luni, 31 martie 2014

AVIZ!

Marţi, 1 aprilie 2014, ora 13.00,
 Vă invităm să savuraţi poezia, cântecul, gluma şi lecturile incitante
la Simpozionul anual:
Pauza de râs clocotită de Efim Tarlapan
Vă aşteptăm cu mare drag!


sâmbătă, 29 martie 2014

TRADIŢII ASOCIATIVE ALE ÎNVĂŢĂTORILOR: VIZIUNE, MISIUNI, VALORI


Din start a devenit evident faptul că ediţia a treia a Conferinţei Naţionale  a pedagogilor şi-a organizat lucrările sub un generic motivaţional la acţiune pe termen lung. Conferinţa a fost organizată de filiala din Moldova a AGIRo (Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România) şi Centrul de Resurse Didactice „Învăţătorul modern”, iar misiunea acestei asociaţii este formarea competenţelor pedagogului modern. „Succesul este şi valoarea noastră, iar noi tindem să fim oameni de valoare”, – a fost îndemnul adresat în cuvântul de salut de către Mariana Marin, preşedinte AGIRoMd, către cei peste o sută de pedagogi reuniţi în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” cu un singur gând: împărtăşirea experienţei proprii şi cunoaşterea unor noi bune practici educaţionale şi instructive ale pedagogilor.
Prin conexiunea Skype a fost prezent la conferință, cu un cuvânt de încurajare și de  salut, preşedintele AGIRO, dl Viorel Dolha, care a ţinut să specifice, că este destul de memorabil faptul că această Conferinţă are loc în Biblioteca „Onisifor Ghibu” din Chişinău, deoarece Onisifor Ghibu a fost un binecunoscut pedagog român, militant pentru educaţia şi învăţământul bazat pe spiritul naţional, iar în acest an se împlinesc 100 de ani de la Marele Congres al Pedagogilor din România (1914, Suceava), la lucrările căruia a luat parte şi Onisifor Ghibu.
Comunicările au fost pe măsura aşteptărilor, fiind prezentate şi  elucidate mai multe opţiuni ale corelaţiei profesor – elev: formarea copilului nu trebuie grăbită, dar nici lăsată în voia sorţii; profesorul trebuie să se regăsească în elev şi viceversa (efectul de oglindă); doar un profesor competent poate forma un elev competent; profesorul nu trebuie să fie doar furnizor de informaţii, ci un formator al personalităţii elevului; fără pasiune faţă de profesie – nu trebuie de intrat în clasa de elevi; în clasă nu se învaţă ştiinţe – se învaţă însăşi viaţa.
Dezvoltarea informaţională este fulgerătoare, trebuie de reuşit de ţinut pasul în rând cu noile teorii şi practici pedagogice, argumentul fiind foarte simplu: după cum ne îmbrăcăm tot timpul altfel, terbuie şi să ne gândim mereu altfel.
În susţinerea acestui postulat, participanţii la conferinţă au fost antrenaţi într-un training organizat de „Academia Nicolae Dumitresscu”, specializată anume în desfăşurarea unor astfel de acţiuni formative. 




După implicarea în mai multe exerciţii, discuţii, dialoguri, jocuri creative etc., participanţii au fost de acord cu concluziile emise de formatori: orice idee trebuie susţinută, încurajată, ideile frumoase sunt apoi transformate în viziuni pentru a fi ulterior realizate. Iar aceasta depinde de noi, de fiecare în parte şi de comunitatea socială în care trăim. 

Aşteptăm ca procesul de învăţare să înceapă de la profesor? Greşit! Trebuie sî înceapă de la elev – de la conştientizarea necesităţii studiului pentru viaţa şi soarta sa!







vineri, 28 martie 2014

Simpozion Internațional „Mircea Eliade și reverberațiile posterității”


          Simpozionul Internaţional dedicat marei personalităţi a culturii române și universale -Mircea Eliade, desfășurat astăzi, la Biblioteca „Onisifor Ghibu”,  a fost parte componentă a manifestărilor cultural-ştiinţifice Zilele Mircea Eliade, ediţia a XX-a, organizate în parteneriat cu Centrul Naţional Cultural „Călin Postolachi”, BM „B. P. Hasdeu”, Filiala „Onisifor Ghibu” şi Liceul Teoretic „Mircea Eliade”.
Mesaje de salut au sdresat Grigore VASILACHE, director, LT „Mircea Eliade” și invitatul special – Adela SCHINDLER-LUNGU, profesoară de limba română a  Colegiului Naţional „Mircea Eliade”, Reşiţa, România, Vitalie RĂILEANU, cercetător literar, director al Bibliotecii "Onisifor Ghibu".

