joi, 1 decembrie 2011

Aprinde-ţi luminile în seara de Crăciun

(Revistă Bibliografică)

Ce zile minunate sunt cele din anii copilăriei, acelea  trăite în preajma sărbătorilor de iarnă, cînd taina şi miracolul credinţei creştine se revarsă în noi, cînd prin frig, vânt şi zăpezi, mergem să colindăm şi să urăm. Şi acum, ca şi altă dată, din an în an, tineri şi bătrîni, săraci şi bogaţi, ţărani şi savanţi, uitând diferenţele, ne contopim în reveria datinei străbune şi a obiceiurilor creştine. Liantul cel mai fericit şi mai pitoresc al acestor zile îl constituie datina uratului şi a colindatului, adânc înrădăcinate în fiinţa poporului nostru. Urăturile, colindele şi cântecele de stea constituie pecetea autohtonă proprie trăirii noastre, fiind texte poetice şi melodii de o admirabilă realizare artistică. 
În acest sens, Biblioteca Publică ,,O.Ghibu'' vă îndeamnă să urmaţi datina străbună în lumea magică a colindelor şi urăturilor,  recomandându-vă un set de cărţi care vă vor învălui de spiritul sărbătorilor de iarnă.

1.    Beruşcă, A. Ghid metodologic al serbărilor şcolare.  - Buc. : Ed.Didactică şi pedagogică, 2007, -p.22   



 2. Carte de Crăciun. Iaşi: Ed. Sedcom Libris,2006. -p.294
                            După datini colindăm

Scoală, gazdă mare,
Scoală, nu mai sta,
Florile sunt dalbe,
Flori de măr,
Că venim acuma
A vă colinda,
Florile sunt dalbe,
Flori de măr.

                                   Omul bun ne va primi

                                              Şi cu drag ne va cinsti.
                                              După datini colindăm,
                                              La mulţi ani noi vă urăm!
Doar în toamna asta
Meri-au fost sădiţi, 
Florile sunt dalbe, 
Flori de măr,
Şi în noaptea asta,
Iată-i nfloriţi,  
Florile sunt dalbe,
Flori de măr.
                                            

                                 Omul bun ne va primi


                                                 
     

                                            Şi cu drag ne va cinsti.
                                            După datini colindăm,
                                            La mulţi ani noi vă urăm!
Din căldura dragostei
Vor înflori,
Florile sunt dalbe,
Flori de măr,
Şi în poarta casei voastre,
Vor rodi,
Florile sunt dalbe,
Flori de măr.   
                                    Omul bun ne va primi,
                                                 Şi cudrag ne va cinsti.
                                                 După datini colindăm,
                                                La mulţi ani noi vă urăm!                                                               
 3.  Cazimir, Otilia. Baba iarnă intră-n sat şi alte poezii. - Buc. : Ed.Roxel Cart, 2009, -p.60


















4.    Colinde şi urături. – Chişinău: Ed. Silvius Libris, s.a..-p.48 
 
              

5. Cutasevici, Gh. Hora fulgilor. – Chişinău: Ed. Labirint, 2003. -p.15
Hora fulgilor

Ninge, ninge. Eu sânt fulg.
Îmi leg bine paraşuta,
Fac un pas
Şi...
Mă arunc!

Peste nouri! Peste văi!
Drept deasupra grădiniţii
Mă vedeţi
De pe
Pământ?..

Dar mă apropii... U-nu! Doi!.. 
Copilaşi, ieşi-ţi în curte!..
Dacă vreţi
Să cad
La voi!


6.    Eminescu, Mihai. Unde eşti copilărie? – Chişinău: Ed. Silvius Libris, -p.30 

 











7.    Făguraş de poezie. - Chişinău: Ed. Epigraf,-p.70

8.    Suceveanu, A. Lumea ca o poveste. – Chişinău: Ed. Silvius Libris, - p.60
 
       

Deschide uşa, creştine, că venim din nou la tine!



