joi, 31 ianuarie 2013

Invitaţie!


Pe data de 13 februarie 2013, la ora 13.00,  în incinta Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu'' va avea loc lansarea volumului de proză Vorbitul de bine la românii basarabenii : îngândurări iuliene şi a volumului de poezii Pentru întâlnirea cu tine de Iulian Filip. 



Evenimentul este organizat în parteneriat cu Biblioteca Publică ,,B.P. Hasdeu'' şi Uniunea Scriitorilor din R. Moldova. Invitaţi vor fi scriitori, cercetători literari, doctoranzi, masteranzi,  liceeni, utilizatorii activi ai bibliotecii. 

Adresa noastră
str. Nicolae Iorga nr. 21A
tel.: (022) 23 26 25

marți, 29 ianuarie 2013

Noi punţi spre Europa pentru literatura română din Basarabia


Lansare de carte : Antologie de poezie românească din Moldova în versiune spaniolă, traducere din limba română de Maria Augustina Hâncu (Ch., 2012)



Prezentarea autoarei şi a cărţii lansate au fost realizate în deschiderea activităţii de poetul Iulian Filip. Antologia lansată nu este o carte ordinară din acest tip de ediţii, prin intermediul acestei traduceri în spaniolă a poeziilor literaţilor basarabeni tânăra poetă Maria Hâncu a deschis o nouă fereastră spre Europa a culturii basarabene contemporane. A tradus cu inima, a transmis sufletul integru al poeţilor care i-au încredinţat versurile pentru a fi cunoscute în întreaga lume, a remarcat poetul-academician Nicolae Dabija.
Poetul Ion Hadârcă, menţionând că lansarea are loc într-un spaţiu parcă întinerit al Bibliotecii “Onisifor Ghibu”, care timp de 20 de ani are aici, în centrul capitalei, o prestanţă mereu la nivel înalt şi-a exprimat admiraţia pentru activitatea autoarei. Meritul Mariei Hâncu este de a construi noi punţi spre Europa, pentru literatura română din Basarabia. Este un nou pas, pe lângă alte traduceri în limbi străine a operelor scriitorilor noştri, spre o cultură europeană.
Cartea lansată este ca o insulă într-o mare de metafore, nu te poţi opri din citit – a fost aprecierea dată de poetul Traian Vasilcău. Cu această antologie ne reaşezăm în unitatea culturii latine, a remarcat dr. în istorie Ion Negrei, specificând poezia de început a antologiei: Limba noastră de Alexei Mateevici. Antologia a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Primăriei municipiului Chişinău, fapt ce îi onorează.
Traducerea s-a străduit să o facă cât mai bine şi nu ar schimba nimic din cele scrise, a remarcat Maria Hâncu, menţionând cî îi plac mult ritmul şi melodicitatea acestor două limbi, română şi spaniolă. Autoarea şi-a exprimat regretul că nu a reuşit să includă în această antologie toţi scriitorii buni din Republica Moldova. Pentru mine este o întâlnire frumoasă cu cititorii această lansare aici, la biblioteca “Onisifor Ghibu”, a ţinut să remarce Maria Hâncu. Prezenţa elevilor de la Liceul Teoretic Bilingv „Miguel de Cervantes” o bucură mult, deoarece sunt viitorii cititori ai acestei cărţi

Lansări de cărţi şi reviste istorice


Activitatea” a avut loc în cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 154 de ani de la Mica Unire, organizată în parteneriat cu Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Facultatea de Istorie şi Filosofie a USM, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău.

Prezentând volumul Ioan Pelivan: istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia (ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru, Bucureşti, 2012) – scriitorul Vladimir Beşleagă a incitat interesul publicului la maxim, adresând şi un înflăcărat îndemn: „Trecutul acestui popor este un şir întreg de martiri, trebuie să cunoaştem aceşti martiri, adevăraţi eroi ai neamului!”. Un moment inedit şi impresionat pentru public a fost prezenţa în sala bibliotecii a dnei Ileana Pelivan, strănepoata lui Ioan Pelivan. Emoţiile o copleşeau în timp ce le vorbea celor prezenţi despre această personalitate istorică, amintirile despre el fiind păstrate şi transmise cu sfinţenie, în sânul acestei familii, din generaţie în generaţie.
Volumul de studii istorice în baza documentelor din acea perioadă Destinul românilor basarabeni sub dominaţia ţaristă (Ch., 2012), autor dr. în istorie Dinu Poştarencu a fost reflectat şi apreciat la justa valoare în comunicarea sa de dr. în istorie Constantin Ungureanu. Un alt volum documentar de excepţie – Documente privind istoria Moldovei sub ocupaţia militară rusă (1806-1812), alcătuitori: Alexei Agachi, Ion Varta, Valentin Constantinov, Larisa Svetlicinâi, Tatiana Varta, editat de Institutul de Stat, Istorie şi Drept (Ch., 2012) – a fost trecut în revistă de dr. Vlad Mischevca.
Poetul Valeriu Matei a reiterat necesitatea cunoaşterii vieţii şi activităţii politice a titanicului Nicolae Iorga, prezentând volumul Discursuri parlamentare, vol. II (1919-1923). Publicul a fost informat şi despre apariţia celei de a doua ediţii a studiului: Pactul Ribbentrop-Molotov şi agresiunea sovietică împotriva României. Culegere de documente (1939-1991) – selecţia, traducerea şi îngrijirea textelor, prefaţă şi note de Valeriu Matei, apărut în anul 2012 la Ploieşti.
În premieră absolută, a menţionat dr. Ion Constantin (România) aici, la Chişinău, prezentăm două volume de excepţie (la Bucureşti lansarea urmează a avea loc): România (1945-1989). Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. II, F-O şi România (1945-1989). Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de stat, de partid, obşteşti şi cooperatiste (editate de Institutul pentru Studiul Totalitarismului de la Academia Română, Bucureşti, 2012).
Specificarea conţinutului şi a evenimentelor principale reflectate în paginile ediţiei periodice Revista de Istorie a Moldovei (nr. 2, 3-4, 2012) a prezentat dr. Ion Jarcuţchi. Materialele publicate în Anuarul Institutului de Istorie al AŞM. 2011(Ch., 2012) au fost comunicate publicului de Demir Dragnev, membru corespondent al AŞM.
Revista Destin românesc, ediţie specială (nr. 5-6, 2012), dedicată lui Alexandru Moşanu – 80 de ani. Unitatea românească – călăuză principală în activitatea omagiatului – a fost prezentată de acad. Andrei Eşanu, accentuând că inedit este publicarea memoriilor lui A. Moşanu, Preşedintele Primului Parlament al Republicii Moldova, menţionând că acest număr de revistă este deja un document istoric la care vor apela cercetătorii celei de a doua jumătăţi a secolului XX.
Donaţia de reviste Magazin istoric şi Destin românesc tuturor utilizatorilor care au fost la bibliotecă în această zi va contribui la satisfacerea dorinţelor de lectură, la sporirea gradului de diseminare a informaţiilor istorice veridice.

sâmbătă, 26 ianuarie 2013

Holocaust – Memorie, Istorie, Receptare


Expoziţie virtuală

Germania nazist şi colaboratorii ei, in timpul celui de-al doilea război mondial (1939-1945), au nimicit o mare parte a populaţiei evreieşti europene. În cultura iudaică, evreii se referă adesea la Holocaust prin termenul Shoah (cuvânt de origine ebraică însemnând "catastrofă" sau "distrugere totală"). Holocaust are etimologie greacă: din holo (întreg) şi kaustos (ars), desemnând iniţial ofranda religioasă a “arderii de tot”.
Holocaustul a fost unul dintre cele mai groaznice genociduri din istorie. Un genocid similar a fost cel al armenilor omorâţi de turci sub conducerea lui Mustafa Kemal Atatürk, "părintele" Republicii Turcia. Autorii Holocaustului au creat metodic mijloacele de a aduna şi de a omorî milioane de oameni. Holocaustul a determinat adoptarea legilor internaţionale împotriva încălcării drepturilor omului.
Evreii nu au fost singurele victime ale naziştilor în timpul celui de-al doilea război mondial. Naziştii au încarcerat şi omorât şi oameni care, pe motive ideologice, se împotriveau regimului naţional-socialist; romi (vezi Poraimos); germani cu handicap mental şi fizic; soldaţi slavi capturaţi în război, dizidenţi religioşi (Martorii lui Iehova etc.).

 Adams, Simon. Al doilea război mondial: Enciclopedie / Simon Adamas. – Ch. : Litera, 2004. – 63  p.

Vă oferim o enciclopedie originală şi  bine documentată despre un război devastator care a schimbat cursul istoriei. Este reflectat şi destinul tragic al evreilor în timpul celei mai mari conflagraţii din istoria omenirii.  





Benz, Wolfgang. Holocaustul la periferie: Persecutarea şi nimicirea evreilor în România şi Transnistria în 1940 — 1944 / Wolfgang Benz — Ch. : Cartier, 2010. – 383 p.

În România, discuţiile referitoare la holocaust au început la sfârşitul anilor 1990. Raportul final al Comisiei internaţionale pentru studierea holocaustului în România (2004) marchează începutul unei culturi a memoriei în România, din care mai fac parte un institut naţional şi un monument al holocaustului în Bucureşti.
În Moldova, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, două curente luptă pentru supremaţie de opinie asupra naţiunii: românismul şi moldovenismul. Această luptă de interpretare împinge holocaustul din Transnistria pe un loc aparte secundar, dacă nu chiar terţ în dezbaterea cu privire la memoria societăţii. S-ar putea afirma chiar că în dezbaterile este vorba mai puţin de memorie, cât de supremaţii interpretativă a viitorului naţiunii, şi de aceea trecutul este instrumentalizat aproape că după bunul plac în contextul mai larg al naţiunii naţionale. Autorii sunt cercetători renumiţi ai holocaustului din România, Germania, Marea Britanie şi SUA. Articolele referitoare la holocaustul din România tratează diferite aspecte ale prigoanei în Transnistria şi reflectă discuţia actuală privind responsabilitatea română şi germană.

 Gyemant, Ladislau. Evreii din Transilvania / Ladislau Gyemant. - Cluj-Napoca : Institutul Cultural Român, 2004. - 313 p.

Viaţa evreiască în Transilvania, cu rădăcini  îndepărtate în tradiţia romane, constituie o componentă  a istoriei medievale şi premoderne a acestei provincii, cu o pondere crescând în plan demographic, ecomic şi social pe măsura apropierii de zorii modernizării. Perioada interbelică, martoră a unei înfloritoare vieţi evreieşti de o remarcabilă bogăţie şi variate a instituţiilor, manifetărilor şi realizărilor sale, se încheie din păcate în tonurile sumbre ale prăbuşirii regimului parlamentar – democratic, ale unor dictaturi succesive care deschid tragica epocă a Holocaustului şi pentru evreii din Transnistria. Comunităţile existente astăzi, grupate în jurul câte unei sinagogi aflate încă în funcţiune,  cu marea majoritate a membrilor de vârsta a treia, reprezintă mărturiile unui trecut grevat de vicistudinile unor dictaturi şi prejudecăţi funeste, dar şi ele unei contribuţii incontestabille la creaţia spirituală şi materială dintr-o zonă de o mare bogăţie interculturală a României. Chiar dacă marea majoritate a evreilor români trăiesc astăzi în alte zone ale lumii, crearea în ultimii 15 ani a unor centre academice de cultură iudaică, pe un drum deschis pentru Transilvania de Institutul de Iudaistică şi Istorie Evreiască “Dr. Moshe Carmiily” din Cluj, oferă posibilitatea păstrării tradiţiei culturale evreieşti pentru generaţiile ce vor veni, această care fiind menită a constitui o modestă cărămidă a unui astfel de edificiu durabil.

Situaţia evreilor din România (1939-1941) vol. 1 / coord. Alexandru Duţu; Constantin Bostan. – Bucureşti : ŢNUVR, 2003. - 408 p.

