Mihai Grecu - pictorul spiritualităţii autohtone

       

              Anul 2016 a fost declarat de către Parlamentul Republicii Moldova - "Anul Mihai Grecu". Aceasta se datorează marcării în acest an a centenarului de la naşterea personalităţii notorii în pictura naţională - Mihai Grecu.

          Mihai Grecu s-a născut la 22 noiembrie 1916 în sudul Basarabiei, în satul Faraonovca (astăzi regiunea Odesa), făcându-şi primele studii la şcoala normală din Cetatea Albă, avându-l ca profesor de desen pe Rostislav Ocuşco.

            În perioada 1937-1940 a studiat la Academia de Arte Frumoase din București, iar după Al Doilea Război Mondial a studiat la Colegiul republicat de arte I. Repin din Chișinău (în prezent Colegiul republican de arte plastice Al. Plămădeală). În 1947-1948 frecventează lecțiile de pictură la Școala de Arte, atelierul lui I. Hazov din Chişinău.

      Debutează oficial în 1935, participând la taberele de creaţie de la Baia Mare şi Balcic, fiind decernat cu Premiul Mare al tineretului artistic din România. Tot aici îi cunoaşte pe marii pictori români - Nicolae Tonitza, Lucian Grigorescu, Henry Catargi.

   Mihai Grecu a fondat modernismul plastic basarabean şi a contribuit la formarea Şcolii Naţionale de Pictură. Format în spațiul culturii românești, Mihai Grecu a fost considerat un inovator, o "personalitate complexă și extrem de dotată", care a revoluționat artele plastice din Moldova, creaţia sa având rădăcinile în folclorul românesc. Considerat un colorist pasionat, căutător de forme inedite, pictura lui Mihai Grecu prezintă interes și prin inovațiile tehnologice (colajul, coloranți fluorescenți, efecte "metalice"). Tablourile sale: Ospitalitate, Recruții, Zi de toamnă, Cina în câmp, Moara veche și Fetele din Ceadâr-Lunga au intrat în colecția de aur a picturii naţionale. Ele au fost expuse în cele mai mari galerii ale lumii, iar multe dintre ele se află şi azi acolo, mai ales în cele mai importante muzee ale fostei Uniuni Sovietice, printre care şi Galeria Tretiakov.

         Pe parcursul anilor a participat la numeroase expoziţii, saloane de pictură, personale şi colective atât în ţară, cât şi în străinătate la Baku, Odesa, Cernăuţi, Riga, Sankt-Peterrsburg, Moscova, Vilnius, Tallin, Bacău, Bucureşti, Sofia, Beijing, Praga, Tokyo, Montreal, Zagreb etc.

         Pentru activitatea sa merituoasă pe tărâmul de creaţie, a fost răsplătit cu cele mai importante premii şi medalii ale URSS, din România şi mai apoi ale statului independent R. Moldova, talentul său fiind recunoscut departe de graniţele ţării.

            Comentarii critice:

          "Un merit deosebit al lui M. Grecu rezidă în faptul ca el a fost primul pictor din Moldova care s-a inspirat din tradiţiile artei populare şi a apărat, consecvent si cu fermitate, valoarea estetică a diferitelor forme ale ei, inclusiv a aşa-zisului "primitiv" - arta naivă a pictorilor neprofesionalişti din popor." (Ludmila Toma)

          "Mihai Grecu este personalitatea fascinantă şi plină de înţelesuri, care a reuşit să păstreze bazele artei româneşti şi să imprime o orientare sigură evoluţiei artei naţionale moderne pe meleagurile noastre." (Sofia Bobernaga)