miercuri, 26 august 2015

Moldova – Țara inimii mele!

,,Noi sântem oamenii acestui pământ! Noi am prins rădăcini aici, ca și codrii străvechi, noi ne-am înfrățit cu pământul. Ne-au bătut furtunile, dar am stat pe loc, ca să ne vină ceasul înfloririi”.
(Mihail Sadoveanu)


 

Sunt mândră de ţara mea, Moldova, o ţară frumoasă cum nu e alta pe lume. Codrii, dealurile line şi râurile cu ape curate precum cristalul sunt motive de mândrie şi bucurie pentru noi cei care locuim în Moldova. Aici suntem Acasă unde iarba e de un verde crud, unde pe-o coastă de deal vedem mioare și un păstor care are grijă de ele, unde buneii își așteaptă nepoții, țara unde părinții duc dorul copiilor ca să-i strângă în jurul mesei. Aici e locul de care suntem legați sufletește, cum spunea și B. P. Hașdeu: „Fie pâinea cât de rea / Tot mai dulce mi se pare, când o știu din țara mea”.
Având o istorie zbuciumată, Moldova este o ţară care şi-a câştigat demnitatea prin lupte şi războaie.
Ziua Independenței este sărbătoarea națională a Republicii Moldova, prin care se marchează adoptarea Declarației de Independență la 27 august 1991.



24 de ani pentru un stat este un termen însemnat! A fost un proces oarecum dificil, prin care s-a conturat personalitatea acestuia. Statul nostru  a trecut printr-un proces sofisticat de educație și autoeducație, dezvoltare, schimbări, revolte și evoluție. Zic evoluție pentru că, să fii independent nu este lucru ușor, ci unul foarte responsabil și plin de tentații. Și ținând cont de asta, lucrurile nu stau, probabil, chiar atât de pesimist, cum tind să creadă unii.
La 24 de ani, putem afirma cu certitudine că suntem independeți și asta e de bine. Chiar dacă nu există libertate totală și independență sută la sută în oricare sistem social, totuși, timp de 24 de ani am crescut, ne-am maturizat, chiar și din punctul de vedere al indepdenței ca suflet și neam.
Ne dorim mai mult, eu, tu, fiecare cetățean și întreaga societate civilă și pentru acest mai mult, fiecare trebuie să pună umărul, o piatră sau un cuvânt. Iubiți-vă Țara cu toții!



La mulți ani, Moldova!


Prezentare de carte

Biblioteca „Onisifor Ghibu” continuă promovarea Concursului Municipal  „Bătălia Cărților”. Bibliotecara Diana Alexei le-a vorbit elevilor Liceului Teoretic „Mihai Viteazu” despre regulile de desfăşurare a concursului.
Pentru ai incita pe elevi să participe la concurs, bibliotecara a prezentat cartea Băiatul cu pijamale în dungi de John Boyne. John Boyne este un scriitor irlandez, născut la Dublin în 1971. A scris nenumărate cărţi şi povestiri pentru copii.
Cartea este scrisă într-un limbaj simplu şi reprezintă povestea unui băieţel german pe nume Bruno, al cărui tată a primit o slujbă foarte importantă şi din acest motiv împreună cu toată familia trebuie să se mute departe de oraş, într-un loc ciudat, unde casa lor e singura locuinţă în spatele căreia se aflau mii de oamenii îmbrăcaţi în pijamale în dungi.
Eroul principal se străduieşte să înţeleagă ce se întâmplă în jurul său şi porneşte să studieze împrejurimile. Zăreşte un punct care devine o pată şi o pată care devine un băiat…
Cartea Băiatul cu pijamale în dungi s-a vândut în întreaga lume în peste 2,5 milioane de exemplare şi a fost ecranizat de curând de Miramax.

