Scrieri despre Chişinău

Expoziţie virtuală

NOTĂ:  Pentru a promova şi valorifica patrimoniul istoric şi cultural al capitalei noastre, am organizat o Expoziţie consacrată oraşului Chişinău, în cadrul manifestărilor Decadei Chişinău, oraşul meu. Mai jos, vă propunem o informaţie succintă despre unele cărţi pe care le puteţi găsi în colecţia bibliotecii noastre. Cărţile sunt prezentate în ordine alfabetică, conform tabelului de autori. 

 

Album „Chişinău” / coord. : Mihai Potârniche ; pref. : Nicolae Dabija. – Ch. : Litera Internaţional, 2008. – 176 p.

Chişinăul este atestat într-un hristov din 17 iulie 1436. Începuturile lui vin din neguri de vremuri, când nişte oameni şi-au făcut aşezare lângă un izvor, numit Albişoara, de lângă râul Bâc. Tradiţia spune că numele de „Chişinău” însemna un şipot, o fântână. Chişinăul e aşezat pe şapte coline. Pe fiecare dintre ele în secolele trecute străluceau cupolele unei bisericuţe, unele dintre ele s-au păstrat şi până azi.

Arbore, Zamfir. Chişinău, capitala Basarabiei // Arbore, Zamfir. Dicţionarul geografic al Basarabiei. – Ch. : Museum, 2001. – P. 60-61.

Chişinăul ocupa o suprafaţă de circa 4500 desetine, din care 770 cu construcţie şi curţi şi 2500 de pomi fructiferi şi de vii. Oraşul este construit pe malul drept al râului Bâc, care pe timpul verii adeseori seacă. Numele Chişinăului îl găsim în hrisoavele domnilor Moldovei de pe la jumătatea sec. al XV-lea.

Bibliografia Municipiului Chişinău. 1999-2004 / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu” ; Centrul de informare şi documentare „Chişinău” ; ed. îngr. de Lidia Kulikovski. – Ch. : „Grafema Libris”, 2009. – 444 p.

Prezenta lucrare poate fi considerat ca al treilea volum al cronicii mun. Chişinău şi include perioada 1999-2004. Lucrarea nu pretinde a fi exhaustivă. Fiind un bilanţ al activităţii bibliografilor de la CID, ediţia s-a materializat de 125 de ani ai BM. Lucrarea a fost structurată ca o bază de date şi însera înregistrări din 1997-2002.

Chişinău – capitala Republicii Moldova // Discover Moldova / Iurie Răileanu. – Ch. : S.n., 2012. – P. 37-62.

Locuri în Chişinău

·                    Porţile Chişinăului

·                    Catedrala Naşterii Domnului, construită în 1836

·                    Catedrala Catolică din Chişinău, sfinţită în anul 1843

·                    Muzeul Naţional de Arheologie şi Etnografie din Chişinău

·                    Statuia „Lupa Capitolina”. Donată în anul 1921 de către statul italian, cu ocazia Unirii Basarabiei şi Bucovinei cu Ţările Româneşti. Statuia a fost distrusă în 1940 de trupele de ocupaţie sovietice, iar în 1991 înlocuită cu o copie dăruită de statul român. Ea este instalată în curtea „Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei”.

·                    Statuia lui Grigore Kotovski din Chişinău.

Chişinău // Republica Moldova / text : Nicolae Dabija ; aut. imagini : Cornienko Grigorii, Cornienko Alexandr. – Ch. : „Litera-AVN” SRL, 2010. – P. 66-81.

Chişinău : enciclopedie / ed. : Iurie Colesnic. – Ch. : Museum, 1997. – 575 p.

Această lucrare este o a doua încercare de a sistematiza şi fixa o anumită informaţie legată direct sau indirect de urbea noastră. Şi dacă prima carte apărută în 1984, a pus accentul pe edificarea imaginii capitalei unei republici sovietice cu toate atributele acestei ideologii, prezenta îşi propune descrierea Chişinăului sub aspect istoric, arhitectonic şi cultural.

Chişinău. Municipiu. Capitala RM. Reşedinţa jud. Chişinău. Atestat în 1436 // Localităţile Republicii Moldova : itinerar documentar-publicistic ilustrat / alcăt. : Victor Ladaniuc, Tudor Ţopa ; coord. şt. : Anatol Eremia, Ion Hâncu, Vladimir Nicu. – Ch. : S.n., 2001. – P. 562-614.

