vineri, 28 decembrie 2012

Interiorul poeziei


A scrie o carte adevărată, nu este nimic altceva decât a ridica  această Barieră, „a sparge” crusta rigidă care se depune peste suflete, sau este chiar de la început depusă, ori începând doar cu tinereţea, când omul îşi constituie un echilibru care-l ajută să vadă şi să simtă lumea altfel.
Cu aceste frumoase şi nobile gânduri a venit tânărul poet Ronin Terente la „Clubul Poeţilor Desculţi”, ce îşi desfăşoară activitatea sub suspiciile Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, prezentându-le invitaţiilor - joi, 27 decembrie - , un nou volum de versuri, intitulat destul de semnificativ – Anteriorul unei naţiuni, Chişinău, 2012.
Vocaţia scrisului a fost completată şi de talentul actoricesc al autorului  care i-a surprins pe cei 43 de invitaţi prin expresia voinţei de a dovedi că această „crustă” nu  există decât din vina noastră. Scrisorile, că doar astfel au fost concepute cele 43 de poeme, reliefează chinul creaţiei ce răbufueşte vezuvicdin rezistenţa pe care o opune crusta. Învingerea rezistenţei determină starea de vedere, de aducere-aminte, deschizând, în viziunea poetului Ronin Terente, liberul acces, iscând momentul când, tot felul de lucruri vin spre noi, spre cititor: (Scrisoarea unui Bibliotecar) „Sunt copilul tuturor maeştrilor/ Mi-am pus viaţa în colbul/ Literelor ascunse între filele/ Cărţilor pe care nu le va mai citi nimeni/ Pentru că a venit Steve Jobs/ Şi odată cu el i-a înghiţit balaurul/ Tehnologiilor moderne pe care toţi cei care/ Veneau să-mi ţie de urât/ În biblioteca asta uitată la marginede/ Pământ şi visele mele/ De-ai face pe toţi să iubească cărţile/ S-au spulberat în faţa lor [...] / Oamenii au nevoie de alţi oameni/ Dar oricum vom muri singuri/ Indiferent câte ecrane şi roboţi avem alături/ Sau câte cârţi am citit/ Totuşi nu mai pot altceva/ Decât să iubesc cărţile şi
BIBLIOTECA”. afirmă poetul-actor.
Nobleţea acestei întrevederi Măria-sa cu Poezia a decurs pe un splendid fondal muzical al grupului Street Poetry εt Psihodelirium Jazz.
Aşadar, Anteriorul unei naţiuni de Ronin Terente exprimă predelecţia cititorului acestui început de mileniu, de a se exprima şi prin Poezie.

sâmbătă, 22 decembrie 2012

Sărbători fericite!


Dragi utilizatori ai Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu'', colectivul vă felicită cu ocazia sosirii sărbătorilor de iarnă. Fie ca lumina sărbătorilor să vă acopere sufletele de bucurie şi să vă călăuzească paşii spre un an nou mai bun... colindele să vă mângâie sufletele, ascunzişurile neştiute de nimeni. Lăsaţi lumina sfântă să vă ocrotească!
Iar brăduţul nostru ,,intelectual'' vă aşteaptă să contribuiţi la creşterea lui prin lecturi perseverente. Sărbători fericite!

Ion Anton — un îmblânzitor al realului


Vineri, 21 decembrie, ora 15.00 în incinta Bibliotecii "Onisifor Ghibu" a avut loc lansarea de carte a romanului-cronică «Foca» de Ion Anton, apărut la Editura «Silvius Libris», Chişinău, 2012.

Rolul de moderator l-a avut doctorul în Filologie, profesoara de limba şi literatură română Veronica Postolachi. Invitaţi de onoare au fost: criticul literar Ion Ciocanu, aşa-numita «nănaşa cărţii», editorul Silvia Ursachi, traducătoarea şi soţia regretatului scriitor Ion Vatamanu - Elena Vatamanu, poeta Nina Slutu, redactorul ziarului «Florile Dalbe» Eugenia Proca şi scriitoarea Claudia Partole. Într-o polemică de referinţă şi analiză literară s-au manifestat/evidenţiat elevii claselor a IX-a şi a XII-a, ai liceului Teoretic «Mircea Eliade», Chişinău.