Deja intrigaţi, elevii au hotărât să participe la acest concurs împrumutând câte o carte.

marți, 25 august 2015

Limba în care sântem

31 august  - Sărbătoarea Națională „Limba Noastră cea Română”


„Părinții, moșii și strămoșii ne sânt patria noastră: ei, care au vorbit aceiași limbă, care au avut același dor, aceleași suferințe, aspirațiuni, sunt adevărata noastră patrie” 
(Barbu Delavrancea).

Este cunoscută, deja, afirmarea – Limba Română este Patria mea! Citatul de mai sus vine întru afirmarea acestor cuvinte.

Sărbătoarea națională „Limba Noastră cea Română”  reprezintă un fericit prilej de a redescoperi demnitatea și unitatea unui neam. În preajma acestei sărbători colectivul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”   a invitat cititorii  la o discuție despre „Originea latină a limbii române”. 
Ne-am adunat împreună la „Hora cuvintelor”, acesta fiind genericul unei originale expoziții de cărți din colecțiile bibliotecii noastre în care se regăsesc cuprinzătoare informații din istoricul apariției și dezvoltării limbii române de-a lungul veacurilor, până la problemele stringente ale situației lingvistice din Republica Moldova, din zilele noastre, dar  și culegeri de frumoase versuri închinate Limbii Române, graiului matern.

Margareta Cebotari, bibliotecar principal, a deschis activitatea cu o succintă revistă bibliografică a studiilor unor reputați oameni de știință, scriitori, publiciști, istorici, despre istoria limbii române de la origini și până în zilele noastre: Al. Rosetti, Ovid Densusianu, Al. Graur, Ilie Dan, Ion Coteanu, Nicolae Mătcaș, Nicolae Corlăteanu,  Ion Ciocanu, Vlad Pohilă, Gheorghe Negru, Lidia Codreanca, culegeri ale conferințelor științifice dedicate identității limbii și literaturii române  etc.



Invitatul special al acestei activități, dl Ion Ciocanu, dr. în filologie, critic și istoric literar, autor a mai multe volume de sociolongvistică și cultivare a limbii române corecte și-a axat comunicarea pe istoricul latinității limbii române. În special, s-a referit la situația limbii române, pe teritoriul RSSM atât din perioada sovietică, cât și pe amintiri despre insistența scriitorilor pentru revenirea la grafia latină, soldată, la insistențele întregului popor, deja, cu adoptarea la 31 august 1989 a Declarației despre revenirea la alfabetul latin.



Bibliotecara Tatiana Pașcan  a citit, cu multe emoții în voce, unele versuri din volumul antologic „Limba Română este Patria mea” (coordonat de Iuliana Gorea Costin, ambasador, Chișinău, 2014). Volumul  cuprinde cele mai frumoase creații poetice, ale scriitorilor clasici și contemporani, cât și lucrările premiate în cadrul concursului cu titlul omonim, organizat pe ambele maluri ale Prutului, lucrări ce ne îndeamnă la sacralitate. 


Reproducem un mic fragment, foarte elocvent, din poezia semnată Virgil Răzeșu, premiant al concursului dedicat limbii române,  desprinsă din volumul antologic de mai sus.
                                           
Limba română sunt eu
Limba română sunt eu!
Am fost zămislit de părinți 
În limba română.
Fiecare celulă a alcătuirii mele
E scrisă în grai românesc.
Până am ieșit la lumină,
Am început a-l șopti,
Odată cu prima picătură de sânge
Pornită să ducă lumină și limba
În celelalte alcătuiri
De le zicem celule, artere.

luni, 24 august 2015

Accesul la informare sprijină dezvoltarea, oferind putere oamenilor


Dreptul la informație este unul dintre principalele drepturi ale omului, confirmat și reglementat legislativ în documente internaționale și naționale.

Accesul progresiv la informare şi cunoaştere în cadrul societăţii susţinute de disponibilitatea tehnologiilor de informare şi comunicare (TIC), sprijină dezvoltarea sustenabilă şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii persoanelor.

Declaraţia de la Lyon privind accesul la informare şi dezvoltare, a fost lansată și semnată în august 2014 în cadrul Conferinței IFLA.

