luni, 30 mai 2016

Conferinţa internaţională: O nouă ipostază a operei lui Gianni Rodari



              Săptămâna Culturii Italiene în Republica Moldova 


Luni, 30 mai 2016, Biblioteca „Onisifor Ghibu" în parteneriat cu organizatorii Săptămânii Culturii Italiene în Republica Moldova a participat la conferinţa cu tema: O nouă ipostază a operei lui Gianni Rodari.
Săptămâna Culturii Italiene în Republica Moldova a ajuns la cea de-a treia ediţie. În acest an, evenimentul se desfăşoară sub patronajul Ambasadei Italiei la Chişinău şi al Ambasadei Republicii Moldova la Roma.
Manifestările culturale sunt organizate pentru a marca Ziua Naţională a Republicii Italiene (2 iunie), 70 de ani de la constituire.
Iniţial, cu un cuvânt de salut a venit directorul Bibliotecii noastre, criticul şi istoricul literar Vitalie Răileanu care a specificat că „O cultură poate fi măsurată şi prin capacitatea ei de absorbţie şi este o ocazie importantă de promovare a limbii şi patrimoniului artistic italian care trezeşte un viu interes din partea cetăţenilor din Republica Moldova. Cultura Italiană mereu a fost şi rămâne o formă aparte de a iubi frumosul, de a iubi lumea.
Astfel, Săptămâna Culturii Italiene în Republica Moldova vine să confirme adevărul – prin cultură înţelegem orice creaţie spirituală”.
Discursul în continuare a fost preluat de către M. G. Ferraris unde ia a menţionat că „Noi prezentăm valorile care ne unesc şi care stau la baza relaţiilor noastre bilaterale”.
Maria Grazia Ferraris critic literar, studiază în special contribuția literară a femeilor din secolul XX. A predat timp de mai mult de treizeci de ani literatura italiană în licee, școli de la Varese și Gavirate (Italia).
Astăzi ea a venit la noi, să ne prezinte creaţiile lui Gianni Rodari într-o nouă ipostază. Ea a studiat opera lui din motive educaționale, dar și în calitate de critic literar. M. Grazia Ferraris a relatat într-un discurs despre activitatea lui G. Rodari, biografia, operele sale, premii şi distincţii.
Gianni Rodari (n. 23 octombrie - d. 14 aprilie 1980) scriitor, poet și jurnalist cunoscut pentru imaginația și originalitatea sa prin povestiri, poezii și poeme, în multe cazuri au devenit clasice pentru copii, a contribuit la o reînnoire profundă a literaturii pentru copii. "Grammatica della fantasia", "I viaggi di Giovannino Perdigiorno", "Cipollino", "Novelle fatte a macchina", "La filastrocca di Pinocchio", "Marionette in libertà"...etc.








Atelier de scriere creativă pentru studenţi şi elevi

Există o citire creativă, la fel ca şi o scriere creativă
(citat clasic din Ralph Waldo Emerson)
        
         În cadrul Săptămânii Culturii Italiene în Republica Moldova, tinerii studenţi şi elevi s-au implicat activ la atelierul de scrieri creative care s-a desfăşurat pe data de 30 mai 2016.
         Participanţii şi-au exprimat mulţumirea pentru organizarea concursului şi au mărturisit că se bucură mai mult de participare decât aşteaptă să fie câştigătorii.
         Fie ca aceşti entuziaşti tineri să fie un exemplu pentru noi, să ne dăm toată silinţa pentru a ne dezvolta abilităţile de comunicare, creativitatea şi imaginaţia, cunoaşterea limbilor străine, dar şi cele „surori” cum este limba italiană pentru cea română.

Goethe spunta: “Cine nu cunoaşte limbi străine nu are idee despre propria limbă.”