Credem că gestul de a opri de la publicare aceste documente are o forţă probatorie copleşitor de mare. Este un gest mai elocvent decât toate dovezile istorice posibile. În mod normal, această fărădelege  pune capăt disputei despre holocaustul din România. Căci gestul de a pune pumnul în gură adversarului dovedeşte reaua credinţă a făptaşului, grija nefericită de a ascunde adevărul, preocupat sistematică şi conştientă de a împiedica aflarea adevărului. Această atitudine este caracteristică numai celor care ştiu că se înscriu în fals şi în minciună prin ideile şi tezele promovate. O astfel de idee este şi teza holocaustului din România.


 Holocaust în România?  / Ion Coja. – Bucureşti : Kogoian, 2002. - 96 p.

,,În acest război acesta întins pe toată suprafaţa pământului, evreii nu pot fi scutiţi de suferinţă, de asprimea şi mizeriile la care e supusă aproape întreaga omenire. Dacă din lipsă de hrană şi din cauza traiului în condiţii sanitare  insuficiente cad şi vieţi evreieşti, acesta însemnează că legile de neînfrânt ale războiului – pe care nu noi l-am provocat – supun şi pe evrei la plata tributului lor de sânge. Românii care luptă în linia întâi, mor cu miile în fiecare zi.,,




Palmowski, Jan. Oxford Dicţionar de Istorie Universală Contemporană de la 1900 până azi : în    2 vol. /  Jan Palmowski. - Buc.: ALL, vol. 1. - 2007. - 490 p.

Acest dicţionar este destinat atât publicului larg, cât şi celor care studiază istoria, ştiinţelor politice şi relaţiile internaţionale. Primul său obiectiv este acela de a oferi o relatare corectă şi amplă a faptelor şi evenimentelor.
Dicţionarul nu se reduce la o simplă abordare descriptivă, ci prezintă în mod echilibrat cauzele şi motivaţiile evenimentelor. El ne spune mai degrabă  de ce s-au petrecut evenimentele într-un anumit fel, şi mai puţin cum s-au petrecut acele evenimente.
Orice dicţionar de asemenea dimensiuni trebuie să fie în mod inevitabil selectiv în privinţa alegerii articolelor, iar această carte nu face excepţie. Deşi nu era posibilă includere tuturor personalităţilor sau evenimentelor, s-au făcut eforturi pentru ca selecţia articolelor să aibă o logică.

Roman, Liviu. Evreii din România în perioada comunistă 1944 – 1965 / Liviu Roman. – Iaşi : Polirom, 2004. – 195 p.

Marcată de tragedia încă recentă a Holocaustului, populaţia evreiască a devenit, după al doilea război mondial şi instaurarea regimului comunist în România, victima unor campanii antisemite şi de limitarea a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Noul tip de totalitarism i-a determinat pe cei mai mulţi dintre evreii români să opteze pentru emigrarea către statul Israel, recent creat. Mutaţiile semnificative în plan politic, economic, cultural şi social ce i-au urmat sunt surprinse de autor din perspectiva obiectică a istoricului. Sursele numeroase din arhive şi rigurozitatea ştiinţifică a abordării contribuie la realizarea unui tablou general al comunităţii evreieşti între anii 1944 şi 1965, oferind cititorilor o lucrare de referinţă pentru înţelegerea istoriei contemporane a everilor din România.  


Holocaustul evreilor români : Din mărturiile supravieţuitorilor / Andrei Pippidi. - Iaşi : Polirom, 2004. – 523 p.

,,Ne-am obişnuit să credem că România este o excepţie istorică în multe privinţe. Una din cele mai importante ar fi soarta evreilor din România în anii celui de-al doilea război mondial. Timp de o jumătate de secol, românii au fost ţinuţi în ignoranţă în legătură cu acest subiect. Nimeni nu va mai putea pretinde că ignoră adevărul după acest volum, ce adaugă documentelor deja publicate autenticitatea extraordinară a vocilor celor care au supravieţuit Holocaustului.
În 1941 – 1942, 125.000 de evrei au fost deportaţi în Transnistria, de unde cei mai mulţi nu s-au mai întors niciodată. Câţiva au supravieţuit însă, şi azi mărturisesc despre această tragedie istorică, Datorită conjuncturii internaţionale ce o reduse la situaţia de satelit al Germaniei naziste, România a adoptat politica rasistă care, cînd nu condamna la moarte, ducea la frică şi umilinţă.
În mai – iunie 1944, 15.000 d evrei din partea de nord a Transilvaniei, atribuită Ungariei prin Dictatul de la Viena şi care ajunsese sub ocupaţie germană, au fost deportaţi şi aproximativ 95.000 dintre ei au fost exterminaţi în lagărele Marelui Reich. Povestind ceea ce îndurat, supravieţuitorii întregesc imaginea pe care cititorul şi-o poate forma despre suferinţa omenească, despre laşitatea, dar şi despre curajul şi mila arătate de cei sub ochii cărora se comiteau aceste crime, despre un război purtat contra unor civili fără apărare numai din cauza originii lor’’. 


Ioanid, Radu. Răscumpărarea evreilor: Istoria acordurilor secrete dintre România şi Israel / Radu, Ioanid. – Iaşi : Polirom, 2005. – 222 p.

,, În 1974, un pasager român cu paşaport diplomatic s-a îmbarcat pe aeroportul din Zürich într-un avion cu destinaţia Bucureşti. Zborul a fost fără evenimente. O dată ajuns la Bucureşti însă, diplomatul a realizat cu groază că una dintre valize – dată de o veche cunoştinţă cu puţin timp înaintea plecării – îi lipsea.
Diplomatul era generalul Gheorghe Marcu, şef de divizie la Direcţia Generală de Informaţii Externe, ramura de spionaj a temutei Securităţi. Iar cunoştinţa care-i dăduse valiza era Shaike Dan, consilier de rang înalt al mai multor prim-miniştri israelieni şi unul dintre cei mai respectaţi agenţi ai sistemului de informaţii externe al Israelului. Valiza conţinea un milion de dolari, bani daţi lui Marcu pentru a permite ca un anumit număr de evrei să emigreze în Israel.
Întâlnirea de la Zürich este doar un episod din istoria organizării de către guvernul român, în timpul anilor postbelici, a unui tip de comerţ cu fiinţe umane, unul dintre cele mai mari din întreg secolul XX: vânzarea evreilor români către Israel.”  


