunoscutul poet, publicist şi traducător Emilian Galaicu-Păun. Ar trebui să recunoaştem că nu a fost o invitaţie ad-hoc, ci una care a urmărit un scop anume.
 Probabil nu toată lumea ştie că Emilian Galaicu-Păun este şi redactor la Editura „Cartier”, iată de ce dialogul nostru a pornit de la genericul: „Cine are carte, are parte!” Iar cea mai bună carte o poţi găsi doar într-o bibliotecă onorată de toată lumea intelectuală, precum Biblioteca „Onisifor Ghibu”.
Scriitorul invitat a pornit de la explicarea unor relaţii dintre Scriitori – Biblioteci – Edituri. Datele pe care le-a expus Emilian Galaicu-Păun vin dintr-o experienţă reală şi pe care cititorii, dar şi invitaţii noştri le-au conştientizat şi prefigurat indefinit, răpiţi de avântul inspiraţiei poetice, convertindu-i în anumite sisteme de relaţie Biblioteca – Scriitor – Cititor. Pentru a fortifica asemenea sisteme, pentru a le înzestra cu puterea de a convinge şi a obţine adeziunea cititorului, e indispensabilă apariţia unei ferme desfăşurări logice a cugetării şi conceperii, a menţionat scriitorul Emilian Galaicu-Păun. Dar adevărata lor garanţie sau geneză continuă trebuie căutată în colaborarea reciprocă.
Şi dacă savanţi şi scriitori au demonstrat înrudirea dintre inventivitatea imaginaţiei şi funcţia unei Bibliotecii a elaborării ştiinţifice, atunci astăzi în acest început de Mileniu trei, nici cele mai severe enunţuri  ale scriitorilor (citeşte – şi ale savanţilor!) nu se pot lipsi de acest deosebit aport constructiv al Bibliotecilor. E un adevăr ca şi marele anonim, dar  chiar şi în matematică numărul iraţional  –1 poate să ne pară că reprezintă ori obârşia lucrurilor, ori chintesenţa adevărului, ori explicaţia limitată, fiecare putând împlini funcţii diverse, fiecare incluzând infinite virtualităţi.
De altfel, în această darnică auroră a vieţii, când fondul firii proprii apare limpede, nealterat de împestriţările pe care le aduce cu timpul varietatea impresiilor, zbuciumul emoţional şi continua lărgire a cercului conştiinţei, îl auzim pe poetul, publicistul, traducătorul Emilian Galaicu Păun spunând că orice editură are şi unele proiecte de succes. De exemplu Colecţia Traduceri din franceză nu este întâmplătoare, deoarece scopul nostru a fost să atragem cât mai mulţi copii la lecturi, iar sigla Verde este una foarte reuşită, fiindcă motivează textele şi autorii selectaţi. Această Carte verde deschisă spre literatura europeană, spre o carte Nerv este dezgolită, ţesută în primul rând pentru un public aparte. Volumele traduse Etica pe înţelesul tuturor, de Roger-Pol Droit, Evul Mediu pe înţelesul copiilor, de Jaques le Goff sau Dragostea pe înţelesul copiilor noştri, autori Nicole Bacharan şi Dominique Simonnet merg pe esenţial sau reflectă viaţa unor personalităţi puternice, a concluzionat scriitorul Emilian Galaicu-Păun.
Criticul literar Maria Pilchin a insistat să evidenţieze marea problemă a literaturii române de azi, care este orientată spre sincronizarea cu marea literatură europeană.
        De ce nu am fi mai originali ? – s-a întrebat invitata.
În timpul discuţiilor ce au urmat scriitorul Emilian Galaicu-Păun s-a confesat că lucrează acum la un roman nou, în care raiul sentimental va încerca să-l îmbrace în realităţi geografice, poetice… Deşi crede că romanul vieţii sale, adică cel mai bun din creaţia sa, mai este încă în viitor. Romanul lui Herman Hesse Jocul mărgelelor de sticlă îi place nespus de mult, considerându-l de „Milioane!” şi ia marcat mult gîndirea literară. Dacă şi încearcă să ajungă la această înălţime a creaţiei, rămâne în „mrejele poeziei” unde a mers de la o lirică abstractă spre „arme grăitoare”…, dar în proză – invers – , de la concret la abstract.
O surpriză aparte pentru publicul nostru a fost şi prezenţa tinerei poete Aura Marta care îşi face studiile la Paris. Când a fost întrebată  dacă se consideră sau nu postmodernistă, Aura Marta a recunoscut că se regăseşte mai mult în expresionismul german.
O prezenţă aparte în discuţiile noastre a avut-o doctorul în filologie Veronia Postolache, care ia invitat pe scriitorii prezenţi, la terasa aflându-se şi tânărul prozator Nicu Nicolaescu, să-şi caute cititorii în licee, deoarece anume adolescenţii sunt mai ludici, mai comici şi deloc – patetici! Totuşi trebuie făcute mereu punţi între scriitori clasici şi contemporani, mai ales la Cluburile de lectură din biblioteci.
Surprinzătoare a fost schimbarea discuţiei spre imperativa întrebare – de ce citim? Poetul Emilian Galaicu-Păun ne-a reamintit o foarte bună definiţie dată de psihologul, lingvistul şi filosoful american  B. F. Scinner – „Cultura este ceea ce rămâne în om după ce a uitat tot!”
Un recital din cele mai frumoase poeme ale literaturii universale a culminat evenimentul Lecturilor la Terasa de vară.