Vitalie Răileanu - poet al Basarabiei dar şi al Iaşilor

„astăzi dimineaţă
în zori
am fost un cristalin de soare…
m-a metamorfozat vântul de nord-est
şi valurile plumburii
ale Atlanticului rebel
ca mine…” 
(Dor de tine de Vitalie Răileanu)

         Ediţia a III-a a Festivalul Internaţional  Poezia la Iaşi s-a desfăşurat în intervalul: 22 – 30 mai 2016. Cu această ocazie la Iași au venit 108 poeți din 13 țări, şi au avut loc mai multe întâlniri lirice de excepţie şi unicitate literară. În cadrul evenimentelor au participat: Gellu Dorian, Varujan Vosganian, Arcadie Sucveanu, Aura Christi, Valeriu Stancu, Radu Florescu, Vasile Burlui, Vitalie Răileanu, Cristina Chiprian, Nina Viriciuc, Lucian Perta, şi alţi poeţi cu renume.
         Ne mândrim cu faptul că directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, poetul, cercetătorul şi criticul literar, Vitalie Răileanu a participat în cadrul Festivalului Internaţional  Poezia la Iaşi şi a fost apreciat cu titlul de Poet al Iaşilor.

                                 Îi dorim multe realizări frumoase în continuare!

joi, 26 mai 2016

Italia, mai aproape de Republica Moldova

Italia, mai aproape de Republica Moldova: La Chişinău va fi organizată Săptămâna culturii italiene

Săptămâna Culturii Italiene în Republica Moldova a ajuns la cea de-a treia ediţie. În acest an, evenimentul se va desfăşura sub patronajul Ambasadei Italiei la Chişinău şi al Ambasadei Republicii Moldova la Roma şi se va desfăşura în perioada 27 mai - 2 iunie 2016.
Manifestarea culturală va fi organizată pentru a marca Ziua Naţională a Republicii Italiene (2 iunie), 70 de ani de la constituire.
Sunt prevăzute numeroase iniţiative în diferite domenii artistice: muzică, literatură, cinema, etc.
Vor participa mai mulţi reprezentanţi ai autorităţilor, mass-mediei, Bibliotecii B. P. Hasdeu, Bibliotecii "Onisifor Ghibu", Centrului comunitar pentru copii şi tineri cu dizabilităţi fizice.
Mai jos vă prezentăm programul evenimentului:




Teo Chiriac – poetul ce doreşte să trezească viaţa şi să adoarmă moartea... (60 de ani de la naştere)



Poetul Teo Chiriac s-a născut la 29 mai, anul 1956, în satul Coşerniţa, judeţul Soroca. În perioada anilor 1979-1985 a fost redactor la Radioul naţional, iar din 1985 până în anul 1993 - redactor şi redactor-şef la Editura „Literatura Artistică” (ulterior, „Hyperion”) din Chişinău. A participat la Programul Internaţional de Instruire „Marshall plan for Moldova” (1998-2004). A făcut stagii în Cehia şi Italia. 
Teo Chiriac este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. În perioada anilor 1995-1997 a fost reprezentantul Uniunii Scriitorilor din România în Filiala Chişinău a acesteia. În prezent este vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
A publicat volumele de poezie „Lucrare de control”, „Salonul 33” - prima carte de poezie apărută cu grafie latină în fosta RSSM, „Critica iraţiunii pure”, apărută la Bucureşti, „Monstrul Sacru (Scările lui Teo)”, Chişinău (2009).
Teo Chiriac a fost distins cu Titlul onorific „Maestru al Literaturii” (2010).
Versurile sale pot fi citite în reviste literare şi antologii de poezie editate în România, Germania, Franţa, Italia, Belgia, Macedonia, Bulgaria şi Rusia.



"Spirit prin excelenta cerebral si reflexiv, Teo Chiriac patrunde fara sfieli si false pudori in masinaria intima a imaginarului poetic, sesizind criza acestuia. Imagismul violent, ironia, scatologicul, dar si placerea speculatiei abstracte, de o savoare speciala, se subordoneaza unei ample vibratii metafizice."
(Comei Moraru)



Revistă bibliografică

Critica iraţiunii pure / Teo Chiriac. – Bucureşti : Ed. CARTEA ROMÂNEASCĂ. 1996. – 96 p.
"Odată trecut pe sub arcada motto-ului („Am fost un om ce spunea adevarul” - Mihai Eminescu), cititorul va ramâne copleşit de anvergura construcţiei înaltate de Teo Chiriac pe temelia de neclintit a unui celebru titlu, Kritik der reinen Vernunft, ceea ce nu-l va împiedica să admire perfecţiunea detaliilor, monumentalitatea şi miniaturalul facând casa buna în poezia dialecticianului de pe Bac. La o lectură mai atentă observăm vina teoretică a autorului nostru: Critica iraţiunii pure este concepută ca un sistem entr'ouvert, pe jumătate cerebral, pe jumatate limfatic, în care ciclurile (de poeme) se succed urmând marele model al Cărţii Cărţilor (de la Vid matern prin Adam si Eva spre Cunoaştere(a) şi spre Apocalipsa de la orele mici.„ (Emilian Galaicu-Paun)


Monstrul sacru (Scările lui Teo) / Teo Chiriac. – Chişinău : Ed. ARC, 2009. – 96 p.
         „Scările lui Teo”, ca să fie înţelese, trebuie citite cu ochiul, cu inima, dar şi cu întreaga fiinţă.
„Sunt Monstrul Sacru
Sunt realul simulacru
Jumătate sunt cuvânt
Altă jumătate – vânt
Jumătate sunt luceafăr
Jumătate - lucifer
Sunt nebunul cel mai teafăr
Sunt căzutul - brusc - în cer”,
scrie autorul în poemul „Monolog în cer”. 

 
Salonil 33 / Teo Chiriac. – Chişinău : Ed. Literatura artistică, 1989. – 84 p.
Tema principală a poemelor din această carte este cu toată „recuzita” ei de categorii şi simboluri: destinul omului în timp şi spaţiu, „foamea de sine”, adevărul şi minciuna, pacea, dragostea. Discursul poemului e lapidar, impregnant de neliniştea existenţială, mişcat de efuziuni romantice şi colorat de o ironie fină (poemele „Condamnaţi la moarte prin iubire”, „Cu limba tăiată”, „Elegie rock” ş.a.)





vineri, 20 mai 2016

O întâlnire de suflet cu scriitorul Vladimir Beşleagă



În după amiaza de 20 mai 2016, în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, ne-am bucurat mult să avem o întâlnire de suflet cu cel mai important prozator basarabean al secolului al XX, Vladimir Beşleagă. Scriitorul a avut un dialog cu elevi clasei a IX-a LT „Spiru Haret”, pe care i-a intrigat şi motivat spre lectură.
Criticul şi istoricul literar, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, Vitalie Răileanu a menţionat că eroul evenimentului – Vladimir Beşleagă – nu este doar un prozator de valoare, ci şi un cititor foarte atent, care îşi lasă impresiile personale pe fiecare pagină citită.
Elevii au adresat maestrului un şir de întrebări despre viaţă şi operele sale.
Iar scriitorul Vladimir Beşleagă a fost generos cu destăinuiri: „Eu scriu atunci când mă doare, când mă frige la inimă şi când nu mai pot să nu scriu. Principiul de care mă călăuzesc ar fi: să scriu doar atunci când nu pot să scriu, că de astfel explodez.
         Obişnuiesc să practic meseria scrisului doar atunci, când scrisul vine parcă de la sine, în anumite împrejurări, provocat de anumite şocuri ale existenţei, de anumite situaţii complicate, care mă îndeamnă, mă stimulează şi conduc spre această activitate.
         Am avut perioade întregi când n-an scris nimic, perioade de aşa-zisă acumulare, când îţi vin anumite idei, cad subconştient, stau acolo şi lucrează. La un moment dat, când simţeam că de acum se formaseră, se cristalizaseră, se structuraseră, atunci începeam să scriu. Aşa a apărut şi romanul Zbor Frânt. Această carte a apărut într-o perioadă când în literatura sovietică de pe atunci tematica războiului era stimulată, era promovată, era cultivată, era exploatată. Şi eu citisem atâta literatură despre război, încât mi se făcuse lehamite şi nu mai puteam să accept; eu am trăit războiul, nu ca ostaş, ca participant direct, ci ca martor ocular, fiind copil”.
     Biblioteca „Onisifor Ghibu” mulţumeşte din suflet scriitorului Vladimir Beşleagă pentru deschiderea spre cititori şi pentru bonomia nemărginită!

joi, 19 mai 2016

Istoria fascinanta a cartii

 Prima zi a evenimentului – Zilele Ghibu – s-a încheiat cu o frumoasă călătorie virtuală a cărții în timp. Utilizatorii bibliotecii au urmărit fiecare imagine a trecutului cu curiozitate.
Cartea, ca suport de scriere, are  o istorie veche de 5.000 de ani. De-a lungul ultimelor cinci milenii omul a căutat şi a dezvoltat diverse forme pentru transmiterea, informaţiilor pe suport de scriere, ajungând de la tăbliţele de argilă din Mesopotamia la e-reader-urile şi tabletele performante, disponibile astăzi în toate ţările civilizate.
La început a fost argila. Acesta era materialul din care au fost confecţionate primele suporturi de scriere, iar invenţia aparţine mesopotamienilor. Tăbliţele erau băgate în cuptor și arse până se întăreau, iar inscripţiile rămâneau clare.

Primul suport de scriere a fost confecționat dintr-o plantă subacvatică   Papirusul a constituit un pas important în dezvoltarea suporturilor de/pentru scriere. Invenţia aparţine egiptenilor şi datează  din mileniul al III-lea î. h. „Papirusul era, de fapt, o plantă acvatică care se găsea mai ales în Delta Nilului. Din tulpina acestei plante se prelucra un material sub formă de foiţă pe care se scria în Antichitate”.
   În urmă cu aproape două mii de ani a apărut pergamentul (denumirea provine de la oraşul Pergamon din Asia Mică. În secolul al II-lea î.H., la cererea regelui Eumenes al II-lea, care voia să nu mai depindă de importurile de papirus din Egipt). Fiind un material mai rezistent decât papirusul, pergamentul permitea ştergerea şi refolosirea. Treptat, dovedindu-se mai eficient, pergamentul a înlocuit complet papirusul, şi cărţile au ajuns să fie făcute numai din acest material în secolul al IV-lea î. H.
În secolul al II-lea chinezii au inventat hârtia. Primele materiale de bază au fost cânepa, ţesătura şi bumbacul, toate fiind amestecate cu apă, apoi transformate într-o pastă care era întinsă pe foaie.
 În Europa hârtia a ajuns abia în anii 1100. După apariţia hârtiei, suportul de scriere a fost manuscrisul. Faţă de pergament, hârtia era mult mai ieftină. Între timp, pergamentul  a ajuns să fie întrebuințat pentru manuscrisele de lux, iar hârtia –  pentru cele obişnuite. „Un manuscris putea fi opera unui singur copist sau rezultatul muncii mai multor copişti. Depindea de mărimea manuscrisului. Unele se puteau face în câteva zile, altele, în ani. Pentru un singur copist, realizarea unui manuscris însemna o muncă de câteva luni”.
În anul 1450 a fost creat tiparul cu litere mobile de către Johannes Gutenberg. Pentru prima dată, Gutenberg a utilizat în 1440 litere de plumb pe care le-a asamblat una câte una pentru a forma cuvinte. 
Prima carte publicată în serie de către părintele tiparului Gutenberg a fost Biblia tipărită  în 1456. Cartea sfântă a fost apărută în 48 de exemplare, sub forma a două volume care aveau 1200 de pagini. Munca de imprimare a Bibliei la maşina inventată de Gutenberg a  durat mai bine de doi ani.
În continuare veţi urmări drumul cărţiiîn imagini.
Vizionare plăcută!





“Dacă există o carte pe care vrei s-o citeşti dar nu s-a scris încă, atunci trebuie s-o scrii tu.”  Toni Morrison




„Citeşte pentru a deveni mai deştept! Pentru a judeca mai puţin. Pentru a fi mai capabil de a înţelege comportamentul nebun al prietenilor, sau şi mai bine, pe al tău.”  John Waters




“Cărţile sunt cei mai tăcuţi şi constanţi prieteni; sunt cei mai accesibili şi înţelepţi consilieri, şi cei mai răbdători profesori.” Charles William Eliot





“Cărţile ne ajută să înţelegem cine suntem şi cum ne comportăm. Ne arată ce înseamnă comunitatea şi prietenia; ne arată cum să trăim şi cum să murim.” Anne Lamott




“Cărţile bune te fac să-ţi pui întrebări.”  Scott Westerfeld
 



“Cărţile îţi deschid şi lărgesc mintea, şi te fac mai puternic decât orice altceva.” William Feather



“Cărţile sunt averea de preţ a lumii şi moştenirea de drept a generaţiilor şi a naţiilor.”  Henry David Thoreau


“O carte este un dar pe care îl poţi deschide iar şi iar.”  Garrison Keillor

“Cititul şi scrisul ne reduc sentimentul de izolare. Ne adâncesc şi lărgesc sensul vieţii noastre: ne hrănesc sufletul.”
  Anne Lamott



 
“Nu poţi deschide o carte fără să înveţi ceva.”    Confucius



 “Dacă vrei să-mi zici cum este inima unui om, nu-mi spune ce citeşte, spune-mi ce reciteşte.” François Mauriac


 “Citirea cărţilor bune este ca şi cum ai conversa cu cei mai buni oameni din secolele trecute.”  René Descartes

“Singurul lucru important într-o carte este semnificaţia pe care o are pentru tine.

 W. Somerset Maugham





















O întâlnire de suflet cu scriitorii europeni


Întâlnirea cu mai mulți scriitorii europeni a deschis seria evenimentelor organizate cu ocazia Zilelor Ghibu. La data de 19 mai 2016 elevii LT „Onisifor Ghibu” au participat la întâlnirea cu scriitorii: Charles Ducal (Franța), Jan H. Mysjkin (Belgia), Bas Kwakman (Olanda), Alexandru Cistelecan, Doina Ioanid, Ion Pintea, Ioan Mureșan (România), Nicolae Spătaru, Em. Galaicu-Păun (Republica Moldova).
Directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, criticul și istoricul literar Vitalie Răileanu a deschis evenimentul cu o  pledoarie pentru lectură, pentru a impulsiona elevii să îndrăgească poezia şi universul literaturii. 
Emilian Galaicu-Păun a declarat că dialogul cultural iniţiat intre scriitorii din diferite țări ia amploare de la an la an. El a mai afirmat că este necesară o re-înviere a traducerilor. E necesar a traduce scriitorii autohtoni în limbile europene și scritorii europeni în limba română în scopul de a anula hotarele culturale.

Fiecare din oaspeții prezenți au citit din propriile volume de versuri. 
Ion Mureșan ne-a deplasat spre limitele de:  La graniţele memoriei e atâta de frig încât
                          dacă o lebădă ar fi împuşcată
                          în rană un bătrân ar putea locui.
                          La graniţele memoriei e atâta de frig încât
                          numai vecinii stau până-n brâu în făină de lemn şi cântă
                          numai vecinii ca nişte flăcări verzui.
                                                                                        (Frig)
Ioan Pintea, părintele-poet surprinde că: „n-am vorbit niciodată despre povara viţei de vie
                      vorbesc acum
                      din burta mamei unde stau întins precum mortul în căldura
                      mormîntului…”
                                                                   (Poem despre viţa de vie) 
Binecunoscutul critic și istoric literar Alexandru Cistelecan și-a prezentat volumul 10 femei - o suită de profiluri de doamne lirice, dezgropate din fișiere îngălbenite de biblioteci, de unde nu le-a mai scos aproape nimeni și nici nu prea mai aveau șansa să fie scoase. 10 Femei care au făcut poezie pe lângă marii poeți ai timpului și care cu siguranță merită citite.
Și poeții europeni Charles Ducal, Jan H. Mysjkin, Bas Kwakman au recitat poezii în franceză, engelză și au dialogat cu liceenii care s-au arătat foarte receptivi la poezia modernă.
 La final, tinerii si-au facut poze de grup și selfie-uri cu poeții din inima bătrânului continent.