Coordonatoarea manifestării a încercat să-i antreneze pe cei prezenţi într-o lecţie interactivă de analiză literară a acestui roman, misionându-i cu diverse întrebări, condiţii teoretico-literare etc., la care publicul a răspuns, analizând romanul, prin prisma teoretico-literară, manifestând deosebită ingeniozitate culturală, sporind argumentul forte şi cu impresii frapante.

Lansarea şi discuţia romanului a avut loc cu prezenţa autorului — Ion Anton.Naratorul acestui volum a specificat că în acest roman este unul atît istoric cît şi de dragoste, în care toate personajele au un rol binerezervat şi o valoare aparte.
Spre final tinerii participanţi au avut posibilitatea de a adresa întrebări direct autorului referitor la unele momente din roman. 


Ion Anton - poet, prozator, publicist, traducător

 Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu'', împreună cu  Ion Ciocanu - critic literar, poet, prozator, publicist

Claudia Partole - poetă, eseistă, prozatoare, autoare de piese



marți, 11 decembrie 2012

Vasile Romanciuc – 65 de ani de la naşterea poetului


Revistă bibliografică

Romanciuc, Vasile. Îndoiala de sine / Vasile Romanciuc. – Ch. : Cartier, 1997. – 109p.

Busuioc la naştere,

Busuioc la moarte,
Floare de tristeţe,
Floare de noroc...
Viaţa noastră, toată,
Doamne, cum încape
Între două fire
Mici de busuioc!

Romanciuc, Vasile. Marele pustiu invizibil / Vasile Romanciuc. – Timişoara : Arbeit S.R.L., 2001. – 85p.

Să nu se vadă rana,

mi-am pus pe ea o floare,
dar rana şi sub floare
rămâne rană – doare.

Mi-am pus o floare albă,
mi-am pus o floare vie,
dar ea s-a prins în rană
şi creşte – sângerie.
Romanciuc, Vasile. Note de provincial / Vasile Romanciuc. – Ch. : Hyperion, 1991. – 147p.

Simplă şi nepretenţioasă, sinceră şi spontană, proaspătă şi cuceritoare de la prima lectură sau chiar audiţie, poezia lui Vasile Romanciuc este fidelă „genealogiei” exprimate succint în placheta de debut, ceea ce nu neagă, ci, dimpotrivă, presupune evoluţia scriitorului spre poezia de un calm deosebit, marcată de fiorul trăirii profunde şi încoronată de o sugestivitate lirică densă, cu care ne întâlnim şi în paginile cărţii de astăzi.



Romanciuc, Vasile. Olimpul de plastic / Vasile Romanciuc. – Ch. : Prut Internaţional, 2007. – 120p.

Poetul se arată acum un împătimit al deturnărilor de sens şi al policromilor semantice, al denotaţiilor insolite, făcându-şi drum spre sensul ascuns al cuvântului, spre faţa paradoxală a lucrurilor…

Vasile Romanciuc, omul şi poetul delicat şi discret, sensibil ca o mimoză şi tare ca oţelul de Demasc, ştie, în funcţie de stări şi situaţii, să preschimbe mierea în trotil, să poarte când flori şi când fulgere la butonieră.

Romanciuc, Vasile. Recitirea proverbelor: (versuri) / Vasile Romanciuc. – Ch. : Ştiinţa, 2007. – 116p.

Textele poetice a lui Vasile Romanciuc au ceva din rotungimile, structurile ritmice, plinătatea expresivă şi modestia textuală a proverbelor. În esenţă, aceste calităţi discursive adună lumii ceea ce numim poezie: deşi lucrurile mari s-au spus, deşi strelicii inteligenţei şi-au încheiat rotaţiile în jurul surselor de lumină.

În acest sens, titlul de referinţă „Citirea proverbelor” nu este doar un joc al hazardului. Reluat, parafrastic.

Romanciuc, Vasile. Un timp fără tine / Vasile Romanciuc. – Ch. : Museum, 1996. – 86p.