Participanţi cu comunicări: Nina CORCINSCHI, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Vladimir BEŞLEAGĂ, scriitor; Vitalie RĂILEANU, critic literar, director Biblioteca „Onisifor Ghibu”; Nina NEGRU, bibliotecar, LT „Mircea Eliade”, Nicoleta ILIUHA, studentă, USM; Cristina SIBOV, studentă Univ. de Medicină; Mirela DONȚU, Cristina PLĂMĂDEALĂ, Ianina IAPĂLĂU, elevi ai LT „Mircea Eliade”; Silvana-Alice SORESCU, elevă, cl.XII a Colegiul Naţional „Mircea Eliade”, Reşiţa, România ; Lucia BUNESCU, profesoară de limba română și elevii dumisale Cristian BUNESCU, Ana GULCĂ, Nadia SÂRGHI de la Liceul „Petru Rareş” din orașul Soroca. 
În fiecare comunicare au fost elucidate aspecte filosofice și  literare exprimate prin prisma analizei mai multor scrieri eliadeneşti, reiterând eterna reîntoarcere în timp a lui Mircea Eliade.  „Omul încearcă să se împotrivească timpului”– exprimă mulți eroi ai scrierilor artistice semnate de Mircea Eliade, afirmând în același timp – „Oricând și oriunde suntem liberi și putem fi creativi”.
„Verigile creatoare ale unui neam sunt intelectualii” – mai zicea Mircea Eliade și prin întreaga sa viață, dedicată creației intelectuale, a adeverit acest postulat, devenind una din figurile emblematice ale literaturii, culturii românești  și universale.
„Cea mai mare muncă a omului – să te strădui să devii ceea ce ești” – este o altă imperativică afirmaţie  filosofică a lui Mircea Eliade, la care trebuie să ne ghidăm în viață, a fost una din concluziile de final, adresată de către Veronica Postolachi, dr. în filologie, profesoară de limba română a LT „Mircea Eliade” din Chișinău, în special tinerilor, aflați în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” 
De ce avem acum  nevoie de Manifestările cultural-științifice Zilele Mircea Eliade? Această întrebare  și-a adresat-o sie, dar și celor prezenți Cristina Sibov, studentă la Universitatea de Medicină. Și tot ea a dat răspunsul în comunicarea sa. Fiecare din noi are nevoie de o cale de cunoaștere a lumii, și Mircea Eliade ne arată această cale – pentru a crește intelectual trebuie să citim, mult și calitativ. Astfel,  iarăși, ne convingem de veridicitatea spuselor lui Mircea Eliade: „Frumos în noi e faptul căutării!”

Punctul emotiv al simpozionului a fost pus prin depunerea de flori la bustul lui Mircea Eliade de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române.

În aceiași zi în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” au fost vernisate două expoziţii inedite de fotografii: „Mircea Eliade: itinerar spiritual” şi expoziţia aniversară „Tradiții culturale durabile în timp – Zilelele Mircea Eliade la Biblioteca „Onisifor Ghibu”.
Mai multe imagini de la activitate vă invităm să  vizualizaţi pe pagina de FB a Bibliotecii "Onisifor Ghibu".

joi, 27 martie 2014

FLACĂRA VIE A SPIRITULUI DE NEAM


SIMPOZION ȘTIINȚIFIC
„96 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA”

Simpozionul științific „96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” și-a început lucrările cu un cuvânt de salut venit din partea dlui Valeriu Muntean, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, care a reiterat faptul că ziua de 27 martie este o zi importantă pentru toții românii, mai menționând că astăzi sunt puțini oameni de stat cu conștiință civică politică combativă. Trebuie să ne asumăm vectorul de gândire de a disemina activ informația corectă despre istoria adevărată a poporului  nostru, – a fost mesajul adresat de Valeriu Muntean celor prezenți la activitate.

Tot timpul adevărul istoric este pus în contrabalanță cu ideologia predominantă la o anumită etapă a dezvoltării sociale. Ideologia totalitară ne impune la necesitatea de a veni cu studii istorice corecte. Cu timpul, adervărul va birui. Acestea sunt câteva spicuiri din cuvîntul de deschidere a lucrărilor simpozionului, adresate publicului de Ion Cebanu, președintele Tineretului Liberal, care a ținut să menționeze și faptul că Biblioteca „Onisifor Ghibu” a fost deseori gazda manifestărilor organizate în ziua de 27 martie, pe parcursul a mai multor ani, indiferent de puterea politică aflată în fruntea statului.


