miercuri, 24 februarie 2016

Scriitoarea Liliana Corobca la Biblioteca "Onisifor Ghibu"

      Ziua de 24 februarie a fost pentru Biblioteca „Onisifor Ghibu” una de excepţie şi aceasta se datorează nu doar faptului că în această zi ne bucurăm de frumoasa sărbătoarea a dragoste – Dragobete, ci şi pentru că o adevărată sărbătoare a sufletului  a avut loc, exact în aceeaşi zi, în Sala Nuciferă a bibliotecii. Mă refer aici la aşteptata întâlnire a cititorilor din Chişinău cu scriitoarea basarabeană Liliana Corobca, care, din fericire, şi-a creat deja un renume peste hotarele ţării, din nefericire însă, până la 24 februarie 2016 nu avusese ocazie de a se întâlni cu cititorii din patrie.
            Ne bucură foarte mult faptul că Biblioteca „Onisifor Ghibu” a fost gazda relansării volumului semnat de Liliana Corobca – Kinderland. Volum inclus în programul Chişinău citeşte, un program prin care sunt recomandate cititorilor chişinăueni, volume care cu adevărat merită a fi lecturate.

            În cadrul evenimentului au participat scriitori şi critici literari precum: Mircea V. Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun, Lucia Ţurcanu; directorul BM „B.P. Hasdeu”, Mariana Harjevschi şi alte personalităţi din Chişinău.
    Într-un discurs emoţional şi emoţionant, criticul literar Lucia Ţurcanu remarcă faptul că, prin romanul Kinderland, Liliana Corobca creează un antimit al copilăriei. În universul Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă, deşi multe peripeţii se termină cu lacrimi, există axa „mamă”, care busola viaţa copiilor. În Kinderland busola dispare, dispare axa.


     Toate referinţele critice au fost, desigur, binevenite,  dar cel mai aşteptat moment a fost comunicarea autoarei Liliana Corobca. „Sunt impresionată de un public atât de numeros, mereu am încercat să-mi imaginez cum va fi această primă întâlnire cu cititorii din patrie…” a remarcat scriitoarea. Deşi, într-adevăr, romanul Kinderland poate fi citit de către tineri şi adolescenţi, şi în acest scop au fost excluse, la ce-a de-a doua ediţie, unele scene mai dure, totuşi ea rămâne a fi o carte, în primul şi în primul rând, pentru maturi. 

        La finele evenimentului, toţi cei prezenţi, au avut parte de un recital excepţional al scrisorilor de dragoste dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle, realizat de talentaţii studenţi 
ai Colegiului de Muzică „Ştefan Neaga”.

Dragobetele nostru străbun...

     Luna februarie este marcată de atmosfera sărbătorilor dedicate dragostei, 14 februarie – Valentin’s Day şi 24 februarie – Dragobete, sărbătoare care tinde să fie încoronată ca fiind cea mai sensibilă, cea mai romantică, cea mai delicată din toate cele cunoscute până acum, sărbătoarea dragostei şi a florilor.

         Cred că este bine să avem cât mai multe sărbători. Sunt tot atâtea prilejuri de bucurie. E bine să ne colorăm intens existenţa care de multe ori poate fi mult prea ternă, prea monotonă sau pur şi simplu în gri. Nu este rău să importăm şi să împământenim sărbători ale altor popoare, ba chiar poate fi o notă de exotism, trecând mai uşor peste zonele monotone ale vieţii.
         Dar, este păcat să nu ne cunoaştem tradiţiile noastre, cele care ne definesc spiritual, serbările bunilor şi străbunilor noştri, care nu pot fi depăşite nici de mersul timpurilor, nici de evoluţia tehnicii secolului XXI, din simplul motiv că ele au izvorât din strânsa legătura a omului cu natura, care îşi va păstra întotdeauna ritmul său neschimbat.
         Este păcat că a intrat de mult în uitare Dragobete zis şi Dragomir Iova, Iovan Dragobete, Cap de Primăvară — tânărul zeu al dragostei din panteonul mitologiei milenare româneşti, un corespondent similar divinităţilor antice ale dragostei şi naturii, precum Adonis, Eros, Telepinus, Osiris, Cupidon, Kupalo etc. (prof. univ. dr. Ivan Evseev, Dicţionar de magie; demonologie mitologie românească).