Elegie

Se-aşterne praful
pe cuvintele noastre de dragoste.
Ai putea scrie pe ele
cu degetul
"Te iubesc".
Păianjenul harnic
le îmbracă-n veşmânt de mătase
ca şi cum ar coperta 
un dicţionar de arhaisme.



luni, 10 decembrie 2012

Vasile Romanciuc: un poet al firescului şi candorii


„Este într-o ardoare etică în pledoariile pentru firesc ale lui Vasile Romanciuc, care se traduce într-o formulă originală, cea a Citirii proverbelor. El ne oferă la tot pasul astfel de comprimate etice, care sunt lecţii ale sufletului înstrăinat în istorie şi terorizat de ea, dar neînfrânt datorită rădăcinilor genealogice, sentimentul ardent al continuităţii, firescului. De unde elogiul statornic al organicului şi refuzul măştii, al „lacrimilor de împrumut”.
Mihai Cimpoi

Vasile Romanciuc e actorul care, trăind în lumea miraculoasă a copilăriei, trage pe simţuri această nepreţuită cămaşă (a copilăriei) ca să devină poet”.
Arcadie Suceveanu 

Ca un veritabil „purtător de cuvânt al tăcerii” poetul Vasile Romanciuc ne oferă subtile variante şi nuanţate trimiteri la marea diversitate semantică a cuvântului. La el, tăcerea rostită prin cuvânt ia adesea înfăţişarea sentimentelor care „pentru a se face auzite / nasc liniştea mai întâi”, acea linişte în care parcă toate şoaptele pornesc din sufletul împătimit de adâncimea sensurilor lor, chiar dacă „cuvintele sunt fericite, cuvintele există / fara să-şi cunoască sensurile”... Acuităţile poetului se întrepătrund cu firele filosofiei vieţii, de la simplele ei manifestări la cele mai complicate reacţii şi simptome.
Nicolae Busuioc  

.. Vasile Romanciuc cultivă cu aceeaşi dezinvoltură toate tipurile de vers – clasic, liber, alb; orice formă ar avea, versul său este sincer, muzical, încărcat de profunzimi etice şi sentimentale, mişcat de o „inspiraţie coerentă”, „mioritică”.
 Gheorghe Grigurcu


Poet cu mari disponibilităţi lirice, Vasile Romanciuc îşi etalează discursul poetic de la jocul de cuvinte (haiku-ul de mare virtuozitate metatetică: „Prut - / trup / rupt”) până la incantaţiile grave inoculate gnomic (...): „Busuioc la naştere, / Busuioc la moarte, / Floare de tristeţe, / Floare de noroc.../ Viaţa noastră, toată, / Doamne, cum încape / Între două fire / Mici de busuioc” (Busuioc). Printre poeţii de azi şi din totdeauna ai Basarabiei, Vasile Romanciuc face figură reperială.
Ion Roşioru

Adevărata măsură a talentului acestui poet este dată de dexteritatea cu care folosete materia lexicală în combinaţii dintre cele mai neaşteptate, care surprind cititorul nu numai prin insolitul lor, ci şi prin sensul ascuns al sintagmelor rezultate... Valoarea poeziilor sale trebuie descoperită dincolo de învelişul anodin al cuvântului, acolo unde inexprimatul pulsează de sensuri adânci. 
Anca Voicu


Medalion Literar "Steliana Grama" ediţia a 36-a


Motto:
„Atunci ţară-i liberă sub soare,
Când iese un profet din închisoare
Şi totuşi acei ce şi-au permis să ceară
În lanţuri libertatea necesară”.
(Steliana Grama)