Oaspeții din România, prezrenți la lucrările simpozionului, și-au exprimat că au avut o mare dorință de a junge în Republica Moldova anume în ziua de 27 martie – o zi deosebită în istoria formării Romîniei Mari, dorindu-ne ca strategia vectorului european să fie menținută în continuare.
După un înflăcărat cuvînt întroductiv, rostit de prof., drd, vicepreședinte OTPL Andrei Pavaloi, au urmat șase comunicări susținute de prof. Veaceslav Inculeț și studenți de la diferite instituții din Chișinău: Mihai Axente și Anatol Lazăr (USM), Dumitru Trocin (UASEM), Valentin Ceban (UPSC), Cristina Prisăcaru (USMF).

A urmat un medalion literar-artistic de poezie patriotică cu genericul „Falcăra vie a spiritului de neam”, organizat de elevii Liceului profesional nr. 1, sub conducerea prof. Veaceslav Inculeț și alți tineri membri ai Clubului Liceenilor Liberali. 



Foarte armonios s-a încadrat în acest spectacol literar și mini-concursul de creații poetice proprii ale acestor tineri patrioți ai neamului, care au scos de sub ampreta scrisului adevărate ode plaiului natal, spiritului românesc, dragostei de Țară. Fiecare din ei a primit în dar cîte o carte și aplauze de apreciere din partea publicului.


Mai multe fotografii de la eveniment vizualizati pe pagina FB a bibliotecii la adresa: www.facebook.com/biblioteca.onisiforghibu/photos_albums

JuniorBildungs: traininguri formative


a „O r G u”

Training nr. 3

Viața, sănătatea și omul



Astfel l-am avut  invitat special pe Andrei Josanu, rezident în medicina, Centrul Național Științifico-Practic de Urgență.Determinarea corelației: sănătatea  și calitatea vieții omului a fost scopul celui de la treilea training , organizat la 27 martie la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, în cadrul programului informațional/formativ „JuniorBildungs”. Deoarece obiectivul de bază al acestui program adresat adolescinților este orineatrea profesională, am invitat un medic pentru a le vorbi elevilor  Liceului „Vasile Vasilache”, care sunt motivațiile alegerii acestei profesii, dar și riscurile pe care și le asumă un medic: de a fi responsabil de sănătatea oamenilor. Pentru că medicina, desigur, are o importanță primordială în asigurarea calității veții. 
Atelierul a început cu o întrebare provocatoare: cine se teme de vizita la medic?  A urmat o discuție de motivare a răspunsurilor afirmative sau negative.

„Medicina este arta de a păstra sănătatea și, eventual, de a vindeca boala cuibărită în corp” – afirma  IBN-SINA AVICENA (980-1037), medic, filozof și savant arab.

Acest citat ne demonstrează că accentul în știința și practica medicinii este pus pe păstrarea sănătății și mai apoi pe tratarea bolii, dacă totuși nu am reușit să o evităm. Pentru a ne convinge de aceasta l-am invitat pe medicul-rezident Andrei Josanu la un mic interviu despre profesia de medic. Tot odată am elucidat și alte momente, cum ar fi: de ce a ales profesia de medic, ce obiecte de studiu trebuie  să cunoască foarte bine un viitor medic încă din școală, de ce pacienții nu trebuie să să teamă de medici, dar să vadă în ei prietenii sănătății lor.
În agenda atelierului s-a înscris armonios un joc de creativitate. Tinerilor le-a fost propus să creeze  un slogan convingător  de promovare a modului sănătos de viață. Cu un efort comun, după mici discuții în perechi cîte două persoane, am ajuns la unele rezultate:  Sănătatea are prioritate! Mersul pentru viață! Sănătatea are gust!  Spune NU alimentelor nesănătoase! Spune DA pentru SĂNĂTATEA TA! Eu vreau să fiu sănătos! Ai grigă de ea, că e sănătatea ta!
Atelierul a fost susținut de mai multe materiale informaționale, în special  expoziția de carte din colecțiile bibliotecii: Cultura sănătății asigură calitatea vieții!  Mai multe cărți din această expoziție au fost prezentate pe parcursul discuțiilor, pentru a-i incita la ulterioare lecturi, pentru a afla care sunt factorii ce ne influențează calitatea vieții.

În final, după ce am pus în mici dicuții fiecare afirmare, elevii au primit flaierul  informațional pentru a ține minte: „10 factori care influențează starea de sănătate”și „ 10 motive pentru a alege un mod de viață sănătos”.