         Prin creştinizarea Daciei, zeul păgân Dragobete a devenit reprezentant al dragostei pure, sufleteşti, pierzându-şi atributele sălbatice, primitive, sărbătorit odată cu venirea primăverii, când natura se trezeşte la viaţă.
         Etimologii consideră cuvântul Dragobete originar din slava veche: dragubiti — „a fi drag”.
Vă dorim să împărtăşiţi dragostea adevărată pe tot parcursul anului,
iar sărbătoarea Dragobete să vă motiveze să iubiţi şi să zâmbiţi mai mult!


Puterea cuvintelor

Suntem şi devenim ceea ce gândim, spunem, scriem şi acţionăm. Iată puterea cuvintelor câtorva scriitori:

  • „Dacă vrei să te faci romancier, deschide miezul şi scoate din călimară Universul” - Tudor Arghezi
  • Arta scrisului înseamna arta de a decoperi ceea ce crezi" - Gustave Flaubert, scriitor francez
  • Sunt două feluri de scriitori: cei care te fac să gîndeşti şi cei care te fac să îţi pui întrebări - Brian Aldiss, scriitor britanic de proză scurtă şi romane SF
  • Ca să fii scriitor trebuie „să ai ceva de spus şi să o spui cât de clar poţi. Acesta este singurul secret - Matthew Arnold, poet şi critic britanic
  • Nu e mare lucru să ştii, cel mai greu este să îţi imaginezi - Anatole France, poet, jurnalist şi romancier francez
  • E mai bine să scrii despre lucrurile pe care le simţi şi nu despre lucrurile pe care le ştii - L. P. Hartley, scriitor britanic
  • Un scriitor nu îşi ia niciodată vacanţă. Viaţa înseamnă pentru el fie să scrie, fie să se gândească la ce va scrie - Eugène Ionesco, scriitor de limbă franceză originar din România, dramaturg al teatrului absurdului şi membru al Academiei Franceze
  • Cuvintele sunt cel mai puternic medicament ( sau drog) al umanităţii - Rudyard Kipling, scriitor britanic
  • Sunt trei reguli ale scrisului. Din păcate, nimeni nu poate spune care sunt acelea - Somerset Maugham, scriitor britanic 

marți, 23 februarie 2016

Prezentarea volumului "Kinderland" de Liliana Corobca

Anunţ

         Stimaţi utilizatori, vă informăm că în ziua de 24 februarie, ora 14,00, la Biblioteca „Onisifor Ghibu” va avea loc prezentarea volumului Kinderland de Liliana Corobca. Volum inclus în programul Chişinău citeşte.

Participanţi:
- Autoarea volumului Kinderland, Liliana Corobca;
- Criticul literar, redactor-şef la Editura „Ştiinţa”, Mircea V. Ciobanu;
- Scriitorul şi ziaristul Emilian Galaicu-Păun;
- Criticul şi istoricul literar, Lucia Ţurcanu.

- Cu un recital al scrisorilor de dragoste dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle vor participa studenţii Colegiului de Muzică „Ştefan Neaga”, ţinând cont de faptul că 24 februarie este şi  Dragobete sărbătoarea dragostei la români.

Vă aşteptăm la eveniment!


luni, 22 februarie 2016

Training-ul - Simularea unui proces de judecata



În ziua de 22 februarie 2016, la Biblioteca „Onisifor Ghibu”,  avocatul parlamentar pentru protecţia drepturilor  copilului Tamara Plămădeală a participat la trening-ul Simularea unui proces de judecată, organizat de Iuliana Golub. În cadrul evenimentului au fost abordate două cazuri de violență copil-profesor care au fost descrise amănunțit.