Vineri, 7 decembrie, 2012, ora 14.30 în incinta Bibliotecii "Onisifor Ghibu" a avut loc cea de-a 36 ediţie a Medalionului Literar cu genericul:"Steliana Grama". Rolul de moderator l-a avut Profesoara Veronica Postolachi care a fost şi coordonatorul acestei ediţii. Invitaţi de onoare au fost părinţii Stelianei Grama: Claudia Slutu-Grama, mama poetei, Dumitru Grama, tatăl poeteiNina Slutu, poetă, Marcela Mardare, scriitoare, directorul Ed.”Pontos", Galina Furdui, poetă, Tudor Paladi, poet, critic literar,  Lidia Grosu, poetă, critic literar, Lica Movilă, jurnalist, Ludmila Bulat, redactor, dar şi elevii Liceului Teoretic  „Mircea Eliade”, Chişinău, Prof. Efimia Luncaşu împreună cu elevii Liceului Teoretic „Mircea Eliade”, Nisporeni.
Elevii Liceului Teoretic „Mircea Eliade”, Chişinău şi Liceului „Al. I. Cuza”: au avut de prezentat câte un recital de poezie după volumul „Să ne păstrăm coloana vertebrală”, Ed. Pontos, Chişinău, 2012 şi au venit cu   mesaje pentru urmaşi: Impactul poeziei asupra viziunii adolescenţilor. Claudia Slutu-Grama, mama poetei i-a configurat un portret al Stelianei, descriind despre viaţa şi primele sale opere.
Copiii de la licee au putut admira întreaga operă a Stelianei Grama printr-o expoziţie de carte prezentată de Filiala „O. Ghibu”. Ca de fiecare dată Vitalie Răileanu, directorul Filialei „O. Ghibu” a dăruit un set de cărţi elevilor de la Liceului Teoretic „Mircea Eliade”, Nisporeni.
Evenimentul a luat sfârşit printr-un recital de muzică interpretat de interpreţii Luminiţa şi Valentin Dragomir.