A urmat feedback-ul și concluzia de final:  este necesar de a avea un minim de cunoștințe pentru a ști cum să ne păstrăm sănătatea, adică să cunoaștem  cultura sănătății, iar educația sanitară trebuie să înceapă de acasă, din familie, de la grădiniță și să continuie la școală, pentru a deveni apoi o parte componentă a vieții noastre cotidiene. 
Pentru a fi medic de un înalt profesionalism este nevoie în primul rând de multă dragoste și plăcere față de această profesie.

vineri, 21 martie 2014

Oameni de legendă, oameni ai "Noroc"-ului


Lansarea volumului Rockul, „Noroc”-ul şi noi (1966-1970)

Biblioteca „Onisifor Ghibu” a devenit şi un centru cultural care surprinde realitatea unui fenomen aparte, adesea constatat de Lumea cărţilor, iar lansarea volumului Rockul, „Noroc”-ul şi noi (1966-1970), semnat de prozatorul, scenaristul şi dramaturgul Mihai Ştefan Poiată a produs un deosebit efect benefic.
Vitalie Răileanu, critic şi cercetător literar, director al Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a remarcat chiar în debutul evenimentului că „Noroc”-ul nu vine prin definiţie, el vine prin istorie, iar Mircea V. Ciobanu a preluat gândul, întrebându-se retoric: „Cum am putea explica faptul că nişte acordeonişti şi baianişti veniţi de la ţară se pervertesc (literalmente: peste noapte) în mânuitori de chitare electrice şi fac o muzică modernă, devenită Legendă?”.
Acest de ce? sau cum? a fost nota supremă a lansării volumului Rockul, „Noroc”-ul şi noi. Iurie Bârsă, directorul editurii ARC, unde a şi apărut acest remarcabil album-carte, a spus că: „În afară de interes comercial, editura ARC iată că deja 20 de ani parcurge un drum, metaforic vorbind, acoperit de volume-cărţi performante”.

 

 Mihai Ştefan Poiată, autorul Legendei Noroc-ului a spus că a muncit foarte mult şi că: „Nu poţi reconstitui istoria anilor '70 fără a aminti de grupul „Noroc”, dar nici despre grupul „Noroc” nu poţi scrie fără a te referi la contextul, fie anonim, în care a apărut şi a activat acest grup.

Or, o carte care se citeşte uşor nu se scrie uşor, am adăuga noi. Monica Babuc, ministrul Culturii din Republica Moldova, fiind printre cei invitaţi afirma că în inima sa a rămas o urmă adâncă a norocului Noroc-ului nostru.
  Prefaţatorul volumului, criticul literar Eugen Lungu a semnalat următoarele: „Noroc-ul a fost fereastra europeană, şansa noastră de sincronizare cu Occidentul prin descătuşarea muzicii şi a cuvântului ritmat”, dar şi al „unui limbaj muzical extraordinar care se citeşte dintr-o răsuflare”. 
Unul din meritele mele, a menţionat în continuarea manifestării  maestrul Ştefan Petrache, a fost că m-am aflat printre cei care a format axa „Noroc”-ului, în jurul căreia se învârte astăzi o Istorie a Rockului moldovenesc.
Tatiana Potâng, prim-viceministru, s-a expus asupra următoarelor: „Parcă nu e un roman, dar are personaje ca un deosebit volum artistic. Poate fi citit şi audiat, dar şi privit. Este un formidabil studiu-roman!”


Legendarul chitarist al formaţiei „Noroc”, Alexandru Cazacu a îmbalsamat inimile şi sufletele celor prezenţi cu fragmente din repertoriul timpurilor.
 Inconfundabilul ziarist Vasile Botnaru era convins că în această seară, aici, în Biblioteca „Onisifor Ghibu”, cel mai des va fi pomenit/pronunţat numele lui Mihai Dolgan. Aşa şi a fost. Istoria s-a produs deja şi trebuie s-o păstrăm vie în memoria noastră şi a generaţiilor viitoare! Acesta  a fost îndemnul adresat participanţilor la lansare.
Noi am mai adăuga – e o istorie despre tinereţea fără de complexe, cu o nebună dorinţă de libertate, a fanilor „Noroc”-ului. Cei care aveau să sublimeze regimul comunist şi să construiască independenţa faţă de URSS – Mihai Ştefan Poiată, semnatarul Volumului dat, e unul dintre cei care se regăseşte şi printre semnatarii Declaraţiei de Independenţă.