Menirea acestei activităţi a fost de a cunoaşte legislaţia şi de a prezenta o situaţie din perspectiva unui rol: judecător, procuror, avocat, martor sau specialist într-un anumit domeniu. Cu referință la aceste cazuri avocatul parlamentar Tamara Plămădeală, a afirmat că fiecare copil are dreptul la apărarea demnităţii şi onoarei. De aceea Statul ocroteşte copilul, protejându-l de orice formă de exploatare, discriminare, violenţă fizică şi psihică, neadmiţând comportarea plină de cruzime, grosolană, dispreţuitoare, insultele şi maltratările, antrenarea în acţiuni criminale, inclusiv din partea părinţilor sau rudelor. De asemenea s-a menționat că ocrotirea de către stat şi societate a copilului, familiei şi maternităţii constituite în Republica Moldova o preocupare politică, socială şi economică de prim ordin. Pe final s-au enumerat și s-au explicat ordinile evenimentelor în ședința de judecată.



vineri, 19 februarie 2016

Poezia Ecaterinei Negară: Tensionată, zguduitoare, cu semnificaţie metafizică.




Poeta sa născut la 22.02.1966,(50 de ani de la naștere) în comuna Puțintei, r. Orhei, republica Moldova. A absolvit Colegiul de medicină – Orhei, Academia internațională pentru studiul istoriei culturii și religiilor lumii – București, specialitatea Cultura și religie, profil filosofic, cu lucrare de licență ăn drept religios comparat.
Volume publicate: Interior cu vultur, Ascensorul cu păsări, Îngerul ciona,laudă magnifică, Eminescu, Katerina din Neant, Dicționar teologic pentru elevi.

Revistă bibliografică


·        Negară, Ecaterina. Kartea Э Poeme din 2004 /   Ecaterina Negară . – Chişinău :  S.n., 2012 (Tipografia din Orhei). – 32 p.
Cititorii fideli  vor găsi un deliciu în decurgerea bogăţiei dreptăţii,dimensiunea spirituală a împlinirii promisiunilor lui Dumnezeu.
  Plâng nu ştiu ce suflet pe pământ,
  o parte şi o parte de cer,
  pasul tău,
  pasul tău,
   plîng pe sub iarbă
  pe sub pămînt.
   Nu, ştiu ce suflet,
    Nu ştiu ce cuvînt plîng – un   legămînt.

·        Negara, Ecaterina. Lauda magnifică, Eminescu : Oda în metru sacru / Ecaterina Negara. – Chişinău : s.n., 2011 (Tipografia din Orhei). – 16 p.
         Noi  nu vom mai fi în deplină siguranţă
         În veacul ce vine şi cerul de apoi
         Se va muri,
         fără Eminescu nu e nici o speranţă
         de-a dăinui.
        Te lăudăm ,doamne, că ne-ai dat pe Eminescu


·        Negară, Ecaterina. Ascensorul cu păsări / Ecaterina Negară. – Bucureşti : ed. Gnosis, 1997. – 78 p.
În acest volum scriitoarea abordează   mai  multe teme şi iată câteva din ele : universul copilăriei, transcendenţa, speranţa într-o altă lume, imnuri aduse sacrului, neîmplinirea în dragoste, resemnare, împăcare cu sine şi altele.




·        Negară, Ecaterina. Interior cu vultur / Ecaterina Negară. –  Bucureşti : ed. Gnosis, 1997. – 76 p.    

                                      
 Ecaterina Negară ne prezintă o poezie tensionată, plină de o dialectică zgudutoare şi de o diversitate de întrebări cu semnificaţie metafizică.
                                                                          





               
·        Negară, Ecaterina. Katerina de Neant / Ecaterina Negara. – Bucureşti : ed. Gnosis, 1999. - 87 p.