joi, 6 decembrie 2012

Vasile Romanciuc – un timp fără nume

Tabel cronologic
Vasile Romanciuc s-a născut la 17 decembrie 1947 în satul Bădragii Noi, Edineț (fostul județ Hotin), Basarabia. Părinții – Alexei Romanciuc și Olga (n. Pirijoc), țărani.
1955-1963 Școala de opt ani din satul natal. Învățători, profesori – Tamara Dandara-Turchin (prima învățătoare), Vasile Ropot (chimie), Constantin Mațcan (fizică), Elena Mațcan (română), Nina Mațcan (franceză) ș.a.
1963-1966 Școala medie nr.2 din or. Edineț. Profesori: Lidia Cojocaru (literatură), Lazăr Vasserman (fizică), Ecaterina Doroș (franceză), Leonid Sobolewsky (matematică), Ion Cojocaru (geografie) ș.a.
1966-1972 Facultatea de Litere (secția Jurnalism) a Universitșții din Chișinău (fiind nevoit să-și întrerupă studiile pentru un an de zile, 1967-1968, se angajează la ziarul local din orășelul Glodeni). Profesori: Nicolae Corlăteanu, Anatol Ciobanu, Ion Osadcenco, Gheorghe Dodiță, Ion Dumeniuk, Lev Katz(Cezza), Ion Ciocanu, Cleopatra Vnorovschi, Vitalie Marin, Ion Melniciuc, Veronica Gărbălău, Valentina Stoica, Dumitru Coval...
1972-2000 Redactor la Radio-Moldova, consilier la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, redactor la editurile Literatura artistică, Gheorghe Asachi, Museum. Din 2000 până în prezent, șef al Redacției Carte pentru copii, Editura Prut Internațional.
1972 Se căsătorește cu Valentina Stratulat, colegă de facultate.
1974 Debut editorial cu placheta de versuri Genealogie (Editura Cartea moldovenească, Chișinău).
1976 Devine membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
1979 Apare volumul de versuri Citirea proverbelor (Editura Literatura artistică, Chișinău).
1981, ianuarie 27 Se naște fiul Florin.
1983 Cartea de versuri pentru copii Dacă ai un prieten (Editura Literatura artistică, Chișinău).
1984 Volumul de versuri Din tată-n fiu, prefață de poetul Liviu Damian (Editura Literatura artistică, Chișinău).
1987 Culegerea de versuri pentru copii Mama coase-o floricea (Editura Literatura artistică, Chișinău). Premiul „Al. Donici” al Ministerului Învățământului.
1988 Volumul de versuri Ce am pe suflet (Editura Literatura artistică, Chișinău). Prima vizită în România (la invitația rudelor din Timișoara), împreună cu soția și fiul.
1990 Cartea de versuri pentru copii Doi iezi (Editura Literatura artistică, Chișinău).
1991 Volumul de versuri Note de provincial, prefață de criticul literar Ion Ciocanu (Editura Hyperion, Chișinău). Premiul „Mihai Eminescu” al bibliofililor din Republica Moldova. Cartea de versuri pentru copii Uriașul cu trei ochi / Trehglazyi velikan, ediție bilingvă româno-rusă (Editura Hyperion, Chișinău).Volumul de versuri în limba rusă Ot otța k synu(Din tată-n fiu) (Editura Sovetskiy pisatel’, Moscova). Traduceri din limba română de poetul Victor Ciudin.
1994 Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
1996 Volumul de versuri Un timp fără nume (Editura Museum, Chișinău). Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Premiul Salonului Național de Carte (Chișinău). Premiul „George Bacovia” al revistei „Ateneu” (Bacău).Membru al PEN Clubului, filiala Chișinău.Participă la un simpozion internațional în problemele literaturii pentru copii, organizat de IBBY (Viena, Austria).
1997 Volumul de versuri Îndoiala de sine (Editura Cartier, Chișinău).
1998 Culegerea de versuri pentru copii Floarea zburătoare (Editura Litera, Chișinău). Premiul „Cartea pentru copii” al Salonului de carte românească (Iași). Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Este prezent, cu poeme traduse în limba franceză, în antologia profesorului Valeriu Rusu Ecouri poetice din Basarabia / Echos poetiques de Bessarabie (Editura Știința, Chișinău).
1999 Este prezent, cu poeme traduse în italiană, în antologia lui Dante Cerilli Dal pensiero ai segni (Bastogi Editrice Italiana, Foggia). Participă (împreună cu Alexandru și Ana Bantoș, Mihai Cimpoi, Iulian Filip, Ion Hadârcă, Aurelia și Valeriu Rusu, Grigore Vieru) la lansarea antologiei Ecouri poetice din Basarabia / Echos poetiques de Bessarabie la Ambasada României din Paris și la Facultatea de Litere din Aix-en-Provence.
2000 Premiul Național al Republicii Moldova în domeniul Literaturii (pentru volumul de versuri Un timp fără nume). Medalia „Mihai Eminescu”.Apare culegerea de versuri pentru copii Toate întâmplările se prefac în cuvinte (Editura Prut Internațional, Chișinău).Apare volumul bilingv româno-francez Un ochi / Un oeil, îngrijit de Valeriu Rusu și Estelle Variot (Editura Libertas, Ploiești).
2001 Volumul de versuri Marele pustiu invizibil (Editura Augusta, Timișoara). În colecția „Carte de buzunar” (coordonator – Iulian Filip) a Editurii Prut Internațional apare E toamnă, cad măștile. Premiul „Nichita Stănescu” pentru poezie (Ediția a 13-a a Festivalului Internațional de Poezie, Ploiești). Participă la Simpozionul Internațional „Ginta Latină et l’Europe d’aujourd’hui”, organizat de prof. Valeriu Rusu (Facultatea de Litere din Aix-en-Provence, Franța).
2002 Diploma de Onoare a Consiliului Internațional al Cărții pentru Copii și Tineret (IBBY) pentru cartea Toate întâmplările se prefac în cuvinte (Basel, Elveția). Este prezent cu poeme traduse în franceză și arabă în Cahiers d’etudes romanes (vol. 2, Traduction et Plurilinguisme, nr.7/ 2002, Universite de Provence, coordonator – prof. Valeriu Rusu). Volumul De acasă acasă. Pagini basarabene despre Nichita Stănescu. Prefață de acad. Mihai Cimpoi (Editura Libertas, Ploiești).
2003 Este prezent în antologia Singular destinies. Contemporary Poets of Bessarabia (Editura Cartier, Chișinău). Ediție și traduceri de Cristina Cârstea, Adam J. Sorkin și Sean Cotter.
2004 Premiul pentru poezie al revistei „Poesis” (Satu Mare).
2006 Culegerea de versuri pentru copii Copilul cu aripi de carte (Editura Prut Internațional, Chișinău). Premiul „Cartea anului” al Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret (Chișinău).
2007 Volumul de versuri Olimpul de plastic (Editura Prut Internațional, Chișinău). Volumul de versuri REcitirea proverbelor (Colecția „Antologie de autor”, Editura Știința, Chișinău). Premiul „Grigore Alexandrescu” pentru poezie al Societății Scriitorilor Târgovișteni. Cartea de versuri pentru copii O furnică în bibliotecă (Editura Prut Internațional, Chișinău). Premiul „Otilia Cazimir” al Salonului de carte românească (Iași). Prezent în antologia Poezia acasă. Poeți contemporani din Basarabia de Iulian Filip și Mihai Stan (Editura Bibliotheca, Târgoviște).
2009 Cartea de versuri pentru copii De ce plânge clovnul? (Editura Prut Internațional, Chișinău). Premiul „Grigore Vieru” pentru poezie al Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, Chișinău).
2010 Publică antologia Bucurii pentru copii. Poeți contemporani din Basarabia (Editura Bibliotheca, Târgoviște; Editura Cartdidact, Chișinău). Prefață – acad. Mihai Cimpoi. Postfață – Diana Vrabie. Grafică – Iulian Filip. Prezent, cu versuri traduse în limba franceză, în antologia Arhipelag (Editura Cartier, coordonatorul publicației: Vitalie Ciobanu). Prezent în antologia Poeți din Basarabia de Adrian Dinu Rachieru (București: Editura Academiei Române; Chișinău: Editura Știința). Premiul „Ion Creangă” pentru întreaga activitate în domeniul literaturii pentru copii (Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, Chișinău). Ordinul de Onoare al Republicii Moldova. În luna noiembrie, întâlniri de neuitat (împreună cu poetul Iulian Filip și naistul Vasile Iovu) cu conaționalii noștri stabiliți în Grecia și Portugalia.
2011 Participă la Festivalul de literatură pentru copii „Ion Creangă” (Iași). Volumul de versuri Purtătorul de cuvânt al tăcerii – prefață de criticul literar Eugen Lungu (Editura Arc, Chișinău). Volumul de versuri Veșminte de gală pentru marii pitici – „Opera omnia”, coordonator serie – Valeriu Stancu (Editura TipoMOLDOVA, Iași).