Comparativ cu alte litere din alfabetul acestor volume, C predomină în fruntea celor mai multe localităţi din Republica Moldova. 295 de oraşe şi sate încep cu această literă. Printre ele e Chişinăul, cel mai mare oraş din republică, capitala RM.

Chişinăul în literatură: Antologie / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch. : Grafema Libris, 2011. – 575 p.

Volumul Chişinăul în literatură este şi va rămâne un bilet de călătorie în trecutul, prezentul şi viitorul acestui oraş. El reprezintă o primă încercare de a cuprinde cele mai reprezentative opere literare consacrate oraşului Chişinău, scrise, publicate şi lansate pe parcursul anilor, de a le tezauriza şi de a insufla mândrie şi respect pentru localitatea în care trăim şi vor trăi generaţiile viitoare.

Chişinăul în pictură : (peisaje, portrete) : Catalog bibliografic / Bibl. Municipală „B. P. Hasdeu”, Centrul de informare şi documentare „Chişinău” ; alcăt. : Taisia Foiu, Ludmila Toma ; ed. îngr. de Lidia Kulikovski. – Ch. : S.n., 2012. – 176 p.

Scopul bibliografiei-catalog rezidă în reunificarea lucrărilor create de artişti plastici pe parcursul a 110 ani, localizate în diferite colecţii, muzee, centre expoziţionale, galerii de artă ale oraşului. Catalogul include 131 de articole despre tot atâtea personalităţi. Fiecare articol este structurat în trei părţi: Repere biografice, Lista lucrărilor şi Bibliografie selectivă.

Colesnic Iurie. Chişinăul şi chişinăuienii / Iurie Colesnic ; pref. : L. Kulikovski ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch. : S.n., 2012. – 600 p.

Lecţie de veşnicie

Chişinăului

Buldozerul

Nu poate doborî casa.

El se mişcă înainte şi înapoi

Ca un fier de călcat –

Netezeşte locul.

Casa chiar şi demolată

Stă vertical,

Întocmai aşa cum o vede

Amintirea noastră.

Colesnic, Iurie. Chişinău din Amintire / Iurie Colesnic ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”. – Ch. : „Grafema Libris”, 2011. – 516 p.

Această carte este diseminarea a ceea ce era Chişinăul cu zeci şi sute de ani în urmă., este despre înţelegerea importanţei trecutului istoric şi cel cultural. Cartea este pentru chişinăuienii care îşi iubesc şi îşi venerează oraşul, îl creează şi îl apără. Este o carte pentru cei cărora le pasă îndeajuns de tot ce se întâmplă în Chişinău, de moştenirea lui istorico-culturală.

Dron, Ion. Chişinău : schiţe etnotoponimice / Ion Dron. – Ch. : ULYSSE, 2001. – 111 p.

Cartea este o lucrare de succes ce redă amănunţit date ce au marcat istoria Chişinăului. Autorul a pus accentul pe provenienţa numelor care le poartă sectoarele, cartierele, zonele locative din municipiul. Sunt prezentate mai multe versiuni legate de numele şi originea oraşului Chişinău, denumirile sectoarelor, satelor dispărute, râurilor etc. Astfel lucrarea este structurată în câteva capitole care abordează: Istoricul şi problema provenienţei numelui Chişinău; Foste staţiuni geto-dacice pe teritoriul Chişinăului; Din istoricul formării populaţiei şi aşezării Chişinău (sec. XV-XVIII); Denumiri de sectoare, cartiere, zone locative şi sate dispărute; Denumiri de râuri, văi şi pâraie; Denumiri false şi eronate în istoria Chişinăului; Din istoria devizei Chişinăului.  

Hîncu, Ion. Municipiul Chişinău // Hîncu, Ion. Vetre strămoşeşti din Republica Moldova : Materiale arheologice şi informativ-didactice. – Ch. : Ştiinţa, 2003. – P. 161-171.

În baza cercetărilor arheologice, cea mai veche aşezare umană de aici are o vechime de peste 14000 de ani. aici au fost identificate 2 staţiuni paleolitice: una la Malina Mică, iar alta - în Valea Schinoasa. Pe colina Râşcani, lângă biserica "Sfinţii Constantin şi Elena", s-au găsit materiale arheologice din mezolitic, cu o vechime de peste 7000 de ani. Chişinăul actual şi-a luat începutul de la satul cu aceeaşi denumire, situat lângă izvorul de la poalele colinei Măzărache şi atestat documentar din anul 1436.