(Listă bibliografică)

 1.   Băieşu, N. Sărbători Domneşti. Vol.I . - Chişinău: Ed. Cartea Moldovei, 2001
2.    Beruşcă, A. Ghid metodologic al serbărilor şcolare. - Buc.: Ed.Didactică şi Pedagogică, 2007
3.    Cântece de stea. – Buc.: Ed. Axis Mundi  Ethos, 1995
4.    Carte de Crăciun. - Iaşi: Ed. Sedcom Libris, 2006
5.    Cazimir, Otilia. Baba iarna intră-n sat şi alte poezii. - Buc.: Ed.Roxel Cart , 2009
6.    Colac, Tudor. Sorcove de lumină. - Chişinău: Ed. Litera, 2001
7.    Colindatul trandiţional românesc: Sens şi simbol. - Buc.: Ed.Saeculum Vizual, 2007
8.    Colinde din Transnistria. – Chişinău: Ed. Ştiinţa,1994
9.    Colinde româneşti. Vol. I. – Cluj-Napoca: Ed.Media Musica, 2003
10.  Colinde româneşti. Vol. II. – Cluj-Napoca: Ed.Media Musica, 2003
11.   Colinde şi urături. – Chişinău: Ed. Silvius Libris, s.a.
12.   Colinde şi versuri de stea. – Braşov: Ed. Gazeta „Glasul Braşovului”, 1990
13.   Colinde. - Buc.: Ed. Carpaţii şi Balcani, 2002
14.   Cristea, J.M. Sărbători, Tradiţii, Ritualuri, Mituri... - Buc.: Ed.Oscar Print, 2007
15.   Cutasevici, Gh. Hora fulgilor. – Chişinău: Ed. Labirint, 2003
16.   Datcu, Iordan. Dicţionarul etnologilor români. Vol. I. - Buc.: Ed.Saeculum I.O., 1998
17.   Eminescu, Mihai. Unde eşti copilărie? – Chişinău: Ed. Silvius Libris,
18.   Făguraş de poezie. - Chişinău: Ed. Epigraf,
19.   Folclor muzical din Moldova. – Chişinău, 1997
20.   Pamfile, T. Sărbătorile la români. - Buc.: Ed. Enciclopedică, 1997
21.   Papahaci, T. Grai, Folklor, Etnografie. - Buc.: Ed. Minerva, 1981
22.   Pop, M. Folclor românesc. Vol. I. - Buc.: Ed.Grai şi suflet- Cultura naţională, 1998
23.   Pop, M. Folclor românesc. Vol. II. - Buc.: Ed.Grai şi suflet- Cultura naţională, 1998
24.   Sărbători şi obiceiuri . Vol. II. - Buc.: Ed. Enciclopedică, 2002
25.   Sărbători şi obiceiuri . Vol. III. - Buc.: Ed. Enciclopedică, 2003
26.   Sărbători şi obiceiuri . Vol. IV. - Buc.: Ed. Enciclopedică, 2004
27.   Suceveanu, A. Lumea ca o poveste. – Chişinău: Ed. Silvius Libris, s.a.
28.   Ştefănucă P.V. Datini şi creaţii populare. – Chişinău: Ed. Ştiinţa, 2008



vineri, 25 noiembrie 2011

Ziua Bibliografiei la Filiala ,,O.Ghibu’’


Ziua Bibliografiei, din 24 noiembrie, la Filiala „O. Ghibu”, a transpus în practică un imperativ strategic al BM, orientat spre dezvoltarea culturii bibliografice informaţionale a utilizatorilor, fiind în consens cu spiritul tehnologizat al Societăţii Cunoaşterii, care penetrează încet, dar sigur spaţiul informaţional autohton. Tema, selectată inspirat şi propusă spre realizare de către CID „Chişinău”, a răspuns celui mai important eveniment al anului, marcat prin aniversarea a 575 de ani de la prima atestare documentară a capitalei RM: Chişinăul în spaţiul informaţional”. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, Filiala şi-a identificat următorul scop: „Valorificarea, cunoaşterea şi identificarea informaţiei despre Chişinău” în spaţiul bibliotecii noastre, amplificată fiind de resursele info-documentare ale reţelei BM. Trebuie menţionat, că având la îndămână un arsenal întreg de sugestii metodice inspirate de CID, a fost mai lesne de organizat un program coerent şi adecvat profesional pentru desfăşurarea Zilei Bibliografiei din anul curent. 