marți, 27 noiembrie 2012

Ziua Bibliografiei - informare, orientare, instruire


Ieri, 26 noiembrie 2012, cu ocazia Zilei Mondiale a informaţiei la Filiala „O. Ghibu” a fost organizată Ziua Bibliografiei. Astfel, s-au organizat un şir de activităţi, care au avut drept scop instruirea şi perfecţionarea utilizatorilor în domeniul culturii bibliografice informaţionale.
Bibliografia reprezintă ştiinţa care se ocupă cu planificarea, selecţia, evaluarea, precum şi diseminarea informaţiei din domeniul bibliografic.
Prin Ziua Bibliografiei Filiala „O. Ghibu” şi-a propus să afle cât de bine cititorul cunoaşte şi utilizează corect resursele informaţionale tradiţionale şi moderne biblioteconomice.
În acest scop, filiala „O. Ghibu” a organizat:
 Expoziţii de carte: (3)
- Biobibliografii elaborate de BM „BP. Hasdeu” (18 doc.)
- Laboratorul de cercetări literare şi biobibliografie « O. Ghibu” (10 doc.)
- Volume editate şi semnate de Onisifor Ghibu (23 doc.)
Prezentarea biobibliografiilor elaborate de Biblioteca “O. Ghibu” (4)
-         Academicianul Mihai Cimpoi – savantul timpului prezent
-   Mihai Viteazu (bibliografie)
-   Ştefan cel Mare – cronica vieţii şi măreţelor înfăptuiri
-   Enescu – însăşi muzica: marea, imensa muzică.
Resursele informaţionale ale bibliotecii:
-      Buletine: „70 motive pentru a frecventa Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”, „90 motive pentru a utiliza „B.P.Hasdeu”, „Reguli de înregistrare a utilizatorilor”.
-         Ghiduri: „Ghidul utilizatorului”, „Adresele bibliotecilor din Chişinău”, ş.a.
Utilizatorii au făcut cunoştinţă cu breviarul bibliografic on-line: Bibliografiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”  prezentate în revista BiblioPolis.
Intenţia Zilei Bibliografiei a avut menirea de a informa utilizatorii despre serviciile oferite de bibliotecă, avantajele înscrierii ca utilizator a filialei, cum să utilizeze cu uşurinţă noile intrări de publicaţii. 

luni, 26 noiembrie 2012

Ziua Bibliografiei la Filiala O. Ghibu


Astăzi este Ziua Bibliografiei!