“Poeta cunoaşte bine lumea din care îi vin imaginiile,Trăieşte profundatât “starea de cer”, cît şi pe  “de infern”, identificîndu-se cu tot şi cu toate, cu bine şi rău”.    Călina Trifan            

   
    
                                       

joi, 18 februarie 2016

Marin Sorescu - un geniu al ironiei şi fanteziei

    Marin Sorescu s-a născut pe 19 februarie, Buljeşti, judeţul Dolj.  A fost poet, dramaturg, prozator, eseist și traducător fiind considerat unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului XX la nivel mondial.
  Operele lui au fost traduse în mai mult de 20 de țări, totalizând peste 60 de cărți apărute în străinătate. Şcoala primară o face în comuna natală. Începe Liceul „Fraţii Buzeşti", Craiova, transferat apoi la Şcoala Medie Militară Predeal, absolvită în 1954. Mai apoi face Facultatea de Filologie din Iaşi (1955-1960).
 Ca dramaturg, piesele sale s-au bucurat de o primire excepţională, fiind traduse şi prezentate pe scenele din Paris, Zürich, Tampere, Berna, Copenhaga, Geneva, Napoli, Helsinki, Dortmund, Varşovia şi Port-Jefferson (SUA). Critici de talie internaţională au opinat că a fost unul dintre cei mai reprezentativi poeţi contemporani ai lumii, nominalizat pentru Premiul Nobel pentru literatură. Doar faptul că era un autor dintr-o țară a lagărului comunist, fără a fi disident, a determinat membrii juriului să îi refuze binemeritata recompensă a genialității sale lirice.

                                                                                                          Expoziţie virtuală

  • Sorescu, Marin. Ceramică / Marin Sorescu. – București : Editura Militară, 1979. – 223 p.
Versuri : Astfel, Bărbaţii, Ceramică, etc., Marin Sorescu are o capacitate exceptionala de a surprinde fantasticul lucrurilor umile si latura imensă a temelor comune. Este entuziast şi beat de univers, copilăros, sensibil şi plin de gânduri până la marginea spaimei de ineditul existenţei, romantic în accepţia largă a cuvântului ... El găseşte un punct de vedere, care n-a trecut altuia prin minte, aşeaza oul ca şi Columb, spărgând coaja in partea sferoidală şi apoi gasindu-şi o stabilitate vorbeşte în chipul cel mai simplu.

  • Sorescu, Marin. Japiţa / Marin Sorescu. – București : Editura ,,,Marin Sorescu'' 2003. – 224 p.
Japiţa este un roman inedit în trei părţi, al lui Marin Sorescu, Japiţa a fost elaborat aproape integral între 1978 şi 1983. Toate planurile narative ale cărţii au fost abordate de autor în acest interval petrecut la Germania şi Bucureşti.




  • Sorescu, Marin. Lulu şi Gulu - Gulu / Marin Sorescu. – București : Editura Creuzet, 1995. – 112 p.
Lulu şi Gulu - Gulu este o carte pentru copii, versuri pentru copii ilustrate de autor. Acest volum cuprinde : Cucurigu, Roiul, Tot zmeul, O cumpănă, Pui golaşi, Căţelul lui Euclid, etc.





  • Sorescu, Marin. Norii / Marin Sorescu. – Craiova : Editura ,,Scrisul Romînesc'', 1975. – 256 p.

,,Mai bine m-aş face pescar de nori. Azi unul, mâine altul. Aş aduce repede potopul. Că la nori am noroc'' ne spune Marin Sorescu. Acest volum cuprinde versurile: Turiştii, Suflete, bun la toate, Astfel, Şi Aerul, Către Mare, Halebarda, Totul, Părere, Foaie Verde, Norii, Microb Frumos, Boala Râsului, etc.