Cartea e şi o descriere a mişcărilor sociale din lumea anilor '60, şi o scurtă incursiune în stilurile muzicale de atunci. Fiind, în bună parte, o istorie orală, construită din amintirile membrilor formaţiei şi ale fanilor acesteia. Cartea e şi despre noi, cei de ieri, dar şi pentru tinerii cititorii de azi.



joi, 20 martie 2014

Programul Chișinăul citește o carte – 2014

Întâlnirea scriitorului Vladimir Beşleagă cu  tinerii cititori ai Bibliotecii „Onisifor Ghibu”

În acest an, în cadrul programului de lectură „Chişinăul citeşte o carte”  BM „B.P. Hasdeu” promovează două volume:  chişinăuienii vor citi, sau reciti, romanul „Zbor frânt” de Vladimir Beşleagă şi culegerea de proză scurtă contemporană „Voiaj de nuntă în trei” autor – Mihai Ştefan Poiată, prozator, scenarist, cineast.
Tradiţional, deja, programul  se deschide cu o întâlnire a cititorilor cu scriitorii implicaţi în desfăşurarea acestor lecturi de excepţie, facilitatori ai cărora sunt bibliotecarii BM „B.P. Hasdeu” şi a filialelor sale. La Biblioteca  „Onisifor Ghibu” evenimentul respectiv a avut astăzi, organizând o întâlnire a tinerilor cititori cu scriitorul Vladimir Beșleagă.
În cuvântul de început  Margareta Cebotari, bibliotecar principal, a făcut o mică introducere despre programul „Chişinăul citeşte o carte”, apoi a accentuat necesitatea promovării operelor de valoare, ele fiind „cultura noastră de azi şi de mâine”, iar pentru a asimila această cultură în venele personalităţii fiecăruia dintre noi este recomandat să citim zi de zi. Doar astfel vom putea culege un grăunte din mierea înţelepciunii.
Invitat special la această activitate a fost  Maria Pilchin, profesor universitar, critic literar, care ne-a relatat despre importanţa lecturii în viaţa omului făcând trimitere la mai multe scrieri,  mai apoi prezentând o informaţie amplă despre scriitorul Vladimir Beşleagă, venind şi cu unele impresii ale lecturii acestui roman, pe care l-a citit în adolescenţă şi îl recomandă din tot sufletul tuturor pentru lecturi istorice, dar şi formative a unei personalităţi puternice, deoarece acesta este eroul principal al lucrării date – persoană puternică, care nu se lasă înfrântă de greutățile vieții.
Responsabil de moderarea acestei întâlniri, Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, critic şi cercetător literar, a impus revenirea la subiectul operei „Zbor frânt”, ori de câte ori era nevoie, în acest mod, a pledat pentru a spori gradul de continuitate logică şi a evita abaterile de la temă. În comunicarea sa, domnul director Vitalie Răileanu şi-a exprimat nobilul sentiment de simpatie faţă de întreaga operă a scriitorului invitat, a adus argumente convingătoare privind valoarea tipăriturilor editate de recunoscutul scriitor Vladimir Beşleagă, astfel, încât să trezească, în mintea potenţialilor cititori „un strop de lumină, de interes pentru lectură”.
Desfăşurarea evenimentului a decurs într-o atmosferă de apropiere sufletească între scriitor şi cititorii săi. Fiind „bombardat” cu întrebări de către două studente de  la Facultatea de  Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Vladimir Beşleagă le-a invitat la aceeaşi masă cu el, pentru a înlătura poziţia de „procuror”, aşa cum a afirmat scriitorul, dar şi pentru a stabili o egalitate între ei. În maniera sus numită, a continuat schimbul de opinii, intervievatul dând dovadă de bunăvoinţă, a răspuns la toate întrebările pe îndelete şi cu mult tact, fără a neglija pe cineva.
Întreg publicul din Sala Nuciferă a bibliotecii, majoritatea fiind studenţi ai Colegiului Politehnic din Chişinău,  a avut posibilitatea să-şi exprime părerile referitor la opera domnului Beşleagă, dar şi să adreseze unele întrebări.  În deosebi  tinerii cititori au rămas profund impresionaţi de sinceritatea şi modestia izvorâtă în Personalitatea domnului Beşleagă. Unul dintre ei, interesat de detaliile ascunse printre rândurile romanului „Zbor frânt”, a profitat de această ocazie, de a-l avea în faţă pe autor,  şi a reuşit să-l provoace pe scriitor să ne relateze momente mai dramatice din destinul său şi a părinților săi.
Adolescenţii au plecat de la  Biblioteca „Onisfor Ghibu” cu gândul că romanul „Zbor frânt” trebuie citit neapărat, convinşi de faptul că această scriere evocă nişte probleme actuale şi în prezent, cum ar fi pârjolul continuu al sorţii  omului, scurgerea irepetabilă a timpului, eternul uman, viaţa, dragostea, etc.
Evenimentul, enunţat mai sus, s-a încheiat pe o notă primăvăratică, inundată de simpatie şi de respect faţă de maestrul Beşleagă, dar şi cu promisiunea certă, din partea publicului, că va lectura opera sa. Unul dintre participanţi a avut curajul să-i propună autorului o nouă invitaţie la dialog, în toamnă, ca să culeagă roadele crescute în urma lecturării romanului.

Lansarea cărţii ”Ultimul vis” de Adrian Pîslaru


Într-un târziu al serii de ieri, după ce Biblioteca noastră şi-a încheiat programul de activitate, tânărul poet Adrian Pâslaru şi-a chemat prietenii şi cititorii să mai zăbovească un pic, deoarece are o surpriză pentru ei. Şi iată ce a urmat!
După ce şi-a plasat noul volum de versuri „Ultimul vis” (ed. Tipograf. „Tipocart Print”, Ch. , 2014, 96 p.) pe mese, în formă piramidală şi simbolizând semnul interogării, le-a oferit tuturor câte o carte şi a început evenimentul.
         Adrian Pîslaru este un tânăr poet care şi-a anunţat demult debutul dar, se pare, încă n-a reuşit să scape definitiv de această crustă şi tot mai experimentează cu plachetele scoase samizdat şi oferite prietenilor şi… neprietenilor.
         Avem în faţă recentul volumaş – Ultimul vis, cu o vinietă pe copertă ce semnifică rebelul din el, iar poezia sa rămâne a fi una sinceră, confesivă, scrisă ad-hoc, şi citită imediat prietenilor şi admiratorilor atunci când îi invită şi la o cafea. Autorul nostru utilizează  motivul (care tinde a deveni clişeu) al călătoriei în spaţii şi timpuri nedeterminate, notând, afirmând sau întrebând un interlocutor virtual asupra unor dispariţii sau intenţii rareori traduse în fapt, de cele mai multe ori lăsând totul nelămurit (Totaluri, p. 21) Cea mai mare puşcărie din lume/ Este viaţa mea/ Ce adăposteşte doar urme./Cel mai mare râu/ E neobositul meu sânge/ Ce curge în mine/ Şi-n mine se stinge./ Cea mai străină cifră din lume/ E treisprezece–/ Data apariţiei mele/ Ce n-o pot înţelege./ Cel mai străin din lume/ Îmi sunt eu/ Cel ce încerc a mă cunoaşte mereu./ Cea mai durată clipă a vieţii/ E timpul/ Ce iese din mine/ Şi umple pământul./ Cel mai mare duşman/ Amintirea-mi este/ E ca un killer/ Permanent mă ţinteşte./ Cel mai mare nebun/ Sunt eu/ Cel ce-i taie-n fărâme/ Destinul meu.  
         Acelaşi stil confesional, fals justificat, ne întâmpină şi în poeziile de dragoste: (Cadou jubiliar, p. 70) Iubita mea eu ţi-am adus o frunză/ Mai mult acum nu am ce-ţi da/ Iubita mea, eu ţi-am adus o simplă frunză/ În schimb eu ţi-o ofer cu toată dragostea./ N-am aşteptat o astfel de surpriză/ Să-mi dăruieşti o frunză de la piept/ Şi sincer c-am rămas surprinsă/ De-acest cadou ce l-ai făcut corect./ E-o simplă frunză ce mă reprezintă./ Şi toamna ne-o oferă azi în dar./ Primeşte-o, vei simţi că eşti iubită/ Această frunză-i un cadou jubiliar./ Această frunză cât e ea de simplă/ Dar mai frumoasă e decât o floare/ Se întâmplă/ Să primesc cadou atât de mare./ O las aici, pe-al tău prag,/ O s-o cunoşti – adusă e de mine/ Această frunză a căzut cu atâta drag!/ Doar pentru tine, pentru tine, pentru tine./ Hai să privim cum frunzele azi cad/ Cum ne îndeamnă şi cântăm romanţe./ Şi cum la poarta unimii ne bat/ Frunze, frunze, frunze/ romanţe, romanţe, romanţe/ inimi, inimi, inimi/ speranţe, speranţe, speranţe.
         Aceste poeme, ascunse în volumul dat, trezesc oarecare interes prin fluiditatea versurilor care lasă să se bănuiască mici drame şi înseninări, ascunse cu mare grijă: (Bolnav, p. 43) Mă doare toate organele/ Mă doare poezia/ Mă dor gândurile/ Mă doare trecutul/ Mă doare prezentul/ Mă doare veşnicia/ Sunt bolnav.
         Surprinzător autorul compune şi o Biografie eminesciană (sic!) cu frumoase îndemnuri. Dintr-un credo Vlad Pîslaru demonstrează că înţelege poezia ca o întoarcere în istorie, iar poeţii ar fi datori să efectueze prin poezie transfuzii pentru poezie.
         Am adăuga la această „artă poetică” o imagine fericită vizată în: Echipa de joc (p. 9), Priviri între două lumi (p. 39), Soluţie pesimistă (p. 75) ş.a.
         Desigur, rebelul poet posedă o pronunţată undă afectivă, ridicând versul numai cu inima îngropată în silabe şi chiar dacă a luat lecţii din Arghezi, Sorescu şi Nichita Stănescu e un elevat aluziv, încă…
         Luându-se ceva mai în serios, Adrian Pîslaru va putea însemna un nume în generaţia sa de Poeţi rebeli.




miercuri, 19 martie 2014

Conferinţa Internaţională „Basarabia – cuvânt de dor şi deşteptare în opera lui Dumitru Matcovschi”


Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a deschis conferinţa cu  prezentarea deosebitei expoziţii de carte „Dumitru Matcovschi – poet, prozator, dramaturg şi eseist”, complexitatea ei datorându-se şi faptului că este organizată în colaborare cu Biblioteca Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” din Chişinău. „Le oferim din toată inima aceste cărţi cititorilor, pentru a fi păstrate în inima lor pentru toată viaţa!” – a fost apelul către lectura lor, adresat de cercetătorul literar Vitalie Răileanu, către cei peste o sută de participanţi la această manifestare de comemorare al omului şi poetului ce reprezintă un adevărat univers în plină expansiune – Dumitru Matcovschi.
Deosebite cuvinte de apreciere a creaţiei matcovschiene şi de admiraţie pentru personalitatea distinctă a regretatului poet, au venit din partea scriitorului român Nichita Danilov,  vice-director al Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, în comunicarea  „Dumitru Matcovschi – Poetul”. 
Redutabilul critic şi istoric literar Ion Ciocanu a avut drept axă de comunicare „Romanele lui Dumitru Matcovschi”, asupra cărora a meditat deseori şi a scris mai  multe recenzii, recunoscându-l drept un romanist de forţă, chiar dacă în primul rând a fost totuşi – Poet. Trecând în revistă mai multe romane, cercetătorul literar Ion Ciocanu s-a oprit mai detaliat asupra romanului „Toamna porumbeilor albi”, care, după părerea sa, este cel mai bun roman matcovschian. 
        
Foarte elocventă şi convingătoare a fost în comunicarea sa „Muzicalitatea strigată a publicisticii lui Dumitru Macovschi” tânăra cercetătoare literară Nina Corcinschi, caracterizând-o drept o publicistică dură, parcă auzim o muzică stridentă, ce cheamă la luptă. Chiar dacă unii o cred prea patetică sau retorică, anume publicistica matcovschaină, în tandem cu vocile altor scriitori din anii ’90 – au scos oamenii în stradă să-şi ceară drepturile la istorie, limbă, autodeterminare. Nu l-a speriat nimic – a scris incisiv, vulcanic, mizând pe forţa combativă a cuvântului. Publiciatica matcovschiană este un document de istorie social politică a Republicii Moldova.

Atunci când pleacă un poet rămâne un cântec necântat, un vers nespus, iar Anul Dumitru Matcovschi este un bun prilej de duioasă amintire, a ţinut să remarce scriitoarea Călina Trifan, prezentându-ne moştenirea literară matcovschiană în fondurile Muzeului de Literatură „Mihail Kogălniceanu”. Însuşi Dumitru Matcovschi a adus periodic manuscrisele sale să se păstreze în colecţiile Muzeului, pentru o mai bună înţelegere a ceea ce a dorit să spună semenilor săi. Astfel în fondurile Muzeului se păstrează atât toată opera sa, demnă de lectură, foarte multe studii şi reflecţii despre creaţia matcovschiană, cât şi portrete, şarje semnate de cunoscuţi pictori.
Profesorul universitar Nicanor Țurcanu în comunicarea „Filonul baladesc în creaţia lui Dumitru Matcovschi” a convins publicul: pentru acest scriitor folclorul este o avere naţională, o sursă de cunoaştere etnică. În creaţia sa se resimte că s-a născut, a copilărit şi trăit între doine şi balade. În opera sa se întâlnesc la fiece pas tonalităţi de cântec baladesc. Dumitru Matcovschi a ridicat sfera baladescului la nivelul poeziei naţionale. 