Agenda programului a inclus mai multe procedee şi tehnici de cunoaştere şi identificare a universului informaţional:
Lecţii practice de formare a utilizatorului :
-                    Regăsirea informaţiei bibliografice pe site-ul BM
-                    Formarea deprinderilor de a alege independent cărţile în acces liber
-                    Instruire în căutarea independentă a informaţiei folosind catalogul tradiţional, electronic, fişiere, mape tematice
Consultaţie - convorbire:
Aparatul informativ al bibliotecii – ajutor calificat în alegerea informaţiei 
Expoziţii:  „Chişinăul în ediţii de referinţe” (enciclopedii, dicţionare, ghiduri, bibliografii )
                      „Biobibliografii ale personalităţilor chişinăuiene, editate de BM”
                      „Personalităţi care au animat existenţa şi istoria Chişinăului”
Lecţie bibliografică: Blogul „Chişinău – oraşul meu”,
Revistă bibliografică: „Chişinăul pe rafturile bibliotecii noastre”,
Prezentare de carte: „Chişinău în literatură”,
Prezentări de materiale promoţionale, elaborate de CID „Chişinău”:
-Carol Schmidt – 165, Date şi evenimente memorabile din istoria Chişinăului – 2011, 2012
Joc interactiv(1): Să ne cunoaştem oraşul: Localizează monumentul, identifică autorul,
Listă bibliografică (1):„Chişinăul literar - oraş al muzei şi inspiraţiei”
  

 
Impact. În cadrul Zilei Bibliografiei au fost susţinute 3 lecţii practice de formare a utilizatorului, 1 consultaţiie, 3 expoziţii de ediţii bibliografice, 1 lecţie bibliografică, 1 revistă bibliografică, 2 prezentări de carte şi materiale promoţionale, 1 listă bibliografică, 1 joc interactiv.


  
Expoziţiile organizate în cadrul Zilei Bibliografiei au întrunit în sinteza lor 203 documente ( împrumutate 235 vol.), au fost prezentate 57 materiale, numărul cititorilor care au vizitat expoziţiile - 171 utilizatori (6 excursii ghidate) de la diverse instituţii de învăţământ (USM, IMINOVA, Liceele: M. Cogălniceanu, Ch. Asachi, V Alecsandri, M. Eliade, Prometeu).

Prin reperul solid în materie de cercetare al CID,  Ziua Bibliografiei la Filială a fost mai diversă, oferind utilizatorilor mai multe instrumente de promovare a informaţiei despre Chişinău prin noi tehnici de identificare a fluxului informaţional, oferta documentară fiind valorificată şi susţinută de o caldă vibraţie a sentimentului de apartinenţă citadină.

miercuri, 23 noiembrie 2011

Săptămâna Tinerilor: Creaţi pentru a zbura

                                                             Nu te lăsa în valul plin de spume,
                                                  Nu te lăsa să te îneci în ea,
                                                               Tu eşti un om ce are neam şi nume,
                                                            Tu eşti un om creat spre a zbura!
                                                                                                                               (Ion Soroceanu)   
      
Un important obiectiv al «Săptămânii Tinerilor», urmărit de bibliotecă, este încurajarea şi susţinerea creativităţii tinerilor. Lansarea cărţii de debut Regatul celor trei dragoni, semnată de Sergiu Plevan, un tânăr angajat în câmpul muncii, însă dotat cu darul unui povestitor înzestrat, a adunat mulţi prieteni din satul său de baştină Burlăneşti (Edineţ) şi din oraşul Vaslui unde este stabilit recent. Autoril cărţii este un exemplu elocvent pentru tinerii care vor să-şi încerce harul artistic în domeniul creaţiei, incitând spiritele dornice de aventură de a dezlega mistere, a contura lumi ideale prin personaje pline de curaj, care luptă pentru dreptate şi adevăr. Cuvinte de apreciere despre autor şi carte au rostit mai mulţi vorbitori printre care Paula Vrânceanu, studentă la Cluj-Napoca, care a ilustrat coperta, şi Marcela Mardare, lectorul şi prefaţatorul romanului-poveste proaspăt apărut la editura «Pontos».  Acţiunea de promovare a unui autor începător ese un îndemn pentru tinerii pasionaţi de cărţi, spre a cunoaşte lumea, a pătrunde în tainele, istoria şi misterele ei prin lecturi, urmate de perseverenţa şi îndrăzneala de a scrie şi a crea valori. 