  • Sorescu, Marin. Opera Poetică / Marin Sorescu. – Chişinău : Editura Cartier, 2006. – 264 p.

Opera poetică : Singur printre poeţi (1964), Poeme (1965), Moartea ceasului (1966), Tinereţea lui Don Quijote (1968), Tuşiţi (1970), Suflete(1970), Bun la toate (1972), Astfel (1973), La lilieci (1973, 1977, 1980, 1984, 1985, 1998), Şi aerul (1975), etc.


  • Sorescu, Marin. Singur Printre Poeţi / Marin Sorescu. – București : Editura Militară, 1990. – 96 p.
Volumul care i-a deschis calea succeselor printre cei mai buni poeţi contemporani a fost Singur printre poeţi - Parodii (1964). Până atunci publicase în reviste ieşene şi în „Luceafărul” unde a fost o bucată de vreme redactor. Parodia ca gen minor, a fost luată în serios de poet făcând o parodiere critică, anticalofilă şi convenţională, râzând de clasici şi de debutanţi. El avea un umor liric cu înţepătură amicală care a prins, aruncând peste bord convenţiile lirice protocolare şi academiste laolaltă cu cele moderniste. El dezbate lucruri cunoscute, dar spuse „pe dos”.

  • Sorescu, Marin. Traversarea / Marin Sorescu. – București : Editura Creuzet, 1994. – 141 p.
Traversarea adună versuri scrise de-a lungul mai multor ani, care îşi păstrează forţa şi actualitatea, încercând tălmăcirea în metafore a timpului pe care îl trăim. Traversarea devenind copleşitoare grijă a noastră, trecerea dintr-o vârstă în alta, etc. Energia mânioasă, neobişnuită a poetului creează imagini memorabile.


  • Sorescu, Marin. Tinereţea Lui Don Quijote / Marin Sorescu. – București : Editura Tineretului, 1968. – 156 p.
A scrie despre alt ceva e ca şi când, aflându-te căzut într-o baie de mercur, ai încerca să suferi pentru cei care dorm pe puf. Volumul Tinereţea Lui Don Quijote, e mai degrabă una de cunoaştere. Volumul trebuie să includă filozofia. Poetul ori e un gânditor, ori nu e nimic. Chiar şi folclorul este, în cugetare, meditaţie.
  • Sorescu, Marin. Unde Fugim De - Acasă ? / Marin Sorescu. – București : Editura Creuzet, 1996. – 84 p.
După 30 de ani, Unde Fugim De - Acasă ? apare într-o nouă ediţie, îmbogăţită şi ilustrată de autor. Este cartea care a încântat generaţii întregi de copii şi părinţi. Aproape teatru, aproape poeme, aproape poveşti.


  • Sorescu, Marin. Unghi / Marin Sorescu. – București : Editura Militară, 1979. – 224 p.

Poeme : Matinală, Drumul, Munţii, Dansează, Am legat, fuga, Leda, Paşii, Laocoon, Rame, Pornire, Paşaportul, Creaţie, Iată, Troia, Viziune, Şah, Umbra, Lansare, Teamă, Fluierul, Sepia, etc.


  • Sorescu, Marin. Versuri Inedite Marin Sorescu– Craiova : Editura Alma, 2002. – 200p.
Volumul cuprinde: Rondelul cucului, Iubirea, Rondelul rondelului meu, Lină, palidă lumină, Rondelul tălăngii, Turnu' lui Sever, Cântec de licurici, Rondelul melcului (Iubirea mea), Cantemiriştii, Bălcescu, Muzica paşilor, Este ceasul ielelor, Portret în peniţă, Capodoperele (aşa se nasc),Mult îmi place... Dorul, Floarea iubirii ,Sat natal, Bărcile, etc.


luni, 15 februarie 2016

Scriitorul Răzvan Voncu la Chişinău

Aviz


18 februarie 2016, ora 16.00 în Sala de conferinţe a USM va avea loc lansarea volumului „Poeţi români de azi”, Vol. I, semnat de criticul Răzvan Voncu, redactor-şef al revistei „România literară”.
Vorbitori: Arcadie Suceveanu, Nina Corcinschi, Mircea V. Ciobanu, Vitalie Răileanu, Maria Pilchin.