Sufletul Basarabiei în opera lui Dumitru Matcovschi a fost resimţit şi mai mult de cei prezenţi în Sala Nucuferă a bibliotecii, atunci când  un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Natalia Dadiani”, coordonaţi de profesoarele Asea Scorpan şi Tatiana Băcescu, ne-au prezentat un superb medalion literar-artistic  cu genericul ”Aduceţi Basarabia acasă!” Sub tragice dangăte de clopote, am ascultat versuri, melodii, fragmente din dramele istorice scrise de Dumitru Matcovschi, la un moment dat auzind şi pulsul inimii Poetului bătând în unison cu inimile noastre. Punctul culminant a fost transformarea mantiilor alb-negru ale participanţilor la spectacolul literar, în tricolorul țării noastre, răsunând și apelul scriitorului Dumitru Matcovschi către poporul său: „Uniţi-vă, atunci veţi fi un neam!”

 În cuvântul de închidere a conferinţei Vera Gurievschi,  reprezentant al Direcţiei de Cultură a municipiului Chişinău, a reiterat importanţa operelor matcovshiene, dar  şi fascinaţia  personalităţii integre a scriitorului, remarcând  actualitatea comunicărilor consistente ale participanţilor la conferinţă şi excelentul spectacol prezentat de liceeni. Deci, Anul Dumitru Matcovschi ne va oferi multe ocazii de comemorare,  cu tot dragul şi pioşenia pe care le merită din plin!

marți, 18 martie 2014

Orientare profesională pentru adolescenţi


B i b l i o t e c a „O n i s i f o r G h i b u”

JuniorBildungs
 traininguri formative




Trainingul nr 3

27 martie 2014
ora 13.00

Tema: Viaţa, Sănătatea şi Omul

Trainer-formator:
Margareta CEBOTARI
Invitat special: 
Andrei JOSANU, rezident în medicină Centrul Național                                           Științifico-Practic de Urgenţă
Participanţi:
Elevi de la Liceul Teoretic „Vasile    Vasilache”


AVIZ!

Miercuri, 19 martie, ora 17.00, în incinta
Bibliotecii "O. Ghibu"
vă invităm la lansarea cărţii
Ultimul vis de Adrian Pîslaru


Adresa:
Str. N. Iorga 21A
Tel: 022 232625
e-mail: oghibu@hasdeu.md
onisiforghibubiblioteca@gmail.com

luni, 17 martie 2014

AVIZ!

Vineri, 21 martie, ora 15.00,
în incinta Bibliotecii "O. Ghibu"
vă invităm la o deosebită lansare a cărţii:
Rockul, "Noroc"-ul şi Noi de Mihai Ştefan Poiată


Adresa:
Str. N. Iorga 21A
Tel: 022 232625
e-mail: oghibu@hasdeu.md
onisiforghibubiblioteca@gmail.com

AVIZ!

Vă aşteptăm la 19 martie 2014,  ora 13.00 
în incinta Bibliotecii „Onisifor Ghibu”
la Conferinţă Internaţională 
Basarabia – cuvânt de dor şi deşteptare în opera 
lui Dumitru Matcovschi




vineri, 14 martie 2014

Anul Dumitru Matcovschi



TIMPUL POEZIEI MATCOVSCHIENE 





Tu fii mereu ostaşul ce are moartea-n faţă,
        Te-nvaţă de la dânsul, murind, ce-nseamnă viaţă,
Şi nu uita că noaptea oricât ar sta la pândă,
Tot Soarele cel Mare
răsare cu izbândă!

Este doar una din adresările poetului Dumitru Matcovschi către cei cărora le-a lăsat moştenire creaţiile sale. Să păstrăm aceste valori literare cu sfinţenie şi să  pătrundem în esenţa lor, în primul şi primul rând este  datoria bibliotecilor. În acest an, într-adevăr deschis spre poezia matcovschiană, ne propunem o promovare şi valorificare cât mai intensă a creaţiilor poetului. 
Pe tot parcursul anului în Sala Nuciferă a Bibliotecii “Onisifor Ghibu” îşi aşteaptă cititorii volumele poetului, reunite în expoziţia “Dumitru Matcovschi – poet, prozator, dramaturg şi publicist”, organizată în colaborare cu Biblioteca Muzeului Naţional de Literatură “Mihail Kogălniceanu”. Astfel cititorii au deosebita posibilitate de a lectura şi ediţii mai rarisime,  mai puţin prezente în colecţiile bibliotecilor publice.