  1. Heydecker, Joe J. Procesul de la Nurnberg / Joe J. Heydecker. – Bucureşti : Orizontului, 2006. - 592 p.










Kogon, Eugen. Reţeaua Morţii : sistemul lagărelor de concentrare naziste / Eugen Kogon. – Bucureşti, 1987. – 428 p.










Martiriul Evreilor din România / Rosen Moses. – Bucureşti : EH HASEFER, 1991. - 317 p. 










Dicţionar de istorie, Ediţia a II-a / Alexei Agahi; Igor Caşu; Demir Draganev. – Ch. :  Civitas, 2007. – P. 204 – 205.











vineri, 25 ianuarie 2013

Iulian Filip - ,,Pom cu rădăcina visătoare''

Listă bibliografică

Cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la naşterea scriitorului Iulian Filip, Filiala ,,Onisifor Ghibu'' vă propune o listă bibliografică a publicaţiilor acestui scriitor, care pot fi împrumutate din colecţiile bibliotecii:
  1. Filip, Iulian. Care-s sălbaticii? / Iulian Filip. – Târgovişte : Bibliotheca ; Ch. : Cartdidact, 2010. – 232 p.
  2. Filip, Iulian. Când pe morţi îi strâng pantofii, cum e mersul celor vii? / Iulian Filip. – Târgovişte : Bibliotheca, 2006. – 317 p.
  3. Filip, Iulian. Cobaiul nu triumfă / Iulian Filip. – Ch. : Cartier, 1996. – 167 p.
  4. Filip, Iulian. Cules-ales (haiku-uri)/ Iulian Filip. – Ploieşti : Confession, 2004. – 150 p.
  5. Filip, Iulian. Cumpăna cucului / Iulian Filip. – Târgovişte : Bibliotheca ; Ch. : ,,Profesional Service'' SRL, 2011. – 152 p.
  6. Filip, Iulian. Dansul timizilor / Iulian Filip. – Ch. : Litera, 1994. – 110 p.
  7. Filip, Iulian. Fir de nisip / Iulian Filip. – Ch. : Hyperion, 1991. – 196 p.
  8. Filip, Iulian. Fir întins / Iulian Filip. – Ch. : Prut Internaţional, 2008. – 236 p.
  9. Filip, Iulian. Foarfeca lui Urecheanu: Publicistică / Iulian Filip. – Ch. : Grafema Libris, 2003. – 185 p.
  10. Filip, Iulian. Linii şi cuvinte comunicante / Iulian Filip. – Ch. : Princeps, 2007. – 124 p.
  11. Filip, Iulian. Luna-i una: Poezii de dragoste şi de durere din dragoste ori din lipsă de dragoste / Iulian Filip. – Ch. : Tipogr. AŞM, 2009. – 174 p.
  12. Filip, Iulian. Mergătorul / Iulian Filip. – Ch. : Ed. Uniunii Scriitorilor, [s.a.]. – 128 p.
  13. Filip, Iulian. Miracolul scenei în arta populară / Iulian Filip. – Ch. : ,,Profesional Service'' SRL, 2011. – 254 p.
  14. Filip, Iulian. Puţinul (m)eu / Iulian Filip. – Târgovişte : Bibliotheca ; Ch. : Cartdidact, 2010. – 140 p.
  15. Cimpoi, Mihai. Istoria literaturii române din Basarabie / Mihai Cimpoi. – Bucureşti ; Chişinău : Litera Internaţional, 2003. – 514 p.
  16. Cimpoi, Mihai. O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia / Mihai Cimpoi. – Galaţi : ed. Porto-Franco, 1997. – 460 p.
  17. Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia (1812-2006). – Ch. : Prut Internaţional, 2007. – 502 p.
  18. Rachieru, Adrian Dinu. Poeţi din Basarabia / Adrian Dinu Rachieru. – Bucureşti : Ed. Academiei Române ; Ch. : Ştiinţa, 2010. – 677 p.

joi, 24 ianuarie 2013

Masă rotundă „Ideea unităţii naţionale romăneşti în spaţiul basaraben în epoca modernă”

Activitatea desfăşurată la biblioteca „Onisifor Ghibu” a avut loc în cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, în parteneriat cu Acociaţia Istoricilor din Republica Moldova, Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Facultatea de Istorie şi Filosofie a USM, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău. Publicul doritor de a fi în această zi împreună cu mari personalităţi din viaţa politică şi socială, de a audia comunicările expuse de cercetători ştiinţifici în domeniul istoriei din R. Moldova şi România abia de încăpea în sala vastă a bibliotecii.
Mesaje de salut şi felicitări cu ocazia marcării acestui eveniment istoric important au adresat asistenţei din sală mai mulţi invitaţi: dr. hab. în istorie Gheorghe Postică, viceministru al Culturii din Republica Moldova ; dr. În istorie Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM ; dr. În istorie Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM, dr. în istorie Petre Guran, directorul Institutului Cultural Romăn „Mihai Eminescu” din Chişinău ; Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, membru de onoare al Academiei Romîne. Fiecare din ei a ţinut să reitereze că Unirea care s-a produs în 1859 a fost un eveniment pregătit de întregul parcurs al istoriei neamului românesc, fiind un eveniment cardinal în evoluţia şi dezvoltarea statului unitar român. Trebuie să fim recunoscători înaintaşilor noştri care au relizat această Unire şi să promovăm în continuare un viitor comun frumos.
Susţinerea publicului a fost acordată alocuţiunilor la tema dată expuse de moderatorii evenimentului: Alexandru Moşanu, dr. hab. în istorie, prof. univ., membru de onoare al Academiei Române, preşedinte de onoare al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova, Gheorge Negru, dr. în istorie, preşedinte interimar, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova; Ion Negrei, vicepreşedinte, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova. Ei au prezentat o mică incursiune în istoria evenimentelor care au precedat şi urmat Unirii din 24 ianuarie 1859, menţionând că trebuie să ne raportăm corect la aceste evenimente în studiile ştiinţifice efectuate.
Adevărul istoric trebuie să fie afirmat continuu, au fost convingerile expuse în dezbaterile care au urmat în parcursul manifestării, susţinute de : Andrei Eşanu, academician, AŞM, membru de onoare al Academiei Române; Demir Dragnev, dr. hab. în istorie, prof. univ., membru-corespondent, AŞM; Ion Agrigoroaiei, dr. în istorie, prof. univ., Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi; Valeriu Matei, poet, membru de onoare al Academiei Române; Ion Constantin, dr. în istorie, cercetător ştiinţific, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, cercetător ştiinţific asociat, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului – Academia Română; Vladimir Beşleagă, scriitor, Uniunea Scriitorilor din Moldova; Pavel Parasca, dr. hab. în istorie, prof. univ., Universitatea Liberă Internaţională din Moldova; Gheorghe Palade, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea de Stat din Moldova; Anatol Petrencu, dr. hab în istorie, prof. univ., Universitatea de Stat din Moldova; Nicolae Ciubotaru, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chişinău.
În final s-a specificat necesitatea unirii eforturilor cercetătorilor din Republica Moldova şi România pentru editarea în anul 2014, la cea de a 155-a aniversare a Unirii a unei lucrări ample, special dedicată acestui eveniment, reiterînd că 24 ianuarie 1859 reprezintă momentul în care o elită politică şi culturală a demonstrat că istoria se face prin propria voinţă a poporului, la masa tratativelor.
Rolul acestor comemorări ale unor evenimente istorice este enorm – ele întemeiază în conştiinţa tineretului de azi spiritul responsabilităţii pentru trecutul şi viitorul ţării.