19 februarie 2016, ora 11.00 în Sala de conferinţe a Universităţii Pedagogice „Ion Creangă” va avea loc conferinţa cu tema: „Poezia basarabeană – valori şi confluenţe”, susţinută de prof. universitar Răzvan Voncu. Sunt invitaţi scriitori, profesori şi studenţi.

vineri, 12 februarie 2016

,,În memoria lui Grigore Vieru''

 

În săptămâna dinaintea zilei de naştere a poetului Grigore Vieru, la Biblioteca „Onisifor Ghibu” a fost organizată o expoziţie de fotografii: ,,În memoria lui Grigore Vieru”.

    Poetul ,,a lasăt în urma sa ochi care vor lăcrima veacuri mulţi, oameni care îl adoră, masa de scris şi poeziile sale nemuritoare. Îl plînge codrul, îl plînge Nistrul şi Prutul, îl plînge cerul, îl plînge toată lumea dar lacrimile nu pot şterge amintirea’’. (Anastasia Macagon)
     Grigore Vieru s-a  născut pe 14 februarie, în satul Pererâta, judeţul Hotin (azi raionul Briceni). Licenţiat al Faculţăţii de Filologie şi Istorie a Institutului Pedagogic ,,Ion Creangă’’ (1985).  Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia Leninistă”, actualmente „Noi”; ziarul "Tînărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" , etc .
        A fost  membru corespondent al Academiei Române, din 1993.
S-a stins din viaţă pe 18 ianuarie 2009, în urma unui accident de maşină, având  parte de funeralii naţionale.

Legământ
Lui Mihai Eminescu
Ştiu: cândva, la miez de noapte,
Ori la răsărit de Soare,
Stinge-mi-s-or ochii mie
Tot deasupra cărţii Sale.
Am s-ajung atuncea, poate,
La mijlocul ei aproape.
Ci să nu închideţi cartea
Ca pe recile-mi pleoape.
S-o lăsaţi aşa deschisă,
Ca băiatul meu ori fata
Să citească mai departe
Ce n-a reuşit nici tata.
Iar de n-au s-auză dânşii
Al străvechii slove bucium,
Aşezaţi-mi-o ca pernă

Cu toţi codrii ei în zbucium.



vineri, 5 februarie 2016

Clubul Tinerilor Diplomaţi

 Problema emigranţilor este una actuală şi acută. În Sala Nuciferă a Bibliotecii "Onisifor Ghibu", pe data de 5 februarie a avul loc o masă rotundă cu tema: "Spaţiul Schengen - pericolul de a fi suspendat", la care au participat membrii Clubului Tinerilor Diplomaţi.

Păstrarea spaţiului Schengen şi gestionarea crizei refugiaţilor impune securizarea graniţelor externe ale Uniunii Europene şi mai puţină diviziune între statele membre, au concluzionat europarlamentarii în urma unei dezbateri cu preşedinţia olandeză şi Comisia Europeană.
Una dintre problemele puse în discuţie ţine de afirmaţia făcută de către unii diplomaţi şi eurosceptici precum că: Spaţiul Schengen este o uşă deschisă pentru emigranţi şi criminali.
Participanţi la discuţie au fost de acord cu această afirmaţie, aducând exemplu atentatele criminale din Franţa.

Decizia de a suspenda libera circulaţie, cu scopul de a rezolva problema atacurilor teroriste, a fost receptată în mod diferit de către participanţii la discuţie. Unii afirmau că suspendarea Spaţiului Schengen va duce la slăbirea economiei ţărilor europene, deoarece ea se bazează în mare parte pe turism. Iar alţii susţineau că securitatea este mai importantă decât economia, respectiv decizia de limita fluxul emigranţilor este una sănătoasă.

