miercuri, 16 mai 2012

Expoziţie Internaţională de Artă “ Adevăr – Compasiune -Toleranţă”



Falun Dafa, cunoscută şi sub numele de Falun Gong, poate fi descrisă pe scurt ca o practică spirituală care se călăuzeşte după principiile universale: Adevăr, Bunătate şi Toleranţă. Mai precis, Falun Dafa este o formă a practicii de qigong. Practicile de qigong sunt moduri tradiţionale de îmbunătăţire a sănătăţii mentale, spirituale şi fizice prin intermediul unor mişcări domoale, blânde, meditative, practicate de nenumăraţi oameni, de generaţii în China şi pe tot cuprinsul Asiei.
Falun Dafa a fost la început ‘‘aplaudată’’ de către guvernul chinez pentru efectele benefice asupra sănătăţii şi societăţii. În 1999, de aproximativ de 100 de milioane de oameni deja practicau Falun Dafa în China. Însă, începând cu anul 1999, pe data de 20 iulie, liniştea care domnea în China s-a transformat în dezastru,  într-un coşmar pentru oamenii care practicau Falun Dafa. De ce? Deoarece câţiva ideologi de partid au privit drept o afrondă popularitatea crescândă a Falun Gong. Aceşti „apărători atei” ai partidului nu puteau accepta faptul că după mai mult de 40 de ani de îndoctrinare marxistă, atât de mulţi oameni, inclusiv membri ai partidului comunist, vor accepta cu alţi ochi ghidarea morală şi spirituală. Refuzând să recunoască impactul pozitiv al Falun Gong asupra oamenilor şi societăţii, aceste „figuri avide de putere’’ au pornit atacuri după atacuri de blasfemiere şi discreditare a Falun Gong.
Însă atacul s-a dovedit a fi unul inuman, crud şi tragic. Au început arestări în masă ale persoanelor care practicau Falun Dafa, mii de oameni au suferit în urma acestor maltratări ghidate de către Partidul Comunist din China. Cu părere de rău astăzi acest partid ascunde şi şterge urmele de sânge, de parcă nu au inimă. Oamenii care au scăpat din mâna maleficului şi s-au refugiat în  altă ţară au început să spună adevărul lumii. Astfel, a fost iniţiată o expoziţie creată de un grup de artişti plastici, fiecare tablou reprezintă o poveste adevărată, picturile fiind realizate din dorinţa de a dezvălui oamenilor lumii crimele, persecuţia şi torturile la care sunt supuşi practicanţii Falun Dafa.
Astăzi această expoziţie onorează prin prezenţa sa şi Biblioteca Onisifor Ghibu, începând cu data de 14 mai, va dura 3 săptămâni.

Expoziţia numără 28 de tablouri, fiecare are câte o ilustrare a realităţii, de exemplu un tablou intitulat „Mişcat de cântec”  relatează o faptă reală: „ O tânără americancă Sara a călătorit în China în anul 2002 pe cheltuiala ei, pentru a-şi exprima sprijinul pentru Falun Gong. Arestată pentru că a protestat în Piaţa Tiananmen din Beijing, a început să-şi cânte povestea pentru a mişca inima temnicerului său. În timp ce puritatea, gesturile şi privirea ei au un aer înălţător, cântecul ei ajunge simultan şi în profuzime, dincolo de aparenţe, în psihicul chinuit al poliţistului care trebuie să o supravegheze disciplinat. ”



 

 
Dar, majoritatea tablourilor exprimă o realitate dezastruoasă, precum „Durerea unei orfane”, iată fabula: „Probabil că cele mai puţin cunoscute victime ale persecuţiei din China sunt copii, asemeni aceastei fetiţe care ţine în mâinele sale fragile singurele rămăşiţe ale părinţilor ei – cenuşa lor. Sacoul tatălui ei acoperă trupul fragil, fiind probabil singura ei protecţie împotriva iernii ce soseşte. Roşeaţa care îi tulbură privirea este o mărturie a lacrimilor vărsate. Un număr necunoscut de copii şi-a văzut părinţii luaţi de lângă ei doar din cauza credinţei lor. Mulţi din ei, rămaşi orfani, au de înfruntat povara discriminării instituţionalizate, deoarece ei, sau părinţii lor, practicau Falun Gong.  Copiii sunt deseori pedespiţi aspru de către profesori sau colegi, şi în unele cazuri, li se interzice cu totul accesul la şcolarizare ”. Persecuţia Falun Gong încă se mai desfăşoară în China. Singurul obiectiv al persecuţiei este de a forţa practicanţii Falun Gong să renunţe la conştiinţa lor, iar metodele folosite pentru constrângere sunt din cele mai atroce. Nu este vechea poveste a unei rase împotriva alteia, a unei clase de oameni împotriva alteia şi nici chiar a unei credinţe împotriva alteia. Este un caz real, din acest mileniu trei, de luptă între malefic şi bunătate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu