marți, 30 septembrie 2014

Manifestare dedicată comemorării lui Dumitru Matcovschi

       În ultima zi a lunii septembrie, la Biblioteca “Onisifor Ghibu” a avut loc o manifestare dedicată comemorării  lui Dumitru Matcovschi.
      La această conferinţă literar-ştiinţifică au fost prezenţi membrii Federaţiei Femeilor pentru Pace în Lume din Moldova ( FFPLM), fondată pe 16 februarie 1995 şi înregistrată pe 25 decembrie 1997, care a evoluat continuu până în prezent, realizând numeroase proiecte educaţionale, culturale, de caritate şi de îngrijire a sănătăţii.
         Obiectivele acestei Federaţii sunt unirea eforturilor femeilor pentru a păstra  pacea în familie, societate şi în lume; recunoaşterea valorilor sociale şi crearea statutului lor social; respectarea drepturilor mamei şi a copilului; combaterea viciilor sociale şi eliminarea sărăciei.
 

      Raisa Brăduţanu, Preşedintele Federaţiei Femeilor pentru Pace în Lume, filiala  din Moldova, a adus mulţumiri publicului pentru prezenţă, menţionând   importanţa operei literare a lui Dumitru Matcovschi şi contribuţia adusă atât culturii românilor din Basarabia, cât şi celor de peste Prut.



       Daria Radu, compozitoare, dirijor de cor, profesoară, o mare prietenă a lui Dumitru Matcovshi, ne-a onorat cu prezenţa, menţionând că la baza melodiilor este cuvântul, iar un vers bun naşte o melodie bună. Este fericită că în această zi specială ne poate alina sufletele cu creaţiile sale muzicale. Compozitoarea a interpretat un şir de piese scrise pe versurile lui Dumitru Matcovshi:  “Dragostea de viaţă” una dintre cele mai indrăgite piese ale compozitoarei, “De când te-am iubit, nişte munţi sau tocit”- piesa îndrăgită de primul primar al oraşului Chişinău, Nicolae Costin. De asemenea, doamna Radu a interpretat şi piesele “Nu mi-e dor de-o floare rară care creşte-n altă ţară”, “Duşmanii”, “ A noastră-i Basarabia”, “Iubiţi părinţii cât mai sunt” – o piesă solicitată la numeroase spectacole şi îndrăgită de toţi , valsurile “Sfârşit de toamnă”, “Spune-mi că sunt floare de mai”, “Trandafir s-a scuturat, Trandafir a înflorit”, realtându-ne că piesa “Întreabă-mă“ a fost interpretată de Maria Bieşu şi a luat premiul întâi la festivalul “Crizantema de argint” şi multe alte piese care îţi alină sufletul.

  

        Apoi au fost recitate poezii din creaţia Dumitru Matcovschi de trei domnişoare –Mihaela Găluşcă cl. a VIII-a Liceul Teoretic “Dante Alighieri”, Podgornîi Cristina şi Paşcan Tatiana, masterante în anul I la USM, Facultatea Litere.
   
    Ludmila Bolboceanu , profesoară universitară, a mulţumit poetului pentru ceea ce a scris şi ne-a lăsat în urma lui, menţionând: “ Dumitru Matcovschi n-a murit, el s-a dus în lumea îngerilor. Mă închin în faţa acestui poet care n-a îngenunchiat nicicând. Poetul a trăit modest şi a scris modest, n-a fost apreciat la justa lui valoare pentru că n-a ştiut să se linguşească. Trebuie să ne amintim mereu de oamenii tari cu firea, cu sufletul curat. Să lăsăm invidia şi ura că a umplut lumea şi să ne iubim! “
   
       Vitalie Răileanu, cercetător şi critic literar, directorul Bibliotecii “Onisifor Ghibu”, a vorbit despre clipele frumoase petrecute cu poetul Dumitru Matcovschi când au lucrat împreună la cartea “Amarele Confesiuni” şi a menţionat că: “Dumitru Matcovschi este aici mereu, în preajma acestor cărţi, în preajma noastră.”
   
      Serafima Sava, primul preşedinte al Filialei din Moldova a Federaţiei Femeilor pentru Pace in Lume, a menţionat că Daria Radu este o femeie cu suflet mare, un compozitor, un poet şi întâlnirile cu ea o duc cu 20 de ani în urmă.
    


     La activitate a fost prezentă Miki Kutsuzawa, responsabilă pentru Federaţia Internaţională a Femeilor pentru Pace în Lume, reprezentanta Japoniei. Miki Kutsuzava şi-a exprimat regretul că n-a putut în decurs de 20 de ani să ajute mai mult ţara noastră. De fiecare dată când vine aici întâlneşte lucruri care o întristează şi o fac să sufere, dar totuşi s-a regăsit mereu în bunătatea oamenilor Moldovei, adresând un îndemn sincer:  cei care suntem cu inima curată de moldovean trebuie să păstrăm această ţară frumoasă – Moldova.



vineri, 26 septembrie 2014

Nocturna Bibliotecilor în lumina poeziei cântate la Biblioteca „Onisifor Ghibu”

            La proiectul „Nocturna Bibliotecilor”, campanie simultan organizată în România şi Republica Moldova, în cadrul parteneriatului între Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) şi Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM),  a participat şi Biblioteca „Onisifor Ghibu”, uşile căreia au fost larg deschise şi după orele de program pentru vizitatorii curioşi şi dornici de ceva nou.
            Invitatul special al acestei seri a fost actorul şi poetul Denis Chirtoacă,  care a venit cu un spectacol literar-artistic al poeziei şi cântecului de autor.
            Spectacolul a fost deschis de către Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, care a adus un cuvânt de mulţumire tânărului actor şi poet, spunând că nu fiecare poate cânta şi lectura o poezie sub aspect profesionist, însă lui Denis îi reuşesc ambele.
            Cei prezenţi în sala Nuciferă au avut oportunitatea de a audia atât melodii ce atingeau adâncul sufletului, cât şi poezii pătrunzătoare, care au pus publicul pe gânduri, au trezit o nostalgie autumnală.
            O surpriză încântătoare a fost din partea dl. Vitalie Răileanu, care a citit din poeziile sale fiind descoperit de public şi ca autor a unor versuri nemaipomenite, deosebite şi cu semnificaţie profundă.

            Cu mare regret, proiectul „Nocturna Bibliotecilor” a durat prea puţin timp, care nu a fost suficient pentru publicul prezent, dar, directorul bibliotecii a promis că va face tot posibilul ca poezia şi cântecul să mai întrunească în sala bibliotecii noastre multă lume, ce apreciază frumoasa artă a cuvântului cântat.







joi, 25 septembrie 2014

Invitaţie pentru chişinăuieni

Campania Nocturna Bibliotecilor demarează şi în Republica Moldova!




Campanie simultan organizată în România şi Republica Moldova, în cadrul parteneriatului între Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) şi Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM).

Biblioteca „Onisifor Ghibu” organizează în cadrul acestei campanii 
vineri, 26 septembrie, ora 18.00 
un spectacol literar-artistic al poeziei cântate.

Invitat special – actorul şi poetul Denis Chirtoacă.


 În egală măsură sunt aşteptaţi toţi doritorii de a-şi pune talentul în valoare.

miercuri, 24 septembrie 2014

Norman Manea – prozatorul român din exil

 Norman Manea s-a născut la 19 iulie 1936, la Burdujeni, jud. Suceava. Studii de hidroinginerie, cercetător ştiinţific, emigrat în 1987 în Germania şi apoi în SUA, profesor la Bard College. Volumul de scurte povestiri Noaptea pe latura lungă (1969) cuprinde amintiri din copilăria traumatizantă a scriitorului. În timpul războiului, Manea a fost închis, împreună cu familia, într-un lagăr de concentrare pentru evrei, în Transnistria (1941-1945). Proza publicată în ţară: romanele Captivi (1970), Primele porţi (1975), Zilele şi jocul (1977), Octombrie ora opt (1981) ş.a., ca şi volumele publicate în SUA, cele mai multe traduse în engleză – toate sunt cărţi-dezbatere, literatură-eseu, felurite unghiuri de autoscopie intelectuală şi existenţială. A mai publicat: Despre clovni, Dictatorul şi artistul (1996), Întoarcerea huliganului (2003), în care descrie experienţe traumatizante, în Transnistria şi România antedecembristă.


(Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin. Dicţionarul scriitorilor români de azi.)

Expoziţie virtuală

NOTĂ: În curînd la Biblioteca "Onisifor Ghibu" va avea loc întîlnirea cititorilor cu acest autor şi lansarea ultimelor sale volume, recent editate. Cu această ocazie, vă propunem o informaţie succintă despre unele cărţi semnate de Norman Manea pe care le puteţi găsi în colecţia bibliotecii noastre. Cărţile sunt prezentate în ordine invers cronologică, conform anului apariţiei editoriale. 


 Manea, Norman. Laptele negru / Norman Manea. - Ed. a 2-a, rev. – Iaşi : Polirom, 2014. – 323 p.
    Laptele negru include, pe lîngă incitantul eseu „Dincolo de munţi” despre Fondane şi Celan, multe alte texte remarcabile – despre Bruno Schulz, Kafka, Giorgio Bassani, Philip Roth, Saul Bellow, între alţii -, precum şi un impresionant eseu-confesiune al unei studente catolice de la Bard College.


 Manea, Norman. Plicuri şi portrete / Norman Manea. - Ed. a 2-a, rev. – Iaşi : Polirom, 2014. – 568 p.
    Actuala ediţie amplifică sumarul captivantelor portrete şi epistole, cititorul întîlnindu-i acum, pe lîngă Emil Cioran, Nichita Stănescu, Lucian Raicu, Antonio Tabucchi, Saul Bellow, şi pe Philip Roth, Octavio Paz, Matei Călinescu, Paul Cornea şi chiar Ana Pauker. Alături de ei stau numeroase alte figuri emblematice ale culturii şi istoriei contemporane, din ţară şi din străinătate. Relatările memoralistice şi cu valoare de document alcătuiesc un volum de autentică literatură, incitant şi original.


 Manea, Norman. Despre clovni : Dictatorul şi artistul / Norman Manea. - Ed. a 3-a, rev. – Iaşi : Polirom, 2013. – 278 p.
    „Deşi eseurile lui Manea au ca subiect România, ele ilustrează chestiuni care nu se limitează la această ţară. Multe dintre observaţiile sale îi vor interesa pe cei care cercetează Europa de Est modernă, pe cei preocupaţi de comunism şi de instituţiile sale. Atenţia acordată nuanţelor şi complexităţii, iscusita mînuire a detaliului şi calităţile narative ne reamintesc că autorul este şi un excelent prozator, cunoscut deja cititorilor din Germania, Franţa şi din alte ţări europene.”
(Matei Călinescu, în Word Literature Today,
iarna 1994)


 Manea, Norman. Cartea fiului : [roman] / Norman Manea. - Ed. a 2-a, rev. – Iaşi : Polirom, 2012. – 259 p.

Cartea fiului ne sileşte să recunoaştem în scris o reală originalitate care, ca de obicei, par altfel pentru că seamănă doar cu ea însăşi. O sensibilitate excepţională, nestăpînit avidă, cuprinzînd realitatea care, cu mare unghi de refracţie, este prinsă şi fixată în imaginea ei artistică, deci transfighurată… Un real învolburat, mereu nou chiar cînd e acelaşi, un real fluid transmis cu forţă.”                                                                          
                                                                                     (Paul Georgescu)

 Manea, Norman. Zilele şi jocul  : [roman] / Norman Manea. - Ed. a 2-a, rev. – Iaşi : Polirom, 2012. – 291 p.
Manea e unul dintre scriitorii care s-au aflat în gura Leviatanului totalitar, privindu-l în faţă, denunţînd puterea sa devastatoare, dar şi anulînd seducţia sa falsă şi grosolană, mizeria sa de mucava. Măreţia literară a lui Manea constă în capacitatea sa de a analiza subtil procesele larvare de degradare, subteranele sufletului şi ale sentimentelor în care se elaborează mecanismele rezistenţei, dar şi ale duplicităţii şi ale experimentării curajoase, carnavalul dezlănţuit şi baroc al minciunii generalizate.
(Claudio Magris)

Manea, Norman. Captivi : [roman] / Norman Manea. - Ed. a 2-a. – Iaşi : Polirom, 2011. – 267 p.
Romanul, cenzurat la prima sa apariţie, e un elogiu absolut al învinsului. Într-un mod criptic, sînt evocate orori, suferinţe, crize, o lume nefericită, eşuată, tragică. Departe de ispitele evaziunii, romanul dezvoltă o întreagă incursiune psihologică într-un cadru social bine determinat – Romania anilor ‘50. Povestea este inovatoare ca metodă, structurată în trei părţi – „Ea”, „Tu”, „Eu” –, fiecare scrisă în alt stil, dar pornind de la o sursă comună.  Personajele, în amintirea cărora trauma razboiului este încă proaspătă, dar care sînt sensibile şi la micile plăceri ale vieţii, sînt prizoniere într-o societate dominată de etica comunistă a muncii şi disciplinei, de demagogie şi suspiciune, în care supravegherea şi arestările distrug zilnic nenumarate vieţi.
Sursa: http://www.polirom.ro/catalog/carte/captivi-4422/

Manea, Norman. Fericirea obligatorie / Norman Manea. - Ed. a 2-a. – Iaşi : Polirom, 2011. – 204 p.
Fericirea obligatorie confirmă în proză ceea ce era, de fapt, ştiut: în timpul domniei lui Nicolae Ceauşescu, Romania a fost cea mai represivă dintre tările de după Cortina de Fier. Cele patru nuvele din cartea lui Manea sînt pline de terifiante descrieri ale chinului cotidian. Din fericire pentru admiratorii literaturii, aceste naraţiuni au o graţie salvatoare: satira. În conversaţii şi comentarii kafkiene, personajele ne transmit ce înseamnă să trăieşti în spaimă şi să supravieţuieşti prin viclenie într-o dictatură coruptă. ”
(The New York Times) 


Manea, Norman. Anii de ucenicie ai lui August Prostul / Norman Manea. - Ed. a 3-a. – Iaşi : Polirom, 2010. – 206 p.
„Veritabil roman al formaţiei artistului, o explicaţie din interior, însoţită de o convingătoare susţinere, de o declarată apologie a condiţiei de scriitor. Analiză a actului creator şi a celui de receptare, a devenirii artistice şi intelectuale, a formării scriitorului într-o epocă dată şi nu numai în ea, mărturisire asupra creaţiei, a chinului şi a bucuriei de a scrie pentru a fi şi pentru a supravieţui, Anii de ucenicie este şi un roman politico-etic, unul din cele mai bune care s-au scris la noi în ultima vreme, o extraordinară reconstituire a unei epoci de avînt şi dezordine, de ameţeală, patetism şi ridicol, o reconstituire care, apelînd la masive montaje de presă şi la o superioară regie a punerii în pagină, izbuteşte să fie, ca puţine altele, deplin verosimilă şi obiectivă, deplin credibilă şi creditabilă.”
(Lucian Raicu)

Manea, Norman. Curierul de Est : Dialog cu Edward Kanterian / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2010. – 365 p.
Desfăşurat pe parcursul a 11 ani (1999-2010), dialogul dintre Norman Manea şi Edward Kanterian atinge toate controversele „fierbinţi” ale acestei perioade – culturale, politice, ideologice –, internaţionale sau românesti. De la Holocaust şi antisemitism la problema irakiana şi islamism, de la icoana ca manifestare a religiei pînă la scriitori şi opere marcante ale literaturii moderne, cei doi interlocutori schiţează un tablou plin de culoare al finalului de secol XX şi al începutului noului mileniu.
Sursa: http://www.polirom.ro

Manea, Norman. Vizuina : [roman] / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2009. – 366 p.
Vizuina e povestea profesorului Augustin Gora, exilat în SUA din faţa comunismului din ţară, confruntat cu fosta sa soţie Lu şi vărul şi iubitul ei, Peter Gaspar, (re)apăruţi brusc în viaţa sa. Roluri importante au şi Cosmin Dima şi Mihnea Palade, ultimul fiind victima asasinatului. Romanul ar putea fi, din acest punct de vedere o poveste a exilului, o poveste a “pelerinilor”, cum îi place lui Norman Manea să-i numească, aflaţi într-o altă cultură, într-o altă societate, într-o altă lume, dar în aceeaşi viaţă care-i ţine legaţi de trecut prin amintiri, antipatii şi iubiri. O poveste a căutării identităţii, o poveste a redescoperirii esenţei eului ascuns pentru aceşti condamnaţi la exil.
(Victor Cubleşan)


Manea, Norman. Sertarele exilului : Dialog cu Leon Volovici / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2008. – 517 p.
Un dialog întins pe două decenii şi jumătate, ce începe cu schimbul epistolar din anii 1982-1983 - refugiu în mărturia scrisă împotriva degradării vieţii din România ceauşistă şi a antisemitismului comunismului nationalist. Un document al epocii, a cărui valoare este dublată de semnificaţiile pe care textul le capătă în lumina unor evenimente ulterioare, cum e polemica publică din 1992 privitoare la Mircea Eliade şi la raporturile acestuia cu mişcarea legionară. Îi urmează în volum convorbirile de la Ierusalim (1999) şi de la Bard College, New York (2007), ce dezvăluie preocupările şi obsesiile scriitorului, de la identitate şi exil la literatură sau raporturile cu religia.

Manea, Norman. Înaintea despărţirii : Convorbire cu Saul Bellow / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2008. – 191 p.
Unul dintre titanii literaturii mondiale, Saul Bellow trece în revistă, într-un tulburător dialog cu Norman Manea, cele mai importante momente ale vieţii şi operei sale. Textul reprezintă ultimul şi cel mai cuprinzător interviu al său şi evocă secvenţe esenţiale şi inedite ale zbuciumatului secol XX, marile sale personalităţi politice (Trotki, Churchill, Kennedy, Reagan, Clinton) şi literare (Rilke, Rozanov, Kafka, Joseph Conrad, Koestler, Ralph Ellison, Isaac Bashevis Singer). Un document unic despre conştiinţa artistică şi valorile morale ale scriitorului, despre prietenia dintre cei doi convorbitori.

Manea, Norman. Atrium / Norman Manea. - Ed. a 2-a. - Iaşi : Polirom, 2008. – 292 p.
"Atrium este un triumf al raccourci-ului, al lacunei. Roman al generaţiei, înrudit cu romanul englez de colegiu, meditaţie asupra efortului liber şi al celui obligat să se mişte în perimetrul omorîtor al meschinei parveniri, deschidere spre un neaşteptat fior istoric, în sensul în care un romancier se poate trezi un Tacit (fără să facă ceea ce se cheamă "roman istoric"!). Foarte modern, prin curentul paralel al imaginii simbolice a apei poluate (gradaţie splendidă pîna la ocean!), romanul marchează în acelaşi timp o revenire la cadrele solide, verificate ale unei tradiţii."
(Radu Petrescu)

Manea, Norman. Vorbind pietrei / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2008. – 177 p.
„Promisesem gazdelor să scriu un text despre această călătorie, sau despre Tîrg, sau despre Israel. Am stat în faţa dreptunghiului alb şi ameninţător al hîrtiei, pînă cînd am început să scriu un soi de «adresare» cvasi-poetică umbrei tatălui meu şi umbrei lui Primo Levi, bizar reuniţi, dintr-odată, într-o neaşteptată articulare retorică.”
(Norman Manea)

Manea, Norman. Variante la un autoportret : schiţe şi nuvele / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2008. – 491 p.
„Manea creează imaginea unei lumi unde suferinţa depăşeşte exprimabilul. Marea sa artă se vede în detalierea lumii exterioare, perceptibilă în semnificaţiile ei. ”
(Neue Zurcher Zeitung,
17 decembrie 1988)


Manea, Norman. Întoarcerea huliganului / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2006. –385p.
Întoarcerea huliganului începe în New York, unde naratorul se întîlneşte cu o serie de prieteni care îl indeamnă să se întoarcă în România, ca un remediu menit să-l reconcilieze pe “huligan” cu fantomele trecutului. Zis şi făcut. Îşi vizitează mormîntul mamei, nu poate prea multe. La revenire, constată că şi-a pierdut notele de călătorie. Cartea lui Norman Manea este povestea imposibilităţii întoarcerii. “Conflictul nerezolvat între nostalgie şi resentiment” care, în familia naratorului, “se traducea prin tăcere” – tăcere în jurul anilor de deportare, un subiect tabu în casa Manea -, constituie conflictul ce străbate întreaga carte şi atrage după sine însăşi întoarcerea.
Sursa: http://www.bookiseala.ro