Ca temă pentru acasă rămâne să analizăm situaţia şi să tragem concluziile. Iar tema care va fi discutată la următoare masă rotundă este: Posibilitatea începerii celui de-al doile război mondial.

Grigore Drăgan - scriitorul vorbelor de duh

         
 65 de ani de la naşterea poetului umorist, epigramistului, satiricului Grigore Drăgan, membru al Uniunii Scriitorilor di RM. Grigore Drăgan, s-a născut pe data 5 februarie 1951, originar din comuna Selişte, raionul Nisporeni. Absolvent al Universităţii de Stat din Moldova, facultatea de Litere. Posedă bunul simţ al umorului şi determină caracterul omului după felul lui de a zâmbi.

    Revistă bibliografică


          


  Drăgan, Grigore. Facă-se voia Femeii / Grigore Drăgan ; pict.: Margareta Ghişcatâi. – Chişinău : Editura Prest SRL, 2011. – 88 p.
 
            Grigore Drăgan se apropie, cu atenţie, de un subiect umoristic ce este vechi de când lumea şi nu ca o frumoasă zi de primăvară, când femeile pornesc să-şi etaleze nurii şi să-i scoată din minţi pe toţi bărbaţii neamului nostru şi nu doar al nostru, ştiută fiind frumuseţea feminină de pe meleagurile noastre. Cunoscând că gluma cu femeile este o treabă riscantă, autorul păstrează, într-un echilibru constant, balanţa râsului, râsul fiind, de fapt, una dintre cele mai serioase acţiuni ale neamului omenesc şi supapa care ne mai salvează în situaţiile critice ale vieţii pline de toate relele, unele chiar de tot râsul.                                                                                      Gheoghe Bâlici


            Drăgan, Grigore. Zâmbetul de pe urmă / Grigore Drăgan. – Chişinău : Tipografia Baştina-Rodog SRL, 2001. – 94 p.

            VORBA SCURTĂ
Vorba scurtă e-un tezaur,
Mai cu seamă de eşti cult,
Dacă tăcerea e de aur,
Să taci des şi cât mai mult.


         

  Drăgan, Grigore. Surâsuri cu dinţi / Grigore Drăgan ; caricaturi : Margareta Chiţcatîi. – Chişinău : Editura Elan-Poligraf, 2006. – 96 p.
           

            O ECUAŢIE, FEMEIA
Orice fiinţă-şi are cheia.
Să fim cu ele mai drăguţi.
O ecuaţie-i femeia,
 Dar cu mai mulţi necunoscuţi.


            Drăgan, Grigore. Sfaturi necesare pentru mic şi mare / Grigore Drăgan ; pict. : Radu Diordiev. – Chişinău : Editura Iulian, 2011. – 232 p.
           

            Răsfoind cartea, cititorul va simţi căldura şi încărcătura morală a fiecărui sfat, care-i va servi drept impuls spre meditaţie mai profundă asupra vieţii, contribuind prin aceasta la însănătoşirea morală a societăţii.




             Eu şi bancul meu. Culegere de bancuri şi vorbe de duh  / red.Grigore Drăgan. – Chişinău : Editura Ancestrala, 2008. – 80 p.


           
           





Drăgan, Grigore. Ghicitori pentru minori / Grigore Drăgan ; pict. : Radu Diordiev. – Chişinău : Editura Iulian, 2009. – 24 p.
           