miercuri, 23 ianuarie 2013

Poezia actorului-poet – Ion Coşeriu

    Marţi, 29 ianuarie 2013, la ora 15.30 în incinta Bibliotecii ,,Onisifor Ghibu'' se va desfăşura prima şedinţă a Clubului Poeţilor Desculţi din anul acesta, în cadrul căreia  va avea loc prezentarea volumului de debut ,,Poezie'' al actorului-poet Ion Coşeriu. Pentru a aduce creaţia poeţilor la cunoştinţa publicului într-o manieră mai plăcută vor fi invitaţi actori. Nelipsiţi de la eveniment vor fi tineri poeţi şi prozatori autohtoni.

Sunt invitaţi toţi iubitorii de poezie şi nu numai!  

Invitaţie la lecturi frumoase!

     Biblioteca ,,Onisifor Ghibu'', în parteneriat cu Ministerul Culturii din R. Moldova, vă invită marţi, 29 ianuarie, la ora 11.30 la o deosebită lansare a volumului ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ DIN MOLDOVA în versiune spaniolă, traducere din română în spaniolă de Maria Augustina Hâncu, autor al ediţiei  (Ed-ra Lumina, Chişinău, 2012).
    Oaspeţi de onaore vor fi: poetul-academician Nicolae Dabija, scriitorul Iulian Filip, actorul, regizorul, scriitorul şi ex-ministru al Culturii –  Ion Ungureanu.

Adresa noastră
str. Nicolae Iorga nr. 21A
tel.: (022) 23 26 25

marți, 22 ianuarie 2013

154 de ani de la Unirea Principatelor Române


ASOCIAŢIA ISTORICILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
INSTITUTUL DE ISTORIE, STAT ŞI DREPT AL AŞM
FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE A USM
ISTITUTUL CULTURAL ROMÂN „MIHAI EMINESCU”, CHIŞINĂU
BIBLIOTECA PUBLICĂ „ONISIFOR GHIBU”
  
Programul manifestărilor
 dedicate împlinirii a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române
Data desfăşurării: 24 ianuarie 2013

9.30. Omagiu Domnitorului Unirii. Depunere de flori la bustul lui Alexandru Ioan Cuza
(Chişinău, sector Botanica, intersecţia bd. Dacia-str. Al. I. Cuza), 11.00.                                        
 Masă rotundă
„Ideea unităţii naţionale româneşti în spaţiul basarabean în epoca modernă
Locul desfăşurării: Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu” (str. Nicolae Iorga, nr. 21 „A”)
Expoziţie de carte: Evocarea Marii Uniri a Românilor în monografie, studii şi documente istorice şi în literatura artistică.

 Moderatori:
Alexandru Moşanu, dr. hab. în istorie, prof. univ., membru de onoare al Academiei Române, preşedinte de onoare al Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova;
Gheorghe Negru, dr. în istorie, preşedinte interimar, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova;
Ion Negrei, vicepreşedinte, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova.

   I.     Mesaje de salut:
Dr. hab. în istorie Gheorghe Postică, viceministru al Culturii al Republicii Moldova;
Dr. în istorie Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM;
Dr. în istorie Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie al USM;
Dr. în istorie Petre Guran, directorul  Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Chişinău;
Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat al Românilor din Moldova, membru de onoare al Academiei Române.

II.                Dezbateri:
Andrei Eşanu, academician, AŞM, membru de onoare al Academiei Române;
Demir Dragnev, dr. hab. în istorie, prof. univ., membru-corespondent, AŞM;
Ion Agrigoroaiei, dr. în istorie, prof. univ., Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi;
Valeriu Matei, poet, membru de onoare al Academiei Române;
Ion Constantin, dr. în istorie, cercetător ştiinţific, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, cercetător ştiinţific asociat, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului – Academia Română;                  
Vladimir Beşleagă, scriitor, Uniunea Scriitorilor din Moldova;
Pavel Parasca, dr. hab. în istorie, prof. univ., Universitatea Liberă Internaţională din Moldova;
Gheorghe Palade, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea de Stat din Moldova;
Anatol Petrencu, dr. hab în istorie, prof. univ., Universitatea de Stat din Moldova;
Nicolae Ciubotaru, dr. în istorie, conf. univ., Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chişinău.