Tot în acest context de promovare a imaginaţiei şi creativităţii tinerilor s-a produs şi lansarea primei reviste filosofice Agora în cadrul Clubului de prelegeri filosofice cu acelaşi nume, care activează sub egida bibliotecii noastre. La lansare, a participat un grup de tineri de la diverse instituţii superioare din R. Moldova şi România, reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Filosofie din Moldova şi A.O. «Predă Deştept».  Aşa cum au menţionat membrii echipei redacţionale, care au realizat editarea, revista reflectă secvenţe din activitatea Clubului filosofic Agora, care desfăşoară sistematic la bibliotecă un şir de activităţi: dezbateri şi dialoguri filosofice, seminare, seri culturale, ore de lectură, recitaluri poetice. Ştefan Popov, preşedintele clubului, a vorbit  despre stilul neformal al revistei, care plasează pe platoul arenei intelectuale discuţii fierbinţi de ordin filosofic, social, cultural, care se produc în formula  unui stil academic clasic, nuanţat (prin aburii unei ceşti de cafea) de arome şi accente postmoderniste. Biblioteca a salutat iniţierea clubului filosofic, subliniind  similitudinea scopului urmărit- cel de a forma o şcoală autonomă de gândire, care ar compensa cultura de consum şi industria divertismentului, care acaparează ireversibil minţile adolescentine. Publicul participant a rămas impresionat de această alternativă pentru viaţă, care plasează în câmpul cognitiv al  dezvoltării personalităţii umane nevoia de a cugeta asupra problemelor existenţiale prin stimularea gândirii critice, prin dezvoltarea intelegenţei şi interpretarea filosofică a fenomenelor culturale. Răsfoind împreună cu cititorii paginele încărcate de sens ale revistei, cititorii au opinat asupra unor teme de interes prioritar : «O abordare sinergetică a societăţii moldoveneşti»,  «Re-start pentru proaspeţii bobocei...», «Votul la 16 ani, avantaj sau pericol?», «Umanism. În căutarea sinelui», «Facebook-ul ca macanism de apărare a eu-lui», semnate de Ş. Popov,  Iluminator,T. Soroceanu, Rigel166. Cu un interes vădit au  examinat rubrica «Colţul memoriei», audiind versurile filosofice intitulate «Noi vrem un viitor», «Creaţi pentru a zbura», «Singurătate», în recitalul autorilor M. Poloboc, I. Sorocean şi, respectiv, Ş. Rotari.  Pe pagina finală a revistei, sunt aduse sincere mulţumiri pentru contribuirea la realizarea proiectului Agora, printre care este menţionată şi Biblioteca Publică «O. Ghibu». 
       
Pentru divertisment biblioteca a organizat şi o ora de lectură A. Cara. Bunele maniere , care a dezvăluit  un ansamblu de maniere inerente comportamentului civilizat: politeţea, bunul simţ, amabilitatea, nobleţea, buna-creşterea- toate împeună contribuind la conturarea inteligenţei. Scopul întrunirii rezidă în impactul care reflectă manifestarea politeţii imediate şi a respectului faţă de oameni, ca, până la urmă fiecare participant să conştientizeze veridicitatea proverbului românesc: „Preţul omului stă în iscusinţa duhului, dar şi în bunele sale maniere”.

Aflaţi la vârsta împlinirilor, a acumulărilor de cunoştinţe, a căutării unor repere pentru  viaţă, tinerii au găsit în bibliotecă acel spaţiu de informare şi socializare, care facilitează încadrarea lor în societate, implicarea şi participarea la viaţa comunităţii, unde-şi pot demonstra creativitatea şi spiritul inovator, tineretea fiind perioada viselor înaripate şi a realizărilor depline.

luni, 21 noiembrie 2011

Tinerii pentru viaţă: Noi vrem un viitor ( «Săptămâna tinerilor» la Filiala «O. Ghibu»)


Astăzi se vorbeşte mult despre criza generaţiilor. Specialiştii însă remarcă, că atât «Generaţia X», cât şi « Generaţia Y» au aceleaşi caracteristici esenţiale şi nici o generaţie nu este inferioară sau superioară alteia. Printre principalele motive ale «prăpastiei» dintre generaţii sunt invocate schimbările ce se produc privind nivelul scăzut de cultură şi educaţie. Tot mai mult se vociferează că generaţia actuală este lipsită de valori, dominante  fiind dimensiunea materială şi consumul anemic de cultură, ce au efecte mai puţin benefice pentru societate. Prin programul «Săptămâna Tinerilor», care reflectă strategiile BM «B. P Hasdeu» în susţinerea şi promovarea noii generaţii, Filiala «O. Ghibu» vine să spulbere aceste interpretări. Acţiunile culturale desfăşurate aici au demonstat că biblioteca este un spaţiu adecvat de socializare pentru tinerii care vor să se manifeste plenar, descoperind aici un univers unde se reflectă istoria experienţilor şi a proiectelor de viitor, informaţii utile pentu viaţă, minte şi învăţătură. Programul a inclus în agendă diverse forme de activităţi, unite sub logoul Biblioteca este şcoala vieţii care ne învaţă nu pentru notă sau certificat, ci pentru nevoile imperioase ale existenţei şi misiunea pe care o avem în societate (Aurel Filimon). Un apel militant pentru tineret şi o demonstraţie în plus a priorităţii manifestate de biblitecă pentru aceste categorii de cititori, care prin activităţi concrete sunt vizualizaţi, remarcaţi, susţinuţi şi motivaţi de a fi protagonişti ai unor manifestări ce răspund intereselor şi aspiraţiilor juvenile. 

Printre ele vom menţiona dezbaterea publică Problema elitei: conducători şi lideri, organizată în parteneriat cu FNLT (Forumul Naţional Legislativ de Tineret) din R. Moldova «Parlamentul Tinerilor» prin reprezentanţii săi: preşedintele Sergiu Begenaru şi Irina Caisân, preşedinta Comisiei externe. În cadrul dezbaterii au participat tineri studenţi de la USM şi elevi de Liceul «V. Alecsandri», reprezentanţi ai Fracţiunii Europene şi a Verzilor din «Parlamentul Tinerilor», care au avut o întâlnire cu viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a RM în anii (2005-2009)- Valeriu Ostalep. Discuţiile s-au axat pe existenţa sau lipsa unor exemplari lideri politici în RM, unde tinerii şi-au expus activ opiniile cu privire la personalitatea şi calităţile unui veritabil lider. O altă temă importantă a vizat rolul tinerilor în viaţa social-politică, tinerii susţinând ideea că doar de generaţia tânără depinde viitorul prin care se va constitui o elită nouă, care va pune în prim plan nu intersul personal, ci destinele ţării. Concluzia unanimă a acestei întâlniri a fost că fără un sistem de educaţie eficient şi constructiv este imposibil de a avea adevăraţi lideri ai societăţii.