            Citiţi această cărţulie şi dezlegaţi-i toate ghicitori-le, pune-ţi mintea la încercare şi veţi trăi clipe de adevărată plăcere şi veselie.








joi, 4 februarie 2016

Luptăm împotriva cancerului promovând un mod de viaţă sănătos


   Ziua de 4 februarie este dedicată luptei împotriva cancerului. Cu această ocazie la Biblioteca „Onisifor Ghibu” a avut loc o lecţie publică cu tema : Cancerul – inamicul societăţii numărul unu.
   Sloganul adoptat a fost: „Eu pot. Noi putem să învingem cancerul”, iar scopul vizează dorinţa de a salva un număr cât mai mare de oameni.

   Invitatul de onoare al lecţiei publice a fost medicul şi scriitorul Nicolae Roşca, membru al CSP. Dumnealui ne-a comunicat datele statistice care arată mărirea numărului de pacienţi bolnavi de cancer. Dar ne-a explicat şi cum putem preveni această maladie.
   Cancerul este cunoscut sub denumirea științifică de tumoare malignă sau neoplasm malign, este un grup de boli ce implică dezvoltare a celulelor anormală cu potențial de a invada sau a se răspândi în alte părți ale corpului.
   Cancerul apare când celule ale organismului devin anormale. Ele încep să crească şi să se multiplice fără control, formând o masă numită tumoră.
   Cancerul nu doare, de aceea majoritatea oamenilor nici nu bănuiesc că organismul lor este distrus încet de o anomalie tăcută..
    Potrivit datelor Ministerului Sănătății, se atestă o creştere a numărului persoanelor diagnosticate cu cancer.
Cei mai mulți moldoveni sunt răpuși:
  • de cancerul colorectal
  • urmat de cancerul glandei mamare
  • cel pulmonar
  • al pielii
  • al vezicii urinare
  • şi pe ultimul loc hemoblastozele

    Medicul oncogeniologic, Irina Tripac ne-a vorbit despre cancerul de col uterin şi mamar.
  Aproape toate cazurile de cancer de col uterin apar la femeile care au fost anterior infectate cu virusul papiloma uman (HPV).

Factorii de risc cunoscuţi includ:
  • Fumatul – femeile care fumează prezintă un risc de două ori mai mare de a face cancer de col uterin în comparaţie cu cele nefumătoare; acest lucru se poate datora efectelor dăunătoare ale substanţelor chimice din tutun asupra celulelor colului uterin.
  • Sistemul imunitar slăbit – care poate fi rezultatul folosirii unor anumite medicamente, cum ar fi medicamentele imuno-supresoase, care sunt folosite pentru a împiedica respingerea organelor donate, sau ca rezultat al unei afecţiuni precum HIV/SIDA.
  • Folosirea pilulelor contraceptive cu administrare orală timp de mai mult de cinci ani – se consideră că femeile care folosesc astfel de pilule prezintă un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin în comparaţie cu cele care nu folosesc astfel de pilule.
  • Copiii (riscul este cu atât mai mare cu cât aveţi mai mulţi copii) – femeile care au doi copii prezintă risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin spre deosebire de femeile care nu au deloc copii. Motivul pentru legătura dintre cancerul de col uterin şi naştere este neclar. O teorie arată că modificările hormonale care au loc în timpul sarcinii ar putea face colul uterin mult mai vulnerabil la efectele HPV.
Cancerul mamar este o afecţiune in care celulele care alcătuiesc sânii încep să crească anormal într-o maniera necontrolată. Cancerul mamar este cel mai frecvent tip de cancer la femei.

  Unele forme de cancer pot fi evitate sau ameliorate prin eliminarea a factorilor de risc :
  • Tabagism.
  • Exces de alcool.
  • Alimentaţie dezechilibrată. 
  • Sedentaris
  • Expunere la radiaţii UV
  • Infecţii
  • Substanţe chimice la locul de muncă
  • Factori genetici
  • Controale medicale periodice. 

  În concluzie putem afirma că: un mod de viață sănătos și un cuget curat, îndreptat spre Dumnezeu, iată care ar fi soluțiile pentru prevenirea cancerului și altor maladii fizice și spirituale.