III.             Lansări de cărţi şi reviste:

1. Ioan Pelivan, istoric al mişcării de eliberare naţională din Basarabia. Ediţie îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie şi indice de nume de Ion Constantin, Ion Negrei şi Gheorghe Negru, Editura Biblioteca Bucureştilor, Bucureşti, 2012, 646 p. (Prezintă: scriitor Vladimir Beşleagă, prof. Ileana Venera Piţurescu)
2. Alexandru Moşanu – 80 de ani. Unitatea românească – călăuză principală în activitatea omagiatului, în Destin românesc, Ediţie specială, nr. 5-6, 2012, 200 p. (Prezintă: acad. Andrei Eşanu)

3. Dinu Poştarencu, Destinul românilor basarabeni sub dominaţia ţaristă, Chişinău, 2012, 546 p. (Prezintă: dr. Constantin Ungureanu)
4. Documente privind istoria Moldovei sub ocupaţie militară rusă (1806-1812). Alcătuitori: Alexei Agachi, Ion Varta, Valentin Constantinov, Larisa Svetlicinâi, Tatiana Varta, Chişinău, 2012, 488 p. (Prezintă: dr. Vlad Mischevca)

5. Nicolae Iorga, Discursuri parlamentare, vol. II (1919-1923), Mesagerul, Chişinău, 2012, 900 p. (Prezintă: poet Valeriu Matei)
6. Pactul Ribbentrop-Molotov şi agresiunea sovietică împotriva României. Culegere de documente (1939-1991). Selecţia, traducerea şi îngrijirea textelor,prefaţă şi note de Valeriu Matei, Editura „Libertas”, Ploieşti, 2012, 280 p. (Prezintă: poet Valeriu Matei)

7.România (1945-1989). Enciclopedia regimului comunist. Represiunea, vol. II, F-O, Institutul pentru Studiul Totalitarismului – Academia Română, Bucureşti, 2012. (Prezintă: dr. Ion Constantin)
8. România (1945-1989). Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de stat, de partid, obşteşti şi cooperatiste, Institutul pentru Studiul Totalitarismului – Academia Română, Bucureşti, 2012. (Prezintă: dr. Ion Constantin)

9. Revista de Istorie a Moldovei, nr. 2, 3-4, 2012. (Prezintă: dr. Ion Jarcuţchi)
 10. Anuarul Institutului de Istorie al AŞM. 2011, Chişinău, 2012. (Prezintă: membru corespondent AŞM Demir Dragnev)

IV.              Donaţie de cărţi şi reviste participanţilor la manifestare: Destin românesc. Revistă de Istorie şi Cultură, Serie nouă, nr. 1 – 5-6, 2012; Magazin Istoric, ianuarie-decembrie, nr. 1-12, 2012.


vineri, 18 ianuarie 2013

Ioan Slavici - unul dintre cei dintâi cronicari fideli şi realişti


                                       165 de ani de la naştere

Expoziţie virtuală


1. Slavici, Ioan. Pădureanca / Ioan Slavici. – Bucureşti : Ed. Cartex 2000, 2007. – 125 p.

 Opera lui Ioan Slavici, atât de extinsă, risipită cu dărnicia apostolului sărac, în dreapta şi în stânga, în cursul unei lungi vieţi de muncă culturală şi creaţiune artistică, trebuie strânsă într-un loc, atât pentru a da sinteza talentului lui, cât şi pentru faptul că ea constituie o bogată comoară din care trebuie să se împărtăşească publicul.

D. Karnabatt





2. Slavici, Ioan. Amintiri / Ioan Slavici. – Bucureşti : Ed. Cartex 2000, 2007. – 125 p.
  
Memorialistica lui Slavici este un aspect nu numai polemic, ci şi pronunţat informativ, ceea ce face să i se dea dreptate – o largă utilizare în informaţiilor constituie o problemă dintre cele mai importante . Va trebui să respingem, în primul rând, ca neîntemeiată afirmaţia lui Slavici potrivit căreia memorialistica sa se bazează numai pe memorie. Slavici porneşte, în memorialistică, nu de la evocarea întâmplărilor spre ilustrarea unor idei, ci de la idei, pentru a căror ilustrate fie că imaginează întâmplări, fie că le culege din lumea prin care a trecut.
D. Vatamaniuc.



3. Slavici, Ioan. Pagini alese / Ioan Slavici. – Bucureşti : Ed. Meteor Press, 2002. – 240 p.

I. Ioan Slavici (1848-1925).
II. Texte literare
Nuvele: Moara cu noroc; Popa Tanda; Budulea Taichii
 Romanul: Mara Basme.
Poveşti: Doi feţi cu stea în frunte; Zâna Zorilor (basm-poveste)
Proză memorialistică: Amintiri – lumea prin care am trecut; Dăscălirea mea; Scrietori III. Sugestii de lectură. Nuvela – noţiuni de teorie literară
Repere de comentariu: Popa Tanda, Scormon, La crucea din sat, Gura satului, Budulea Taichii, Pădureanca, Moara cu noroc
IV. Aprecieri critice
T. Maiorescu, G. Călinescu, T. Vianu, I. Negoiţescu, G. Munteanu, P. Marcea, M. Zaciu, A. Piru, D. Micu, I. Rotaru, N. Manolescu, M. Sadoveanu
V. Mic dicţionar de personaje literare
Noţiuni de teorie literară – despre personajul literar, caracterizare
Personaje: Mara, Păcală, Petru Făt-Frumos, Sfânta Vineri, Zâna Zorilor
VI. Teste de evaluare
VII. Bibliografie selectivă

4. Slavici, Ioan. Mara / Ioan Slavici. – Bucureşti : Ed. Porto-Franco, 1979. – 242 p.

Mara este un roman scris de Ioan Slavici, publicat în anul 1894, în revista Vatra, iar în volum a apărut abia în 1906. Face parte din categoria bildungsroman, adică este un roman al inițierii și al formării pentru că, pe tot parcursul romanului este prezentată trecerea celor 2 copii, Persida și Trică, de la copilărie la maturitate și totodată inițierea lor în greul vieții.
Titlul este reprezentat de numele personajului principal în jurul căreia se desfășoară acțiunea. Semnificația titlului este sugestivă, deoarece această creație este mai întâi romanul, al cărei destin constituie axa fundamentală a epicii. Tema romanului o constituie fresca socială a lumii ardelenești, cu moravurile ei specifice, așezată la interferența satului cu orașul, într-un târg ardelenesc. Acțiunea este plasată la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
Romanul este structurat în 21 de capitole, purtând titluri semnificative pentru conținutul acestora: Sărăcuții mamei, Maica Aegidia, Furtuna cea mare, Ispita etc. Opera se constituie prin îmbinarea dintre romanul Marei, care urmărește destinul eroinei și romanul iubirii, care ilustrează formarea și consolidarea cuplului erotic Persida - Națl. Reletarea acțiunii se face din perspectiva auctorială, adică narațiunea este la persoana a III-a, autorul fiind omniscient și omniprezent. Romanul are și o certă valoare etnografică, prin descrierea obiceiurilor ardelenești.
Romanul zugrăvește drumul Marei și al copiilor ei, Persida și Trică, până în momentul în care aceștia din urmă intra în lume. La început, după cum era și firesc, Mara ocupă un loc dominant, pentru ca mai târziu, copiii, și mai ales Persida să-i ia locul. Destinul familiei Marei se împletește, datorită unor împrejurări neprevăzute, dar firești, cu cel al familiei neamțului Hubăr, a cărei prezență, fără a fi proeminentă, rămâne notabilă. Intervin desigur și alte personaje cu care protagoniștii vin în legatură, în primul rând e vorba de Bocioacă și de ai săi, dar acestea nu formează decât elementele unui cadru în care se desfășoară destinul eroilor de prim-plan.