Conform Declarației de la Lyon privind accesul la informare și dezvoltare, bibliotecile, în rând cu alte surse de informare în masă, devin intermediari ai informației, se pot implica  în promovarea și cunoașterea legilor ce reglementează dreptul  fiecărui om de a fi informat:
·        Oferind acces la informații privind drepturile fundamentale ale omului.
·        Oferind formare și dezvoltare de abilități care să ajute persoanele să consulte și să înțeleagă informația și serviciile care îi pot ajuta atât în dezvoltarea personală, cât și în dezvoltarea socială a comunității lor.

A avea legi bune încă nu e totul. Ele trebuie să fie implementate, cunoscute și respectate.

Vă invităm la o trecere în revistă a volumelor de carte, din colecțiile Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, care vă pot veni în ajutorul studierii şi promovării acestui subiect – accesul la informație.


   Digest informaţional

Constituția Republicii Moldova : Publicată: 18.08.1994 în Monitorul Oficial Nr 1 : Data intrării în vigoare: 27.08.1994. – Chișinău, [s. a.]. – 80 p.

Dreptul la informare este unul dintre principalele drepturi constituționale, confirmat legislativ: „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”.

 (Constituția Republicii Moldova, articolul 34, alineatul 1)



Accesul la informație în Republica Moldova : Studiu realizat de un grup de lucru al Comitetului pentru Libertatea Presei și Fundației Internaționale Pentru Sisteme Electorale, cu   suportul Fundației Soros-Moldova / Comitetul  pentru  Libertatea  Presei. – Chișinău, 1999. – 130 p.
 Grupul de jurnaliști care a au realizat acest studiu și-a propus ca scop să completeze puținele analize ale modului de realizare a dreptului constituțional al accesului la informație în Republica Moldova. Unul din  rezultatele acestui studiu a fost elaborarea Proiectului de Lege cu privire la liberul acces la informație.



Dreptul tău: accesul la informație : Legislația Republicii Moldova. Acte internaționale. Extrase  / Centrul de Promovare a Libertății de Exprimare a Accesului la Informație. – Chișinău : Ed. Universul, 2002. – 346 p.
 Libertatea de exprimare și liberul acces la informație,  stipulate în diverse acte  normative internaționale și naționale, constituie un pas înainte pe calea democratizării societății și a constituirii societății bazate pe drept.
În acest volum sunt incluse extrase din 30 de documente legislative de reglementare a accesului la informație, cum ar fi: Constituția Republicii Moldova (29.07.1994), Legea  privind accesul la informație (11.05.2000), acte internaționale diverse ce reflectă acest drept fundamental al omului.

Acte normative: concordanța cu Legea privind accesul la informație / Centrul „Acces-info”. – Chișinău, 2007. – 290 p. 
 Volumul însumează extrase din documente internaționale și naționale vizând respectarea dreptului accesului la informație: Constituția RM, Declarația Universală a Drepturilor Omului (10.12.1948), Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice (16.12.1966), Convenția internațională cu privire la Drepturile Copilului (20.11.1989), Convenția Internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (21.12.1965), Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (03.09.1953), Legea Culturii (27.05.1999), Legea presei (26.10.1994) etc.

Aplicarea Legii  privind accesul la informație : Raport de monitorizare / Centrul „Acces-info”. – Chișinău, 2007. – 200 p. 

Volumul însumează șapte capitole în care sunt prezentate rezultatele monitorizării, a diverse cazuri, bazate pe evenimente reale, de respectare a Legii cu privire la accesul la Informație, vizând operativitatea cu care autoritățile și instituțiile publice centrale, de rang municipal, raional sau teritorial au reacționat la cereri de informare elementare, parvenite din partea cetățenilor sau a unor organizații,asociații, etc.



Accesul la informație : Reglementări. Comentarii. Cazuri / Centul „Acces-info”. – Chișinău, 2006. – 464 p.
 Libertatea poate fi obținută dacă omul este informat și își cunoaște drepturile și libertățile, căile de obținere a lor.
Volumul dat este un ghid care înserează nu numai normele de drept necesare de a fi cunoscute de fiecare persoană, care dorește să fie informată, ci și comentarii ale specialiștilor în domeniu, expuse într-un limbaj accesibil.
 Sunt analizate și metode de punere în valoare a dreptului la informație și de apărare a acestui drept, atunci când  este îngrădit dreptul de a fi informați, în baza a diverse cazuri reale.
Versiune electronică: www.acces-info.org.md


Accesul la informație: pas cu pas : Întrebări și răspunsuri : Ghid pentru toți / Centrul „Acces-info”. – Chișinău, 2009. – 84 p.

În această carte găsim răspunsuri la 207 întrebări, care ne-ar putea fi de ajutor în caz de necesitate.  Astfel putem afla: În ce constă apărarea dreptului de acces la informație? Care este modalitatea atacării acțiunilor furnizorilor de informație?Care sunt consecințele  prejudicierii dreptului de acces la informație? Care este prioritatea interesului public etc.




Apără-ți dreptul la informație! : Ghidul cetățeanului / Centrul „Acces-info”. – Chișinău, 2007. – 168 p. 

În cele șapte capitole acest ghid informează cetățenii despre: Norme privind accesul la informație; Apărarea drepturilor pe cale extrajudiciară; Apărarea drepturilor pe cale judiciară; Executarea hotărârii judecătorești; Cauze penale; Sancțiuni; Sezisarea Curții Europene a Drepturilor Omului.





O persoană activă este una bine informată : Ghidul cetățeanului / Centrul „Acces-info”. – Chișinău, 2009. – 60 p.

Ce înțelegem prin liberul acces la informație – aflăm din deschiderea a volumului dat. Urmează, succint, mai multe elucidări și explicații, în baza legislației internaționale și naționale în vigoare vizând următoarele teme: Ce se înscrie în dreptul la libera informare ; Accesul la informațiile care pot fi utile persoanelor; Componente ale dreptului la informare, etc.




Accesul la documentele publice : Ghid / Consiliul Europei ; Directoratul General Privind Drepturile Omului. – Chișinău, 2004. – 52 p.

Să fie informat pe larg publicul despre dreptul său la acces la documentele publice și despre modalitățile de exercitare a acestui drept – este scopul editării acestui ghid.






Monitorizarea accesului la informație : Aspecte metodice / Centrul „Acces-info”. – Chișinău, 2009. – 32 p.

În acest ghid  sunt prezentate unele metode de monitorizare – sondajul, chestionarul, interviul – fiind date și etapele aplicării lor în practică: etapa de pregătire / monitorizare a legislației în vigoare, de realizare și de totalizare (raportare) a informațiilor colectate.





BiblioPolis : Cultura informației : Ed. specială. – Chișinău, 2010. – Vol. 37, Nr 5. – 174 p.
 Colecția de articole prezentate în acest număr special al revistei de biblioteconomie și știința informării, editată de BM „B.P. Hasdeu”, abordează educația informațională în diferite contexte, sugerând că acest fenomen a pătruns în conștiința noastră socială, educațională și profesională. Articolele selectate pentru traducere au fost grupate în trei compartimente: Studii și cercetări;Teorie și practică; Politici, strategii și proiecte. Aparținând unor notorii specialiști din Marea Britanie, Australia, SUA, Franța, Rusia, Scoția, autorii acestor studii consideră educația informațională drept una din „capacitățile de supraviețuire în secolul XXI”, deoarece se referă la căutarea, evaluarea și procesarea informației în viața cotidiană.   







joi, 20 august 2015

Creaţia lui Vasile Alecsandri – podoaba literaturii române

Vasile Alecsandri 
125 de ani de la trecerea în nefiinţă
 
„Adio! pe-aceste maluri
De-ale Bosforului valuri
Îngânate lin, uşor,
Te las, înger de iubire!
Cu a vieţii-mi fericire,
Cu-al meu suflet plin de dor!...”

(Adio de V. Alecsandri)

           În ziua de 22 august 1890, şi-a luat rămas bun de la lumea aceasta clasicul scriitor Vasile Alecsandri, lăsând o frumoasă moştenire literară, alcătuită din poezii, pasteluri, drame, comedii, nuvele, povestiri ş.a. Iar pentru ca frumuseţea cuvântul scris să se manifeste este absolută nevoie de un cititor, care devine în momentul lecturii coautor al autorului.
         Vă invităm astfel, să urmăriţi expoziţia virtuală a câtorva cărţi selectate din colecţia bibliotecii „Onisifor Ghibu”, care păstrează în paginile lor creaţii alecsandriene, dar şi comentarii literare, şi lecturând să reînviaţi personaje, emoţii, trăiri, sentimente…

Expoziție virtuală
         Volume de teatru:
Chiriţa în provinţie şi alte comedii / Vasile Alecsandri. – Bucureşti : Minerva, 2007. – 283 p.
         „De altfel Chiriţa ne apare ca sinteză a unei succesiuni de variante tipologice. O putem recunoaşte în scrieri anterioare Chiriţei la Iaşi (prima din Ciclul Chiriţelor), în Zamfira din Piatra din casă, în Tarsiţa din Iaşii în carnaval, în anumite personaje feminine din cânticelele comice. Este şi aceasta o dovadă, nu numai a unei sinteze tipologice, dar şi a absenţei oricărui procent de hazard în creaţia dramatică a lui Alecsandri. El este autorul unei opere literare ce depăşeşte prin dimensiuni tot ce putea aspira să realizeze literatura română la acea epocă, operă ce rivalizează şi astăzi cu producţia celor mai harnice condeie.” (Mircea Ghiţulescu)

Comedii / Vasile Alecsandri. – Bucureşti : Minerva, 2005. – 283 p.
         Teatrul este genul care l-a reprezentat cel mai bine pe Vasile Alecsandri şi a rămas în mare parte accesibil unui public larg, mereu sensibil la comicul de limbaj şi de ambianţă.
         Într-o jumătate de secol, Vasile Alecsandri a scris peste 50 de piese de teatru, însumând aproximativ 2000 de pagini. Inventarul, făcut cu precizie de Alexandru Piru, demonstrează accentul pus de autorul Chiriţelor pe realizarea unui tablou satiric, care reflectă un întreg organism social.

Teatru / Vasile Alecsandri ; antologator: Daniel Corbu ; prefaţă: Constantin Ciopraga. – Iaşi : Princeps Edit, 2006. – 694 p.
         Teatrul lui Alecsandri a fost salutat elogios de Haşdeu, Odobescu şi Eminescu şi preţuit de mase. Prin valoarea lor de oglindă a epocii, prin ideile înnoitoare pe care le promovează, cât şi prin forţa lor artistică, multe din lucrările sale dramatice continuă să figureze cu succes pe scenele româneşti.


         Volume de poezii:
Pasteluri şi alte poezii / Vasile Alecsandri. – Bucureşti : Minerva, 2007. – 232 p.
         Ce poate fi mai frumos decât un pastel de Alecsandri la gura sobei într-o zi de iarnă, vă întrebaţi? Poate doar un pastel despre pădure, primăvară sau un murmur cristalin de izvor? Vasile Alecsandri ne-a încântat cu toate, lăsând în urmă o frumoasă colecţie de pasteluri care mai de care mai frumoase.


Pasteluri şi Doine / Vasile Alecsandri. – Chişinău : Silvius Libris, 2008. – 104 p.
„Doină, doiniţă!
De-aş avea o puiculiţă,
Cu flori galbene-n cosiţă,
Cu flori roşii pe guriţă! (…)
Face-m-aş privighetoare
De-aş cânta noaptea-n răcoare
Doina cea dezmierdătoare!”
(Doina)      

       Volume de proză:
Balta-Albă ; Călătorie în Africa şi alte scrieri / Vasile Alecsandri. – Bucureşti : Art, 2012. – 250 p.
          „Călătorie în Africa constituie primul text din literatura noastră care se structurează în perspectiva unei teme ce depăşeşte proza epocii, anticipând una dintre achiziţiile modernităţii; găsim aici ceea ce aş numi tema povestirii ca spaţiu securizant. Călătorul, deloc nepăsător faţă de primejdiile drumului pe mare, se instalează în povestire ca pentru a uita ceea ce îl apasă mai mult; când marea „ia o privire îngrozitoare“, când „mii de gânduri mă împresura în răstimpul amurgului“, când, la îmbarcare, „mă cuprinde o jale adâncă ce îmi aduce descurajare în suflet şi o presimţire dureroasa ce mă face a crede că nu voi mai videa ţărmurile şi fiinţele iubite mie“, naratorul caută taifasul, adăpostul povestirii; un adevărat labirint de poveşti, pentru rătăcirea fricii, e această călătorie în Africa.” (Ioan Holban)

         Critică literară despre opera lui Vasile Alecsandri:
Bărboi, Constanţa. Vasile Alecsandri: pagini alese, comentarii literare, sinteze, rezumate, noţiuni de teorie literară, personaje literare, aprecieri critice, teste de evaluare / Constanţa Bărboi. – Bucureşti  : Ed. Universitară, 2007. – 319 p.
         Lucrarea vine în sprijinul studiului la clasă, individual, în pregătirea şi susţinerea tezelor, testelor de evaluare, examenelor şi concursurilor şcolare.

Călinescu, George. Vasile Alecsandri / George Călinescu. – Bucureşti : Ed. Tineretului, 1965. –152 p.

Curuci, Leonid. Speciile literare cultivate de V. Alecsandri/ Leonid Curuci. – Chişinău : Paragon, 2004. – 235 p.
         „Poetica versului şi poetica speciilor literare sunt domeniile de cercetare preferate ale autorului. Sper că şi prezenta lucrare scrisă pe această tematică va servi învăţământului, confruntat astăzi cu o mare lipsă de materiale didactice.” L. Curuci

Mitrache, Gheorghe. Vasile Alecsandri / Gheorghe Mitrache. – Bucureşti : Recif, 1995. – 158 p.
         „Am încercat să surprindem valori estetice în varii domenii literare în care s-a manifestat Vasile Alecsandri, să fim de acord şi să revizium opinii ale criticii literare mai vechi şi mai noi, insistând asupra faptului că, prin efortul creator al poetului, este prevestită marea minune a literaturii române: creaţia eminesciană.” Gheorghe Mitrache

Roman, Ion. Vasile Alecsandri: Orizonturi şi repere / Ion Roman. – Bucureşti : Albatros, 1973. – 233 p.
         „Memorialist şi autor de însemnări de călătorie, Vasile Alecsandri are într-adevăr toate însuşirile unui prozator distins, care însă nu trece de la contemplarea plină de perspicacitate şi reproducerea plastică a realităţii la construcţii epice. Proza lui, inclusiv pasaje din nuvele, de asemenea corespondenţa, ni se înfăţişează ca un carnet de scriitor, un carnet ticsit cu notaţii de tot felul, de observaţii sociale, peisaje prinse la faţa locului, scene de interior, portrete, dialoguri şi chiar scheme de subiecte.” (Ion Roman)

Studii şi articole despre opera lui Vasile Alecsandri / antologator: C. Ciuchindel. – Bucureşti : Albatros, 1980. – 238 p.
         „Se poate susţine fără exagerare că scriitorul V. Alecsandri a fost o creaţie a paşoptismului cultural, un artist care, făcând din literatură o profesie în sens ideal, a returnat cu dărnicie acesteia, în semn de recunoştinţă, tot ceea ce sufletul lui de român a simţit, tot ceea ce talentul lui a produs…”  C. Ciuchindel 


„Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice,
Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice,
Ce cu basmul povesteşte – veselul Alecsandri,
Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,
Acum secolii străbate, o minune luminoasă,
Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridri.”
(Epigonii de Mihail Eminescu)

miercuri, 12 august 2015

Iurie Colesnic - enciclopedie vie a Chișinăului


Iurie Colesnic, poet și eseist  – 60 de ani de la naștere.


Iurie Colesnic (n. 12 august 1955, satul Dereneu, raionul Călărași). Poet, prozator, editor, deputat în Republica Moldova (2009). Studii superioare la Institutul  Politehnic „S. Lazo” din Chișinău, Facultatea Mecanică (1977). Profesor la ȘTP-10 din Chișinău (1980-1983); corector, redactor-șef, și director artistic la Studioul „Animafilm” (1986 - 1991), director al Centrului Național de Studii Literare și Muzeografie „M. Kogâlniceanu” (1991- 1995), director al Editurii Museum (din 1995); director al Casei Cărții „Mitropolitul Petru Movilă” (din 1996); membru-corespondent al Academiei Internaționale de Cadre (Kiev, 2006); Doctor Honoris Causa al Universității Umaniste (Chișinău, 2000). Este distins cu Medalia „Sf. Daniil” (2000). A debutat în revista „Nistru” (1977). Prima lui carte pentru copii, Puiul îndrăzneț, apare în 1980, urmată de Țara cu luceferi (1986), Învăț să zbor (1992), Necazul ariciului (1996); și pentru maturi: Arta memoriei (1987), Doina dorurilor noastre (1990, menționată cu premiul republican „Mihai Eminescu” al Societății „Prietenii Cărții”), Arheologii interioare (1991), Spirala lui Arhimede (1994), Mi-i dor să vă spun (2004), Apostolul Unirii. Pantelimon Halippa (monografie, colecția Pantheon, 2006). A editat VIII volume cu titlul Basarabia necunoscută; enciclopediile: Sfatul Țării (1998, Premiul Salonului Național de Carte pentru Copii); Generația Unirii (2004, Premiul Uniunii Scriitorilor). Este autorul unor scenarii de filme documentare. A îngrijit și prefațat opere de Nicolae Iorga, Piotr Draganov, Leon Donici, Dumitru Morozi, Pan. Halippa ș.a. Cercetător pasionat, face investigații laborioase în arhivele și presa vremii din țară și străinătate, pentru a descoperi și a da viață trecutului istoric al Basarabiei.  


 Expoziție virtuală

Basarabia necunoscută : personalităţi basarabene / text, fot. : Iurie Colesnic. – Chișinău, 1993-2010.

   Vol. 1 / prez. graf. de Vitalie Pogolşa. – Chișinău : Universitas, 1993. – 315 p.
   Vol. 2 / prez. graf. de Vitalie Pogolşa. – Chișinău : Museum, 1997. – 286 p.
   Vol. 3 / cop. : Cezara Kolesnik. – Chișinău : Museum, 2000. – 300 p. : fot.
   Vol. 4 / cop. : Cezara Kolesnik. – Chișinău : Museum, 2002. – 302 p. : il., fot.
   Vol. 5 / cop. : Cezara Kolesnik. – Chișinău : Museum, 2004. – 347 p. : il., fot.
   Vol. 6 / cop. : Andrei Gamarț. – Chișinău : Museum, 2005. – 364 p. : fot., il.
   Vol. 7 / cop. : Andrei Gamarț – Chișinău : Museum, 2007. – 360 p. : fot., il.
   Vol. 8 / cop. : Brândușa Colesnic. – Chișinău : Ulysse, 2010. – 312 p. : fot., il.

În volumele colecției Basarabia necunoscută se face referință la  personalitățile culturii românești în spațiul dintre Prut și Nistru. Fiecare personalitate descrisă în aceste volume, beneficiază de o descriere a biografiei și activității. De asemenea, este inclusă corespondența avută cu colegii de breaslă şi diverse documente etc.
 Prezentarea personalităților, majoritatea nume necunoscute pentru cititori, este făcută într-o manieră foarte atractivă, accentul fiind pus pe activitatea culturală și/sau națională a acestora.

Chișinăul din inima noastră / Iurie Colesnic ; cop.: Brândușa Kolesnik ; Bibl. Municipală “B.P. Hasdeu”. – Ch. : [S. n.], 2014 (Foxtrot). – 636 p.
Chșinăul din inima noastră este un volum care cuprinde o îmbinare a stilului enciclopedic și liric, în care sunt evocate personalitățile care au dezvoltat imaginea spirituală a capitalei de-a lungul timpului, cum ar fi: artiști plastici, maeștri și învățăcei, cineaști, muzicieni, ziariști ş.a. Secvențele din viața teatrală a Chișinăului sunt un subiect important despre valorile culturii basarabene.

Chișinăul și chișinăuienii / Iurie Colesnic ; pref. : L. Kulikovski ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch. : [S. n.], 2012 (Tip. “Elena-V.I.”). – 600 p.
Chișinăul și chișinăuienii aduce în prim-plan oamenii care au locuit, au tranzitat ori s-au aflat pentru o scurtă perioadă de timp în capitala Basarabiei. Iurie Colesnic scoate din închisoarea uitării personalități care pot fi adevărate exemple pentru generațiile prezente, iar modul în care autorul iși prezintă personajele istorice nu poate servi decât deliciului lecturii si curiozității oricărui cititor îndrăgostit de Chișinău. Printre cele 600 de pagini ale cărții se găsesc, de asemenea, peste 400 de fotografii, ce reprezintă pasaje despre atmosfera care a dominat cândva în Chișinău, cluburile de fotbal, orchestrele de fanfară și mașinile de epocă ce au circulat pe străzile orașului.

Colesnic, Iurie. Un dosar uitat al istoriei / Iurie Colesnic. – Ch. : Ulysse SRL, 2008. – 128 p.

         Dintotdeauna, istoria și-a dorit ca noi, românii basarabeni, să mergem mână în mână cu balticii. Probabil, Cel care are grijă de destinele supreme ale popoarelor a vrut să ne ofere un model rafinat de comportament, de demnitate, de abilitate politică. Acest volum cuprinde: Incursiune în timp; Intelectualii basarabeni și mișcarea națională; Pământenia basarabeană de la Deport..

 Note din Arca lui Noe / Iurie Colesnic ; cop. : Andrei Gamarț. – Ch. : Ulysse, 2006. – 64 p.
Sensul existenței este în a fi sau a părea. Este vechea problemă filosofică, este acea tainică legătură dintre cauză și efect. La moldoveni, la români în general, a părea este mai important decât a fi, fiindcă a fi înseamnă a apărea ceva, a sacrifica ceva, a te dezice de ceva, a te consacra la ceva. În esență, a fi este foarte greu. Și gândul omului întotdeauna obișnuit să caute calea cea mai ușoară, caută mimarea la ceea ce înseamnă a fi. Și atunci această imaginea a lui a fi apare în oglinda strâmbă a lui a părea. Acest volum cuprinde câteva compartimente: A fi sau a părea; Moldova de ieri, Moldova de azi, Moldova de mâine; Ce nu știu rușii despre Rusia; Axioma fericirii.


Generația unirii / Iurie Colesnic. – Ch. Museum ; București : Fundația Culturală Română, 2004. – 544 p. 

De aproape nouă decenii (cu inevitabila cezură impusă de variațiile  regimului politic) complexa problemă a Unirii din 1918 se constituie într-un subiect favorizat în istoriografia română. Făcând obiectul a numeroase lucrări, studii, articole (de dimensiuni și valori inegale) analiza resorturilor și desfășurării proceselor unioniste din cele trei provincii care au întregit România în minunatul an 1918, nu este nici pe departe o chestiune epuizată. Din această perspectivă, apariția unei noi cărți, care face dovada unei munci considerabile și care îmbogățește istoriografia românească cu privire la această temă, nu face decât să bucure sufletul oricărui român.