Pe data de 26 noiembrie, 2012 Vă invităm la Ziua Bibliografiei,
care se va desfaşura în incinta
 Filialei “O. Ghibu”

Scopul Zilei Bibliografiei – valorificarea, cunoaşterea şi identificarea informaţiei despre Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
Tema: Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” informează, orientează, instruieşte

În Program

Lecţii bibliografice :
1.     Excursie prin biblioteca şi familiarizarea cu resursele informaţionale (colecţii: cărţi, CD-uri,  ediţii periodice, ediţii de referinţe;  acces liber la raft, mape tematice etc.)
2.     Ce putem găsim pe blogul filialei noastre?
3.     Informaţii utile pe blog-urile filialelor BM „B.P. Hasdeu”
4.     Ce este bibliografia? Utilizarea şi necesitatea ediţiilor bibliografice.

Expoziţii:           
1.     Cercetarea bibliografică  a  Bibliotecii Municipale  „B.P. Hasdeu”
2.     Biblioteca (filiala O. Ghibu.) – parte din echipa "Hasdeu"
3.     Noutăţi editoriale – către aniversare

Prezentări :
1.     Resursele informaţionale ale bibliotecii (mape tematice, buletine, liste bibliografice: Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”- 135 ani, „Publicaţiile Bibliotecii O. Ghibu”; ghiduri: „Adresele bibliotecilor Hasdeu”, „Ghidul utilizatorului”, Calendare jubiliare ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”etc.)
2.     Breviar bibliografic on-line: Bibliografiile Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” prezentate în revista BiblioPolis.

luni, 12 noiembrie 2012

Epopeea libertăţii!


Vineri, 9 noiembrie 2012, ora 15.00, la Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu”, a avut loc lansarea volumului întitulat „Epopeea libertăţii. Războiul de la Nistru (1990-1992)”, apărut cu prilejul comemorării a 200 de ani de la ocupaţia ruso-sovietica si a celor 20 de ani de la războiul moldo-rus de la Nistru, semnat de colonelul dr. Anatol MUNTEANU. 
La eveniment au participat autorul monografiei, colonel (r), dr. Anatol MUNTEANU, scriitorul şi istoricul militar, prof. univ. dr., comandor (r), Jipa ROTARU, prof. univ. dr., col. (r) Mircea DOGARU, precum şi veterani ai Războiului de pe Nistru, scriitori, istorici.
În cele 847 de pagini  ale cărţii, autorul cărţii, Anatol Munteanu, vorbeşte despre soarta moldovenilor din Basarabia şi a celor din stânga Nistrului din anii 1990-1992, aflaţi sub ocupaţia rusă.
Autorul a mai precizat că monografia „Epopeea libertăţii. Războiul de la Nistru (1990-1992)”, oferă cititorului o detaliată prezentare a sângerosului conflict transnistrean, provocat de forţele proimperiale ruse, care au dezechilibrat procesul de Unire şi integrare a Moldovei cu România şi Uniunea Europeană.
Volumului „Epopeea libertăţii. Războiul de la Nistru (1990-1992)”, este o carte-document, o carte-letopiseţ a acelor întâmplări şi evenimente. O carte-omagiu, adus miilor de eroi care au apărat integritatea şi independenţa Republicii Moldova, a precizat academicianul Nicolae Dabija.








marți, 6 noiembrie 2012

Victor Prohin - „etalon al sincerităţii şi al modestiei umane” (Ion Ciocanu)


Născut pe 2 octombrie 1942 în Vindrei, raionul Torbeevo, Republica Mordvină, Federaţia Rusă, prozatorul şi publicistul Victor Prohin a crescut de la vârsta de trei ani în satul Lencăuţi, din nordul Basarabiei.
A absolvit şcoala medie din satul Verejeni, raionul Ocniţa (1960), apoi Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova (1965).
A fost redactor la Radio Moldova, redactor-şef adjunct la revista „Chipăruş”; secretar de redacţie, redactor-şef adjunct la revista „Nistru” - „Basarabia”; şef de secţie la ziarul „Moldova suverană”; secretar responsabil la revista „Alunelul”.
A editat cărţile de proză „Puiul de stea”, „Supracotoi”, „Noi doi şi bunelul”, „Olimpia”, „Dacă ar fi mânzul fotograf” ş.a. Ultima carte - „S-a copt frunza” (roman şi nuvele) - i-a apărut în 2008, la „Cartea Moldovei”, aceasta fiind sprijinită financiar de Ministerul Educaţiei şi cel al Culturii. Altminteri, proverbial de sincer şi onest, nu-i place să umble cu mâna întinsă după sponsorizări. De mai mulţi timp, lucrează la o carte despre oamenii umorului: umorişti, epigramişti, caricaturişti, epigramişti şi parodişti de la noi. „Pentru că nimeni nu-i obligat să-mi dea bani, o voi edita din pensia mea. I-am spus şi soţiei: „Salariul este pentru familie, iar cartea o voi edita din pensie.

Opera

 Puiul de stea, Chişinău, 1969;
 Supracotoi, Chişinău, 1970;
 Oraşul fără nume, Chişinău, 1972;
 Olimpia, Chişinău, 1976;
 S-a copt frunza, Chişinău, 1979;
 Noi doi şi bunelul, Chişinău, 1984.


miercuri, 24 octombrie 2012

Zilele bibliotecii O. Ghibu Ediţia a XX-a


Pe data de 24 octombrie, în incinta bibliotecii Onisifor Ghibu a avut loc o deosebită activitate festivă Omagiu patronului spiritual al Bibliotecii - Onisifor Ghibu, moderator pe post de gazdă a fost Vitalie Răileanu (cercetător literar) dar şi directorul bibliotecii. La această manifestare culturală au fost invitaţi: Ion Ungureanu (actor, regizor, scriitor), Vladimir Beşleagă (scriitor), Nicolae Dabija, (poet academician), Alexandru Moşanu (istoric), elevii de la Liceul Teoretic „O. Ghibu”, directorul B.M. „B. P. Hasdeu” Lidia Kulikovski etc.
Acest program al manifestării culturale şi ştiinţifice ce a întregit marcarea celor 20 de ani a acestui prim-lăcaş  ai Cărţii româneşti. Astfel, această zi este dedicată şi omului de cultură Onisifor Ghibu, care a luptat pentru o naţiune pur românească, şi continuă să cultive acel spirit de patriotism în noua  generaţie prin prisma bibliotecii, unde în anul 1991 şi-a deschis uşile pentru cititori, oferind ediţii şi publicaţii româneşti.
Învăţăceii de la L.T. „O. Ghibu” au prezentat un program de excepţie, un val de muzică populară care a încântat şi mângâiat inimile oamenilor, cât şi recital de poezie, cu însufleţire patriotică: „Mai aproape de hotare prin Basarabia.
Noi, sîntem Românie,
Şi pe câmp de bătălie
Vom lupta pentru Românie”.
Elevii au oferit şi un studiu biografic a lui O. Ghibu: „Marele patriot, pedagog şi istoric a avut drept scop să trezească în noi acele rădăcini româneşti, cât şi susţinerea profesorilor de a cultiva şi instrui. Astfel rămâne o personalitate care a luptat pentru primul abecedar românesc şi care a fost şi este un model de un cetăţean fidel al Patriei sale”.
Ion Ungureanu, fost ministru al culturii, a avut o contribuţie deosebită prin  protejare acestei biblioteci, cu scopul de a continua activitatea lui O. Ghibu şi de a distruge flagelul mentalităţii sovietice, ce rugina moralitatea şi educaţia copiilor. Timp de 20 de ani biblioteca se află în strânsă legătură şi în parteneriat cu Biblioteca Mitropolitană din Bucureşti „Mihail Sadoveanu”, care oferă seturi şi volume de excepţie pentru promovarea şi dezvoltarea culturii a cărţii.