5. Slavici, Ioan. Zîna zorilor / Ioan Slavici. – Ch. : Ed. Ştiinţa, 2007. – 220 p.
 A fost odată un împărat despre care toată lumea ştia că un ochi îi râde şi unul plânge, dar nu spusese nimănui de ce. Împăratul avea trei feciori: Florea, Costan şi cel mai mic, Petru. Mezinul se încumetă să îl întrebe pe tatăl lor despre ochii lui.  Împăratul îi spuse că ochii lui vor râde mereu amândoi când îi vor aduce apă de  fântână de la  Zana Zorilor, dovadă a voiniciei lor. Florea plecă primul şi spuse să vină după el Costan, dacă nu  se întoarce într-un an, o lună, o săptămână şi o zi. Când ajunse la marginile împărăţiei, de jur împrejur era o prăpastie adâncă şi numai o singură punte. Pe punte ieşi un balaur înspăimântător, iar Florea o luă la fugă şi nu mai ştiu nimeni nimic despre el....(Fragment)


6. Slavici, Ioan. Moara cu noroc / Ioan Slavici. – Bucureşti : Ed. Fundaţiei culturale române, 1995. – 220 p.
  
Acţiunea se  desfăşoară pe parcursul unui an, între două repere temporale cu  valoare religioasă: de la Sfântul Gheorghe până la Paşte, iar în final, apa şi  focul purifică locul. 
Alcătuită din 17 capitole, nuvela are un subiect  concentrat, cu deschideri bogate.
Nuvela debutează cu un precept moral  izvorât din înţelepciunea bătrânească rostit de mama-soacră, ce are în nuvelă  rolul corului din tragedia antică greacă: „-Omul să fie mulţumit cu sărăcia  sa, căci, dacă-i vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit". Bătrâna  este adepta păstrării tradiţiei, în timp ce Ghiţă, capul familiei, doreşte  schimbarea, bunăstarea materială. Cizmar sărac, dar onest, harnic şi muncitor,  Ghiţă ia în arendă cârciuma de la Moara cu noroc, pentru a câştiga rapid bani.  Iniţial, cârciumarul nu este un om slab, ci dimpotrivă, îşi asumă  responsabilitatea destinului celorlalţi.

7. Slavici, Ioan. Poveşti şi nuvele / Ioan Slavici. – Bucureşti : Ed. Doina, [s.a.]. – 155 p.
  
Poveştile lui Slavici nu citite, astăzi, numai imperativul bibliographic de a aborda global un mare scriitor, ci prin ele în însele, fără vreun support estetic din parte operei celeilalte, susţinând un prozator de înaltă clasă. Nu s-au învechit deloc şi tradează în nici un fel epoca în care au fost compuse; vin din trecut, desigur, dar cu înfăţişare antemporală.
Goci Aureliu




8. Ruşti, Doina. Ioan Slavici – „Moara cu noroc”, „Mara” // Ruşti Doina. Scriitori români : Fişe bibliografice. Rezumate. Comentarii. Texte critice. – Bucureşti, 2007. – P. 159-172.
 Slavici devine un „observator al sufletului disimulat şi crispant de mut” afirma G. Călinescu, accentuând predispoziţia scriitorului către acele trăiri ce nu sunt exteriorizate decât prin aşa-numitele „scene mute” corespunzând până la un punct „gesturilor psihologice” de care menţiona Magdalena Popescu. Personajul la Slavici este surprins întotdeauna din interior spre exterior, urmărindu-i-se detaliat reacţiile ascunse. Astfel, mobilurile, sentimentele îi sunt dizolvate sub lupa unei observaţii ce tinde spre analiză psihologică. Cu toată minuţia însă, întregul proces de dezvăluire a trăirilor interne se înscrie în sfera sugestiei. Sentimentele nu sunt numite, ci sugerate, această tehnică venind în consonanţă cu atitudinea personajelor care este una a tatonărilor puse sub semnul incertitudinii.

9. Bugnariu, Teofil. Ioan Slavici. 1848-1925 : biobibliografie / Teofil Bugnariu, Ioan Domşa, Dimitrie Vatamaniuc. – Bucureşti : Ed. Encilopedică Română, 1973. – 516 p.
 Axate pe coordonatele realismului, nuvelele lui Slavici îşi concentrează substanţa în conturarea personajelor, acestea devenind instanţe epice privilegiate. Epicul se-ncheagă astfel prin ciocnirea personajelor, evenimentele neinteresând în sine, ci drept revelatorii a caracterelor, drept declanşatoare a zbuciumului interior omniprezent la fiinţele lumii lui Slavici. Nu faptele nasc personaje, ci invers şi acest raport narativ este direcţionat astfel şi în măsura în care oamenii nuvelelor scriitorului ardelean par să irumpă în text dintr-o realitate anterioară ficţiunii. Personajele lui Slavici intră în universul ficţional pe deplin formate, prin nume, neînsoţit decât arareori de prezentarea clasică ce includea portretul fizic şi o retrospectivă a trecutului acestora. Astfel, până la un punct, prezentul istorisirii se suprapune peste cel al istoriei, tehnica mizând totodată şi pe o anumită convenţie a familiarizării cititorului cu lumea creată. Cititorul este inclus în realitatea textului, atribuindu-i-se tacit cunoştinţele necesare şi făcând inutilă o prezentare detaliată a fiinţelor care în acest mod îşi pierd statutul de „hârtie”, căpătând contururi reale. Se realizează practic o acreditare a ficţiunii, o integrare a acesteia în realitate şi o asigurare a unei coerenţe interne.