Societatea noastră trece printr-o gravă criză de umanitate, de aceea tinerii au nevoie, indiscutabil, de un ideal pentru modelarea propriei personalităţi, care îşi poate contura orizonturile prin lecturi, sete de autodepăşire prin căutarea adevărurilor, escaladarea noilor culmi ale cunoaşterii. Acestea au constituit reperele discuţiei Avem nevoie de un ideal în viaţă. Tinerii de la Liceul «M. Eliade», clasa profesoarei Maria Paraschiv au identificat noile valori ale generaţiei actuale, conturând coordonatele unui model de viaţă. Opiniile au fost diverse, fiind axate pe teme actuale cum ar fi criza generaţiilor, noile valori, viitorul modelelor. Spre deosebire de idealul românesc, axat pe «modelul tinereţii» definit de Mircea Eliade prin «eternitatea» creaţiilor spirituale, pentru tineretul european de astăzi, imaginea omului ca model de umanitate se referă la modelul german, omul datoriei morale, în timp ce pentru americani, un astfel de model este omul  acţiunii imediate, al dorinţei de a deţine întîietatea în toate şi printre toţi. Din păcate, oponenţii au constatat că noile valori ale tineretului de azi depind de elite, de clasa politică, care trebuie să producă o schimbare benefică pentru societate. Azi dimensiunea materială devine fundamentală, consumul cultural este subjugat de criteriul material, care dă configuraţie aspiraţiilor juvenile, dându-se prioritate condiţiilor inerente unui trai decent, la limita modestiei suportabile.
O altă temă incitantă pentru tineri a fost discuţia Axiologia educaţiei şi criza valorilor, susţinută de dr. Larisa Cuzneţov care a antrenat studenţii de la UPS «Ion Creangă» într-un dialog asupra eu-lui axiologic, prin care cultura umană este de neconceput fără de om, educaţie şi valorile care modifică viaţa, statutul personalităţii, faptele omului. 

Discuţia a fost un preludiu pentru desfăşurarea unei mese rotunde Educaţie şi formare. Valoarea sentimentului şi sentimentul valorii, dezbătută de un grup de studenţi de la ULIM, ghidaţi de prof. S. Sava, care a precizat că educaţia, ca proces de formare şi dezvoltare a personalităţii, presupune cunoaşterea şi interiorizarea valorilor culturale, prin care individul se integrează în societate. Vizavi de educaţia pentru valori şi prin valori, au opinat mai mulţi studenţi care au dezvăluit adevăratele coordonate ale existenţei noastre: onestitatea, altruismul, prietenia, curajul, ataşamentul, iubirea aproapelui, înţelepciunea, politeţea, care nu pot depăşi circumstanţele ostile fără prezenţa adevărului, a binelui, a dreptăţii şi a frumosului.  Prezentarea de carte V. Pastuh Aspecte psihologice ale educaţiei a impresionat elevii de la Liceul «V. Alexandri»( clasa profesorului Viorel Ţrcanu) prin reiterarea unor teme de stringenţă actuală: tipuri de personalitate şi  etapele dezvoltării ei, modelarea lingvistică a fiinţei umane, influenţa emoţiilor juvenile asupra gândirii, autorul relevând importanţa lor prin exemple convingătoare.

Prin susţinerea şi participarea la proiectele bibliotecii, tinerii au avut posibilitatea de a-şi manifesta spiritul creativ, activismul social, competenţa şi energia specifică adolescenţei.
                        

marți, 15 noiembrie 2011

In memoriam Gheorghe Ghimpu


        Vineri, 11 noiembrie, la Biblioteca publică ,,O.Ghibu'', a avut loc simpozionul In memoriam Gheorghe Ghimpu, fiind lansată şi cartea regretatului om politic - ,,Stindardul sfintei libertăţi’’. Evenimentul a fost organizat de Partidul Liberal, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova şi Biblioteca Publică ,,O.Ghibu’’.

Moderatorul manifestării, scriitorul Ion Hadîrcă
     


   La eveniment au participat o seamă de personalităţi notorii precum  Excelenţa Sa, ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, ex-preşedintele interimar al R.Moldova, Mihai Ghimpu, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, deputaţi, scriitori, istorici, profesori, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale....




Directoarea bibliotecii publice ,,O.Ghibu'', Elena Vulpe,
rostind cuvîntul introductiv

    
      Cuvîntul introductiv a fost rostit de directoarea instituţiei, Elena Vulpe. Ea a menţionat că Gheorghe Ghimpu a fost portdrapelul care a demonstrat întregii naţiuni istoria şi trecutul nostru. La rîndul său, prefaţatorul cărţii, scriitorul şi deputatul Ion Hadîrcă a subliniat faptul că Gheorghe Ghimpu a fost una dintre cele mai remarcabile personalităţi pe care le-a oferit perioada modernă. ,,este o carte excepţională, în care fiecare verb a fost o răbufnire, o neacceptare a ceea ce s-a desfăşurat sub ochii autorului volumului’’, a conchis Ion Hadîrcă.



