Exilul reprezintă o realitate
foarte veche şi, fireşte, nu numai şi nici măcar prioritar în literatură.
Exilaţii au fost dintotdeauna indezirabili pentru oficialităţile din ţara lor.
Exilatul nu este un emigrant oarecare, mai întîi, fiindcă nu este de obicei o
opţiune liber consimţită, iar exilul e de obicei definitiv.
Despre
viaţa în exil, despre trăirile şi dăinuirile sale a mărturisit scriitorul şi
omul de cultură Norman Manea, în cadrul lansării volumelor "Laptele negru"
şi "Pe
contur", care a avut loc pe 9 octombrie 2014, la Biblioteca
"Onisifor Ghibu".
Istoricul
şi criticul literar, directorul bibliotecii "Onisifor Ghibu", dl
Vitalie Răileanu a mulţumit publicului pentru prezenţă şi s-a arătat încîntat
de mult aşteptatul eveniment, menţionînd că Norman Manea este un autor bine
cunoscut şi în acest spaţiu cultural românesc, iar lucrările sale, cele mai
multe traduse în engleză, pot fi găsite şi în bibliotecile personale ale multor
scriitori din Moldova de Est.
Prozatorul, eseistul, criticul literar şi ziaristul Vitalie Ciobanu a
mărturisit că l-a cunoscut pe Norman Manea graţie emisiunii Monicăi Lovinescu,
la Radio Europa Liberă. Accentul a fost pus pe faptul că, deşi Norman
Manea predă la Bard College în limba engleză, literatura sa rămîne a fi scrisă
în limba română.
Lecturînd
cuprinsul volumului de eseuri "Laptele negru", criticul
literar Maria Şleahtiţchii a simţit momente de revelaţie, întrucît volumul e
unul dens, în care e abordată tema
exilului, a holocaustului. De un interes deosebit i s-a părut atitudinea faţă
de iertare a creştinismului şi a iudaismului.
Impresiile
post-lecturale au fost împărtăşite şi de scriitorul Vasile Gîrneţ, cel care a sesizat
stitul sobru, grav al invitatului bibliotecii noastre.
Volumul "Pe
contur" pune în valoare aptitudinile crititcul literar, care este
Norman Manea. Autorul a scris articole panorame, sinteze în care a
zugrăvit aproape toate numele mari ale culturii noastre literare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu