miercuri, 30 aprilie 2014

Doar cunoscând limba ta ai un viitor

  „Limba este casa fiinţei noastre”
 Mihai Eminescu


Volumul Limba Română este Patria mea  cuprinde cele mai frumoase creaţii poetice, clasice şi contemporane, cât şi lucrările premiate în cadrul concursului omonim - un îndemn la creaţie şi sacralitate, organizat de Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova  în perioada 20-31 august 2013.
Cartea a fost ilustrată de maestrul Mihai Potârniche, care reprezintă o „icoană” care a reflectat prima ediţie a Zilei Limbii Române la Chişinău şi Bucureşti în anul 1989.
Iuliana Gorea Costin, care este coordonatorul acestui volum, a afirmat că ideea de a scrie această carte a venit la Bucureşti. Mai întâi a fost lansat un concurs Limba Română este Patria mea la care au participat mulţi români din R. Moldova.
„Publicul şi dorinţa de a ne cunoaşte tot mai mult m-a făcut să adun în această carte cele mai frumoase poezii, şi sperăm cu sprijinul tuturora ca  această carte să fie mai mare. Am venit cu ideea că cartea poate să ne menţină legătura dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului”, - a afirmat autoarea.
Academicianul Mihai Cimpoi, a fost printre primii care au contribuit la valorificarea limbii române. El a afirmat: „Ne bucură faptul ca această carte e ca o „viză” a noastră intelectuală. Titlul cărţii este preluat de la Nichita Stănescu şi este unul sugestiv”.
Elevii clasei a 3-a de la Gimnaziul Nicolae Costin au venit cu o compoziţie literară din opera lui Dumitru Matcovschi şi Grigore Vieru, promovând valorile limbii şi a neamului nostru. Evenimentul a devenit şi mai frumos când învăţăceii au fredonat un cântec despre ţara şi neamul nostru românesc - Basarabie nu plânge, muzică de Basarabeanca.
O fidelă promotoare a limbii române este şi Ninela Caranfil, care slujeşte limba română timp de 45 ani la teatru. Artista a venit cu o propunere către Iuliana Gorea Costin - să meargă mai departe cu ideea de a edita încă o antologie, dar să fie deja cu versuri despre limba română traduse în alte limbi.
„Ediţia acestei cărţi frumoase e o lumânare, o lumină pe care o simţim cu toţii. Este truda în care aţi adunat atâta poezie, atâta dragoste”, a afirmat academicianul, compozitorul Eugen Doga.
Printre vorbitori au luat cuvântul şi Anatol Petrencu, şi el un luptător pentru a păstra limba noastră cea română în toată frumusețea ei.
Dna Raisa Vieru, a salutat faptul că antologia cuprinde multe din poeziile lui Grigore Vieru, care a luptat încă de pe timpuri, pentru limba noastră cea română.
Spre final, în sunete de aplauze, a încântat publicul cu melodii din repertoriul său maestrul Eugen Doga. Studentul său,  Ion Negură, a interpretat la flaut o frumoasă improvizaţie de Peisaje Rustice în 9 acte.


luni, 28 aprilie 2014

LANSARE DE CARTE

LANSAREA VOLUMULUI
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA
Miercuri, 30 Aprilie 2014, ora 14.30, 
Biblioteca ONISIFOR GHIBU

       Str.Nicolae Iorga,  nr. 21 A, Chișinău

Cuvântul era întru început la Dumnezeu.

                                                                        Toate prin El s-au făcut;

                                                                              și fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut.

                                                                                                     (Sfânta Evanghelie după Ioan)


Volumul Limba Română este Patria mea  cuprinde cele mai frumoase creații poetice, clasice și contemporane, cât și lucrările premiate în cadrul concursului omonim - un îndemn la creație și sacralitate, organizat de Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova  în perioada 20-31 august 2013.

miercuri, 23 aprilie 2014

23 aprilie - Ziua Bibliotecarului din Republica Moldova

          Biblioteca a fost mereu locul de refugiu al celor dornici de cunoaştere şi centrul universului cunoştinţelor. Iar într-o epocă a informaţiei biblioteca îşi consolidează importanţa şi misiunea de cultivare şi educare a societăţii prin intermediul cărţilor. În bibliotecă are loc întâlnirea Omului cu Cartea şi tot în bibliotecă redescoperim de fiecare dată plăcerea şi eficienţa lecturării.
         Lumea cunoştinţelor e foarte variată şi o parte componentă a ei este Biblioteca, în care oricine şi oricând poate găsi o carte pe plac.
         Aducem felicitări tuturor bibliotecarilor, îndeosebi, colegei noastre Margareta Cebotari, bibliotecar principal al Bibliotecii “Onisifor Ghibu”. Astăzi i-a fost înmânată diploma la Concursul Naţional “Cel mai bun Bibliotecar al Anului 2013”, pentru rezultate remarcabile în activitatea profesională, merite deosebite şi contribuţii substanţiale la dezvoltarea bibliotecii, susţinute cu abnegaţie şi atitudine creativă şi demnă de bibliotecă şi utilizatori.

          

marți, 22 aprilie 2014

Miracolele vieţii pe Pământ

ZIUA PĂMÂNTULUI

La 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului, ziua când s-a născut mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arăta faţă de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetăţeni americani. După două decenii, această zi era sărbătorită de peste 200 milioane de oameni din 141 de ţări.
În anul 2009, ONU a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ. La noi această zi este marcată prin diferite acţiuni. În şcoli au loc lecţii, acţiuni de salubrizare, sădire a pomilor, se organizează concursuri, etc.


De jur împrejurul Pământului : enciclopedie pentru copii / trad. : Doina Pienescu. – Bucureşti : Enciclopedia RAO, 2003. – 77 p.
Descoperim Pământul / concep. : Emilie Beaumont ; trad. : Mihaela Constanţa Stoica. – Bucureşti : Aramis, 2011. – 128 p.
Din tainele şi curiozităţile mediului înconjurător / coord. : Claudia Vorniceanu. – Iaşi : Casa editorială Regina, s.a. – 184 p.
Ielenicz, Mihai. Dicţionar de geomorfologie / Mihai Ielenicz. – Bucureşti : Ed. Universitară, 2009. – 405 p.
Marea enciclopedie a cunoaşterii (universul şi pământul) / trad. : Graal Soft. – Bucureşti : Litera Internaţional, 2009. – 89 p.
Minerale şi roci / Werner Buggisch, trad. : Gabriela Muntean. – Bucureşti : Enciclopedia RAO, 2006. – 47 p.
Panainte, Ionela. Miracolele vieţii pe pământ / Ionela Panainte. – Iaşi : Casa editorială Regina, s.a. – 184 p.    

Planeta Terra : enciclopedie pentru copii / trad. : Mihai Dan Pavelescu. – Bucureşti : Enciclopedia RAO, 2003. – 77 p.
Prima mea enciclopedie: Pământul. – Bucureşti : Ed. Enciclopedia RAO, 2005. – 121 p.
Senzaţional pe globul pământesc / coord. : Boris Crăciun şi Daniela Costin. – Iaşi : Ed. Porţile orientului, 2004. – 216 p.
Smiley, Simion. Extraterestrul descoperă Planeta Pământ / Simion Smiley. – Bucureşti : Enciclopedia RAO, 2002. – 32 p.
Tazief, Haroun. Când pământul se cutremură / Haroun Tazief. – Bucureşti : Ed. Ştiinţifică, 1965. – 224 p.

vineri, 18 aprilie 2014

Paştele - evenimentul fundamental al creștinismului

Hristos a Înviat

Zori de aur, farmec sfânt,
Murmur dulce pe pământ,
Zvon de sfinte melodii,
Cimitire cu făclii,
Candele cu tămâieri.
Freamăte şi şoapte,
Sunete de clopote,
Viorele pe vâlcele,
Mugurei pe rămurele,
Ghiocei şi toporaşi,
Mieluşei şi iepuraşi,
Puişori în pufuşor,
Stropi de-argint pe mâţişori,
Ciripiri de ciocârlii,
Ouă roşii la copii,
Şi miresme-ncântătoare
De cireşi scăldaţi în floare,
Toate spun cu adevărat
Că „Hristos a înviat!”.
                      Aurelia Pop


Paştele – cel mai important eveniment al anului

Sărbătoarea Învierii Domnului este cel mai important eveniment al anului pentru creştinii ortodocşi. Conform tradiţiei, în Sâmbăta Mare, în fiecare casă se fac ultimele pregătiri. Gospodinele gătesc miel şi pască umplută cu brânză, vopsesc ouă. Până duminică dimineaţa nu se mănâncă de frupt, nu se bea alcool, nu se face gălăgie, nu se râde.
În noaptea Învierii Domnului se consideră că nu e bine să te culci, pentru că ai putea să ratezi fericirea de la Dumnezeu.
Înainte de a merge la slujba Învierii, credincioşii aranjează masa, dar nu se ating de bucate, acestea rămânând pe masă până dimineaţa. La miezul nopţii, în biserici, încep procesiunile de Paşti, urmate de slujba Învierii. Potrivit obiceiului, cei care merg la biserică trebuie să pună într-un coş ouă încondeiate, pască, cozonac, sare, carne, vin roşu. După sfinţirea bucatelor, enoriaşii se întorc acasă şi se aşează la masa de sărbătoare. O lumânare aprinsă în biserică ca simbol al Paştelui trebuie adusă acasă. Înainte de a se aşeza la masă, toate persoanele din casă se spală pe faţă cu apă sfinţită în care se pun un ou roşu şi unul alb (sau un ou roşu şi o monedă). Se spune că cei ce se spală cu această apă tot anul vor fi curaţi, sănătoşi, rumeni şi bogaţi. La masă se rosteşte felicitarea tradiţională: „Hristos a înviat!” şi se răspunde „Adevărat a înviat!”. Mai întâi se gustă din bucatele sfinţite. De Paşti se invită în ospeţie rude şi naşi.

Tradiţii de Paşti
  • Bătrânii spun că din primul ou ciocnit în ziua de Paşti trebuie să mănânce toţi membrii familiei, pentru a fi întotdeauna împreună.
  •  Dacă ai ciocnit un ou cu două gălbenuşuri în prima zi de Paşti, pregăteşte-te de nuntă.
  •   În mai multe zone din Moldova oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă. Apoi se spală cu apa aceea, se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. Cei care fac astfel vor avea obrajii rumeni şi pielea albă precum cele două ouă tot anul.
  •  La întoarcerea acasă de la biserică, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere trebuie să facă o cruce din fum pe grinda uşii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele.

Biblioteca "Onisifor Ghibu" în straie de sarbatoare













miercuri, 16 aprilie 2014

Scriitorul Emilian Galaicu-Păun într-un sincer dialog cu cititorii Bibliotecii ”Onisifor Ghibu”


Vitalie Răileanu, cercetător literar, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a remarcat din startul activităţii:  Emilian Galaicu-Păun este un scriitor care mereu revine şi îşi revede textele. Este unul din puţinii scriitori care îşi pot permite să fie pretutindeni – poet, romancier, traducător, editor.Biblioteca „Onisifor Ghibu” i-a pregătit o surpriză, invitându-l la un hiper-sincer dialog cu studenţii de la Facultatea de Litere şi Limbi moderne a USM, elevii Liceelor Mircea Eliade, Minerva şi Vasile Vasilachi
Spectacolul-dialog cu Emilian Galaicu-Păun, poetul-metaforă, s-a axat pe întreaga-i activitate, dar în special pe prezentarea volumului de versuri „A–Z.best”.  Cei prezenţi au aflat în detalii istoria apariţiei acestui volum, povestită de însuşi autor. Este o carte care a stat mult timp între paranteze, îşi aştepta rândul la scris, apoi la editare. A fost concepută şi scrisă în anii 1990, se folosea încă grafia chirilică şi se numea „ABCDor”. Apoi a schimbat titlul conform alfabetului din grafia latină şi s-a potrivit de minune anume acest „A-Z.best”. 
Lucia Ţurcanu, redactorul ediţiei curente a acestui volum, apărut în 2012 la Editura „ARC”, a enunţat concluzia l-a care a ajuns în urma colaborării cu autorul pentru editarea volumului: scriitorii cu adevărat buni sunt foarte pedanţi faţă de operele lor şi foarte deschişi spre comunicare cu redactorii din editură. Scrie texte care dezvoltă tema divinităţii. Şi o altă carte a sa, „Țesut viu”, se axează pe poziţia civică a poetului. Anume romanul „Țesut viu” este un început al unui alt Emilian Galaicu-Păun. În concluzie a menţionat că generaţia scriitorilor optzecişti, din care face parte şi acest scriitor, vin şi vor mai veni cu opere care reuşesc să ne uluiască mereu.

Maria Pilchin, cercetător literar AȘM a expus unele impresii şi analize literare ale creaţiei scriitorului Emilian Galicu-Păun, care la evenimentele literare chișinăuiene este deseori prezent, deoarece este şi un bun critic literar. Volumul „A-Z.best” îl consideră o trecere de la tânărul poet, care era în anii ’90, la nivelul maturităţii în poezie. Cel care va citi şi peste mulţi ani acest volum va înţelege valoarea adevărată a creaţiei sale. În orice carte semnată de acest autor se vede vasta sa pregătire literară şi culturală, deoarece este el însuşi , în primul rând, un cititor împătimit. Nu scrie o poezie metaforică, dar el însuşi, prin felul său de a fi este un poet-metaforă!
Scriitorul Dumitru Crudu a intrat în dialog cu o întrebare, pe care o adresează sieşi de multe ori: „Mă gândesc în ce măsură poezia face parte din noi?”  Poezia lui Emilian Galaicu-Păun urmează să o descoperim mereu în noi, dar şi pe autor îl redescoperim mereu la fiecare lectură a unei cărţi noi. Există proză istorică, mistică, de dragoste. Poezia lui Emilian Galaicu-Păun topeşte toate aceste lucruri în acelaşi text, le suprapune pe toate odată în câteva rânduri de vers. Autorul, sincretic leagă lucruri diferite şi le pune cap în cap, reinterpretează multe lucruri în sacru.  Scriitorul ne-a dat şi răspunsul la întrebarea de la începutul dialogului: „Poezia nu este exterioară nouă – ea este în interiorul nostru mereu!”  Este important să-i citim pe scriitorii noştri – a fost apelul dlui Dumitru Crudu către cei invitaţi în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.
Ivan Pilkin, profesor universitar, care a venit la această întâlnire împreună cu studenţii de la USM, a mai adăugat la cele spuse deja, că vede în textele acestui scriitor geometria sacrului, venind cu argumente convingătoare ale acestei afirmaţii şi nu a ezitat să-şi exprime opinia sa:  Emilian Galaicu-Păun este mai mult decât un poet!
Emilian Galaicu-Păun a început dialogul său cu publicul cu o confesiune: dimensiunea sacră este importantă pentru tot ce a făcut şi va face. Titlul „A-Z.best” pentru el întruchipează începutul – A – şi sfârşitul – Z – a tot ce este pe acest Pământ. Şi tot ce este pe acest Pământ este „best”, adică minunat!
În urma discuţiilor cu publicul, dorinţa scriitorului a fost ca minunea coeziunii Carte - Cititor  să se întâmple cît mai des, iar bibliotecile să fie animate și pline de cititori, deoarece literatura și viața nu pot exista una fără de alta, ele se completează mereu.   

luni, 14 aprilie 2014

Să nu uităm că lumea din jur, noi o făurim!



Acesta a fost mesajul, adresat studenţilor de la Colegiul Politehnic din Chişinău, de către prozatorul, cineastul şi dramaturgul  Mihai Ştefan Poiată, autorul romanului „Voiaj de nuntă în trei”, cel de-al doilea volum de carte promovat în cadrul Programului de lectură municipal „Chişinăul citeşte o carte” din acest an, care a avut loc chiar în instituţia lor, în sala de lectură a bibliotecii.
Activitatea fiind organizată în colaborare cu Biblioteca CPTC, administraţia şi colectivul profesoral au demonstrat că sunt cointeresaţi şi ei faţă de acest proiect ce le este propus studenţilor spre lectură şi care este scopul acestui program cultural  municipal.  Deci, au participat în dialog cu scriitorul invitat –  Virgiliu Bantaş, directorul-adjunct pentru educaţie al Colegiului Politehnic, Galina Sîrbuşan şi Inga Vizir, profesoare de limba şi literatura română ale acestui colegiu.  Ne bucură faptul că profesoarele au hotărât să includă cărţile promovate de programul municipal „Chişinăul citeşte o carte” în lista de lecturi obligatorii ale studenţilor, de rând cu operele analizate conform curriculei de studiu.

Cercetătorul literar Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, în cuvântul de deschidere a activităţii, i-a invitat pe cei prezenţi la o „trecere" prin creaţia scriitorului Mihai Ştefan Poiată, venind pe parcurs cu noi şi noi informaţii la tema dată, remarcând cât de fin a cioplit autorul în marmura albă a textului său, pentru a definitiva Opera ce urma să apară. Iar dialogul viu cu un autor, face mult pentru promovarea lecturii!
Mihai Ştefan Poiată le-a vorbit tinerilor despre mesajul creaţiei sale, pe care îl adresează inimii cititorilor şi doreşte, de fapt, să pătrundă în subconştientul lor. Deoarece, atunci când citim un roman ne identificăm cu personajele, îmbrăcăm în aceste personaje viaţa noastră şi ne cunoaştem, ne redescoperim pe noi mai bine. De fapt, acest roman l-a aşternut pe hârtie, pentru a reabilita un scenariu pe care l-a scris încă în anii 1990, după care s-a turnat un film artistic , dar foarte difer de scenariul iniţial, până la urmă.
Autorul a dezvăluit celor prezenţi unele viziuni ale sale despre importanţa lecturii în viaţa omului,  deoarece „o istorie bine construită lasă neapărat un mesaj în sufletul cititorului” – a ţinut să accentueze Mihai Ştefan Poiată.
Fiindcă Liliana Gore, bibliotecara de la Colegiu, s-a implicat din plin în promovarea lecturii acestui roman, mai mulţi studenţi au reuşit deja să-l citească şi iată că au avut o deosebită ocazie de a dialoga cu autorul, pentru a-şi elucida unele întrebări. Unii au recunoscut că nu înţelegeau de la început mesajul, deoarece prozatorul a ţesut frumos/misterios cele trei straturi ale unei opere literare: o istorie clară, măiestria scrisului şi mesajul folcloric/filozofic. În acelaşi timp, însuşi  titlul cărţii, te intrigă la lectură pentru a afla, cine e al treilea personaj într-un voiaj de nuntă, prevăzut tradiţional pentru două persoane ?
În final, dl Mihai Ştefan Poiată nu a ezitat să expună ce a dorit să aducă în cugetul şi sufletele cititorilor acestui roman: doar unirea şi prietenia ar trebui să predomine în relaţiile dintre oameni, de aceea a luat în derâdere fudulia şi îngâmfarea excesivă, invidia şi goana după bogăţie a unor personaje, investirea părinţilor în fală goală nu în viitorul copiilor.
Cei prezenţi la activitate au fost de acord cu aceste afirmări argumentate ale scriitorului, menţionând că meritul său este acela de a scrie o carte ce se citeşte uşor, iar din dialogurile meditative ale personajelor se pot deduce  multe şi utile învăţăminte.


vineri, 11 aprilie 2014

Bibliotecarul citeşte... şi recomandă o carte pentru Lecturi de weekend




Romanul Omul care râde de Victor Hugo
        
Scurt istoric:
Victor-Marie Hugo a fost al treilea și ultimul fiu al lui Joseph Léopold Sigisbert Hugo (1773–1828) și Sophie Trébuchet (1772-1821). S-a născut în anul 1802, la Bbecancon, în regiunea France-Comt. Deși a locuit în Franţa, cea mai mare parte a vieții sale, din 1851 până în 1870 a fost exilat și a locuit în Belgia, în Jercey și Guernsey. Copilăria lui Victor Hugo a fost marcată de o serie de evenimente deosebite: căderea și revenirea Primei Republici și apariția primului imperiu sub conducerea lui Napoleon Bonaparte. Acesta s-a proclamat împărat la doar 2 ani după ce Victor Hugo s-a născut iar până ca el să împlinească 18 ani, monarhia burbonă a fost restaurată.

Omul care râde (fr. L'Homme qui rit) - unul dintre cele mai celebre romane ale lui Victor Hugo, scris în anii 1860 ai secolului al XIX-lea este un roman filozofic ce condamnă aristocraţia şi monarhia.


Omul care râde este un roman  ce mi-a fost şi mie recomandat, de un bun prieten,  să-l citesc, şi despre care nici n-am bănuit că e atât de interesant şi captivant. Un roman care m-a emoţionat şi mi-a lăsat multe impresii frumoase şi cu siguranţă, o să-l recitesc.
         Este despre viaţă, despre faptul cât de dură poate fi soarta omenească şi desigur, cel mai important, este despre iubire. Iubirea care a transformat urâtul în frumos,  iar pe cel orb l-a  făcut să vadă, dar nu cu ochii, ci cu sufletul.  Eroii acestei cărţi, Gwynplaine şi Dea au trăit o poveste frumoasă, dar tristă, de dragoste…
         Cred că acest roman al remarcabilului scriitor francez Victor Hugo merită să se regăsească pe noptiera Lecturilor de week-end, deoarece  a reuşit să mă sensibilizeze ca cititor, totodată oferindu-mi oportunitatea să reflectez asupra unor lucruri semnificative, precum credinţa, stima şi respectul reciproc, fidelitatea, bonomia – care neapărat trebuie să persiste în fiecare din noi.
          Aş mai menţiona că romanul este o lecţie de viaţă, dură, dar totuşi lecţie, din care noi, cititorii, am putea prelua doar cele mai frumoase exemple ca să le plantăm în livada sufletelor noastre, unde mereu să trăiască primăvara.
        
Urez lecturi plăcute tuturor, cărora le-am cauzat  interesul pentru cuprinsul acestui roman !

Impresii de lectură a prezentat Irina Ababii,

şef-oficiu Împrumut de documente la domiciliu

vineri, 4 aprilie 2014

Festivalul Internaţional de Poezie - Renata Verejanu


Festivalul Internațional de Poezie se adresează tuturor îndrăgostiților de poezie, indiferent de vârstă, naționalitate, țara de reședință, limba vorbită, religie etc. Doritorii de a participa la prima ediție (instituțiile de învățământ, biblioteci, centre de cultură etc.) fac demers către organizatori. Fiecare persoană poate participa în 2 secțiuni.
1. Poezie proprie - autori care nu sunt membrii ai US participă cu câte 3 texte, creaţii personale nepublicate  până la data participării în concurs.
2. Eseu critic - participă scriitori profesioniști, elevi, studenți, masteranzi, doctoranzi, profesori, jurnaliști, cercetători prezintă 2 pagini (format A4, Times New Roman, 12) de analiză a creației (sau a unor texte de) Renata Verejanu.
3. Recital de poezie din creația poetei Renatei Verejanu, declamatorii recită un poem (pledoarie etc.) maximum 3 minute.

4. Compozitori – prezintă cântece pe versuri de Renata Verejanu, lucrarea poate fi în limba pe care o posedă interpretul/compozitorul. 

Jurizarea se va efectua pe categoriile de vârstă: 

Categoria I -  până la 14 ani, 
Categoria II – 15-25 ani, 
Categoria III – peste 25 ani...

Participanții de pe sec. Buiucani și Centru, înscriși la Festivalul Internațional de Poezie”Renata Verejanu” până la acestă dată  - sunt invitați la etapa de sector, care se va desfășura miercuri, 9 aprilie 2014, ora 12.00 -... la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. 

Participanții de pe sec. Botanica - se prezintă în Concurs la 11 aprilie 2014, ora 12.00-15.00, la Centrul Academic Internațional ”Mihai Eminescu”.  

Participanții de pe sec. Râșcani și sec.Ciocana - se prezintă în Concurs la 12 aprilie 2014, ora 09.00 -10.30, în Sala de Festivități a Preturii sec.Ciocana. 

Învingătorii fiecărei secţiuni se vor califica pentru faza municipală, care se va 

desfășura la 21 mai 2014, ora 12.00, la Biblioteca "Onisifor Ghibu".