    
Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă
        
        Cunoscutul istoric, Anatol Petrencu, a menţionat că ,,cartea are mai multe subiecte, însă principalul dintre ele este problema reîntregirii neamului românesc’’. Iar Anatol Ţăranu a susţinut că ,,acum cînd, de mai multă vreme, nu putem alege un preşedinte, Ghoerghe Ghimpu ar fi fost cea mai bună candidatură’’.







Scriitorul Iurie Colesnic şi istoricul Anatol Ţăranu
     La manifestare au mai luat cuvîntul scriitorii Nicolae Dabija şi Iurie Colesnic, istoricii Ion Varta şi Anatol Ţăranu, protoiereul Petru Buburuz ş.a. Iurie Colesnic a spus că în acest volum vom găsi numaidecît şi simbourile trădării şi că ,,autorul demonstrează că omul moral trebuie să existe în politică’’. În acelaşi timp, Nicolae Dabija a propus ca această carte să ajungă în toate bibliotecile şi şcolile din republică şi să servească în instituţiile de învăţămînt drept manual, ca o lecţie de demnitate naţională.






Copiii lui Gheorghe Ghimpu, Ana şi Corneliu,
au mulţumit tuturor celor prezenţi pentru omagiul
adus tatălui lor
     Cartea ,,Stindardul sfintei libertăţi’’ face parte din domeniul publicisticii şi este împărţită în trei părţi: «Glasul libertăţii», «Ecouri de recunoştinţă» şi «Iconografie». În carte au fost abordate probleme politice, economice şi sociale, prezentate sub diverse forme: dialog, scrisoare, articole, interviuri, discursuri rostite de Ghorghe Ghimpu în Parlament. În prefaţa cărţii, Ion Hadîrcă scrie : ,,Această carte, care exprimă plenar frămîntările, insomniile şi inzbînzile spirituale ale personalităţii lui Gheorghe Ghimpu, vine să completeze, tardiv, un loc ce-i aparţine în exclusivitate luptătorului încercat, a cărui lipsă o resimţim până astăzi şi poate mai ales astăzi, aici şi acum, în preajma unei bătălii decisive pentru cucerirea şi demolarea zidurilor ultimului bastion roşu crăcănat sfidător peste cele două ape-surori, Nistrul şi Prutul, concurînd între ele pentru dreptul de a marca succesiv noua frontieră a spaţiului unic european. O frontieră a unirii, aşa cum a visat-o şi Gheorghe Ghimpu – deschizătorul de drumuri şi de poduri de flori, nu o frontieră a dezbinului şi a întoarcerii în subterana trecutului’’.


        Ghoerghe Ghimpu s-a născut la 26 iulie 1937 în comuna Coloniţa, judeţul Lăpuşna, România. A absolvit Universitatea Pedagogică din Tiraspol (1960) şi a făcut doctorantura la Institutul de Fizică Biologică al Academiei de Ştiinţe a URSS (1970-1971). A activat în învăţămîntul preuniversitar la Străşeni şi în cel universitar la Tiraspol şi Chişinău.
       Pentru covingeri politice şi participare la fondarea Prontului Naţional-Patriotic din Basarabia şi Nordul Bucovinei a fost condamnat (în 1972) de organele de oprimare sovietice la privaţiune de libertate cu regim sever, şase ani fiind deţinut în lagărele din Mordovia şi regiunea Perm. După ,,eliberare’’ i se interzice orice activitae în domeniul pedagogiei. Odată cu proclamarea restructurării, se încadrează activ în Mişcarea de renaştere naţională şi de democrtizare a societăţii. La primul Congres al Frontului Popular din Moldova este ales secretar responsabil al Sfatului şi membru al Comitetului Executiv al FPM. În perioada 1990-1994 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

      A fost preşedintele Asociaţiei Victimelor Regimului Comunist de Ocupaţie şi a Veteranilor de Război ai Armatei Române din Republica Moldova, denumită, la Congresul IV din 11 iunie 2000, Partidul Naţional Român. La 27 octombrie 2000, un accident de maşină îl ţintuieşte la pat pînă pe 13 noiembrie 2000, cînd a plecat la cele veşnice.