10. Vatamaniuc, D. Ioan Slavici şi lumea prin care a trecut / D. Vatamaniuc. – Bucureşti : Ed. Acad. R.S. România, 1968. – 618 p.

 Slavici, în lucrarea Lumea prin care am trecut, Bucureşti, 1930, mărturiseşte că: „În colaborare cu M. Kogălniceanu am publicat o broşură asupra răpirii Bucovinei, cea mai mare parte extrase făcute din colecţia Hurmuzaki” (p. 103).  Lucrarea avea un studiu introductiv de 19 pagini. Aceasta ar putea fi de Kogălniceanu – spune D. Vatamaniuc – dar întrucât, în ediţia din 1910 (Kogălniceanu se stinsese din viaţă în anul 1891), stilul acelei introduceri este îmbunătăţit, se poate deduce că textul respectiv aparţine lui Slavici. Iată documentaţia logică a reputatului istoric literar D. Vatamaniuc: Studiul „cuprinde pe alocuri întorsături de frază, care trădează deprinderea cu topica germană. Când se retipăreşte broşura, în 1910, cu specificarea «după cea din 1875» se înlătură totuşi întorsăturile de frază, expresiile şi cuvintele regionale. S-ar putea susţine, în aceste împrejurări că studiul introductiv apatţine tot lui Slavici. M. Kogălniceanu va fi adus, în graba impusă de tipărire, o seamă de modificări şi decise, probabil, care dintre documente să intre în broşură. Aşa sau altfel Răpirea Bucovinei după documente autentice aparţine mai puţin lui M. Kogălniceanu şi mult mai mult lui Slavici” (p. 187).




Listă bibliografică

Ediţii monografice despre viaţa şi activitatea scriitorului

  1. Bugnariu, Teofil. Ioan Slavici. 1848-1925 : biobibliografie / Teofil Bugnariu, Ioan Domşa, Dimitrie Vatamaniuc. – Bucureşti : Ed. Encilopedică Română, 1973. – 516 p.
  2. Gal, Teodor. Ioan Slavici despre educaţie şi învăţământ / Teodor Gal. – Bucureşti : Ed. Didactică şi Pedagogică, 1967. – 264 p.
  3. Ioan Slavici : antol., pref, tabel cronologic şi bibliogr. de C. Monahu. – Bucureşti : Ed. Eminescu, 1977. – 304 p. – (Biblioteca Critică).
  4. Marcea, Pompiliu. Ioan Slavici / Pompiliu Marcea. – Bucureşti : Ed. Pentru Literatură, 1965. – 416 p. : fot.
  5. Marcea, Pompiliu. Ioan Slavici / Pompiliu Marcea. – Ed. a 3-a. – Bucureşti : Ed. Facla, 1978. – 4384 p.
  6. Vatamaniuc, D. Ioan Slavici : Opera literară / D. Vatamaniuc. – Bucureşti : Ed. Acad. R.S. România, 1970. – 306 p.
  7. Vatamaniuc, D. Ioan Slavici şi lumea prin care a trecut / D. Vatamaniuc. – Bucureşti : Ed. Acad. R.S. România, 1968. – 618 p.
Referinţe în dicţionare, ediţii de analiză şi critică literară

  1. Cimpoi, Mihai. Ioan Slavici // Cimpoi Mihai. Mari scriitori români : medalioane literare. – Ed. a 3-a. – Ch., 2009. – P. 144-150.
  2. Crişan, Constantin. Ioan Slavici – o schiţă sociologică a personajelor // Sinteze de literatură română. – Bucureşti, 1981. – P. 84-96.
  3. Ioan Slavici // Scriitori români notorii : Viaţa, activitatea, opera / alcăt : Angela Lungu, Cristina Bujor. – Ch., 2006. – P. 96-100.
  4. Micu, Dumitru. Ioan Slavici // Micu Dumitru. Istoria literaturii române : De la creaţia populară la postmodernism. – Bucureşti, 2000. – P. 145-149.
  5. Munteanu, George.  Ioan Slavici // Munteanu George. Istoria literaturii române : Epoca marilor clasici. Vol.II. – Ed. a 2-a. – Galaţi, 1994. – P. 269-464.
  6. Nuvela psihologică. Ioan Slavici: „Moara cu noroc” ; Romanul realist-obiectiv. Ioan Slavici : „Mara” // Stoleru Cecilia. Literatura română: Comentarii literare şi teste-grilă. – Bucureşti, 2003. – P. 50-64.
  7. Ruşti, Doina. Ioan Slavici – „Moara cu noroc”, „Mara” // Ruşti Doina. Scriitori români : Fişe bibliografice. Rezumate. Comentarii. Texte critice. – Bucureşti, 2007. – P. 159-172.
  8. Sasu, Aurel. Paradoxul uinei prietenii: Maiorescu – Slavici // Sasu Aurel. Progresii. – Cluj, 1972. – P. 57-62.
  9. Slavici Ioan // Dicţionarul esenţial al scriitorilor români / coord. şi revizuire şt. : Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu. – Bucureşti, 2000. – P. 764-770 : bibliogr.
  10. Slavici Ioan // Dicţionarul scriitorilor români. R-Z / coord. : Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu. – Bucureşti, 2002. – P. 274-282.
  11. Slavici Ioan // Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900. – Ed. a 2-a. – Bucureşti : Ed. Academiei Române ; Ch. : Ed. Gunivas, 2002. – P. 811-815. – Bibliogr. : 78 tit.
  12. Vianu, Tudor. Ioan Slavici // Vianu Tudor. Arta prozatorilor români. – Bucureşti, 1996. – P. 120-124.
  13. Zaharia-Filipaş, Elena. Ioan Slavici – observator şi moralist al lumii satului // Sinteze de literatură română. – Bucureşti, 1981. – P. 72-83.