Câştigătorii la faza municipală intră în etapa finală a Concursul Internațional de Poezie ”Renata Verejanu”.
Cei care se vor înscrie la secțiunea compozitori vor evolua direct în etapa finală.
Poeziile și eseurile celora care vor intra în final vor fi editate în volum antologic.
Festivalul va oferi câte trei premii pentru fiecare secțiune și Trofeul Festivalului.
Informații la: festivalnationalrv@gmail.com       http://festivalnationalrv.blogspot.com

tel. 022 226675 sau 068582011

miercuri, 2 aprilie 2014

O zi calendaristică cu cei mai buni umorişti

Marţi, 1 aprilie 2014, ora 13.00, a avut loc Simpozionul anual: Pauza de râs clocotită de Efim Tarlapan. Cei invitaţi au avut posibilitatea de a savura poezia, cântecul, gluma şi lecturile incitante.
Invitaţi de onoare au fost cei mai buni epigramişti, umorişti, parodişti şi pictori de la noi din ţară, cum ar fi: Efim Tarlapan – poet satiric, memorialist; Gheorghe Bâlici – scriitor parodist, Victor-Ion Chitoroagă, pictor; Victor Condrat-Pleşca – epigramist; Ion Răzlog – psiholog dar şi epigramist; Ion Diviza – scriitor satiric; Grigore Puică – pictor caricaturist; Alexei Martin – parodist; Ion Popa – parodist, etc.
Manifestarea este o continuare a sărbătorii de inaugurare a Ungheraşului ,,Pauza de râs” care a avut loc în incinta Bibliotecii Publice Onisifor Ghibu, anul trecut, iniţiată de către poetul satiric Efim Tarlapan în colaborare cu Biblioteca „Onisifor Ghibu”.
Şi de data aceasta poetul satiric Efim Tarlapan a venit cu o porţie de zâmbete pentru tinerii învăţăcei de la Liceul „Minerva” şi Liceul Teoretic „Mircea Eliade”. Iniţiativa de a întemeia un Raft de literatură satirică şi umor, numit Ungheraşul ,,Pauza de râs” clopoţită de Efim Tarlapan, vine încă de la prima întâlnire cu cititorii Filialei „Onisifor Ghibu”, deoarece, cum a specificat şi poetul satiric: „am insistat să se facă acest Raft fiindcă a rămas puţină literatură umoristică în biblioteci, iar genul de satiră şi umor este marginalizat. În ultimul timp umorul şi satira a început să dispară, iar mulţi umorişti nici nu sunt cunoscuţi de cititori, iar acest raft va stimula şi va recruta noi talente de umorişti”.
Criticul literar, Vitalie Răileanu, dar şi directorul Filialei „Onisifor Ghibu”, pe poziţia de moderator, i-a atribuit cele mai înalte calificative poetului Efim Tarlapan: „Maestrul Tarlapan este un fenomen, esopic care scrie pentru toate generaţiile, iar cărţile sale dăinuiesc adevărul”.
Cea mai mare bucurie pentru umoristul Efim Tarlapan a fost atunci când Vitalie Răileanu, directorul Filialei „Onisifor Ghibu”, a adus la cunoştinţa tuturora, despre editarea unui volum de exegeze literare, completat de o bibliografie selectă un catalog adnotat, întitulat Petru Cărare – scriitor nonconformist, elaborat în cadrul Laboratorului de cercetări literare şi biobibliografie ale Filialei, fiind piatra de temelie la raftul de satiră şi umor.
Publicul prezent a avut ocazia să asculte cele mai hazlii satire, epigrame şi parodii ale „tinerilor” umoriştii invitaţi de maestrul Efim Tarlapan.
Epigramistul Gheorghe Bâlici a vorbit despre râsoterapie, specificând că pentru un umor sănătos mai trebuie să ai şi motiv. Totodată el a dezvăluit publicului că pe lângă cartea „1000 şi una de epigrame” pentru care a luat premiul de Cea mai bună carte de umor a anului 2013, urmează să apară o altă carte sub titlul: „214 epigrame cu Efim Tarlapan”.
Umoriştii prezenţi au venit şi cu o donaţie de carte pentru raftul de satiră şi umor iniţiat de Efim Tarlapan în colaborare cu Biblioteca „Onisifor Ghibu”, iar cei prezenţi au avut posibilitatea să le fure câte un autograf.
Maestrul Efim Tarlapan a încheiat discursul său cu un îndemn către toţi bibliotecarii şi tuturor celor care le place umor, de a inaugura câte un raft în fiecare bibliotecă cu literatură satirică şi umor atât a scriitorilor de literatura română cât şi cea universală.