Grigore Vieru - 78 de ani de la naştere

      Grigore Vieru

       "O să spun să mă audă
                 Şi plin de floare pomul:
                          Şi din mormânt voi spune
                                   Mulţi ani Adevărul". 

 Biografia : 

S-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererâta din fostul judeţ Hotin, pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit şcoala de şapte clase din satul natal în anul 1950, după care a urmat şcoala medie din orăşelul Lipcani, pe care o termină in 1953.

A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”.

A fost redactor la revista Nistru, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!". În 1964, publică în revista Nistru poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu.

În 1968 are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul apariţiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1969, el publică "Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit "obligatorie" în orice grădiniţă de copii.

În 1970, editura Lumina publică "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câţiva ani pentru apariţia lui, luptă în care s-au angajat şi învăţătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naţionalistă de către autorităţi. Tot în 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai câteva zile după apariţie, în urma unui denunţ, volumul este retras din librării pentru poemul "Curcubeul", în care s-a găsit "ascuns" tricolorul românesc.

În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul XX, Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban şi Tatiana Nicolescu.

În 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România, Vieru vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi. Un an mai târziu, prin apariţia la editura Junimea din Iaşi (director Mircea Radu Iacoban) a volumului "Steaua de vineri", cu un cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu, se rupe tăcerea între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului.

În 1981, la editura Albatros din Bucureşti (director Mircea Sântimâbreanu), în colecţia "Cele mai frumoase poezii", apare o selecţie din lirica poetului sub numele "Izvorul şi clipa", cu o prefaţă de Marin Sorescu.

În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Anderesen. În acelaşi an apare cartea de versuri "Rădăcina de foc", la Editura Universul din Bucureşti (director Romul Munteanu).

În 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de peste Prut.

În 1990, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace.

În 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Române.

La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an, poetul este ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.

În 1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic "Acum şi în veac" (Colecţia: Biblioteca şcolarului), iar în 2000 este decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la naştere.

La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident, inima lui Grigore Vieru a încetat să bată.

În continuare vă propunem cele mai noi cărţi apărute la bibliotecă 

despre viaţa şi opera lui  Grigore Vieru

Băileşteanu, Fănuş. Grigore Vieru: omul şi poetul / Fănuş Băileşteanu. – Bucureşti : IRIANA, 1995. – 127p.

"Un adevărat miracol, cum poezia lui Grigore Vieru s-a împletit organic cu viaţa a câtorva generaţii: de la picii de grădiniţă la adolescenţii străbătuţi de primul fior al dragostei până la cei ce-şi dau ultima suflare....

Domnul Ion Mărgineanu a realizat o uluitoare selecţie din poemele regretatului poet transpunându-le în germană, care l-a luminat odinioară pe Eminescu, într-un mod cu adevărat fidel şi inspirat."

(Vladimir Beşleagă)

Cimpoi, Mihai. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor / Mihai Cimpoi. – Iaşi : Princeps Edit, 2009. – 226p.

Moartea unui poet seamănă întru totul cu viaţa sa, proiectându-i, ca într-un remember, punctele luminiscente ale operei şi personalităţii. În cazul Lui G. Vieru aceste punce sunt cele pe care le-am remarcat în ediţia cărţii noastre din 2005, puse într-un relief deosebit de versurile din ultimii ani din viaţă: arhetipalic, clasicitate, religiozitate – cele trei balene pe care se ţine universul său.

Rezumând putem spune că a fost, prin excelenţă, o Fiinţă întru poezie. Figură-simbol, a avut şi o moarte tragică, semnificaţia căreia ne apare – acum- într-un fel previdenţială: destinul său s-a contopit cu destinul Basarabiei. Putem vorbi astfel, de o asumare, la nivel de înaltă conştiinţă şi intensă simţire, a riscului existenţial al unei atari contopiri. 

(Mihai Cimpoi)

Grigore Vieru în amintirea contemporanilor / îngrij. de ediţie : Daniel Corbu. – Iaşi : Princeps Edit, 2010. – 471 p.

Graţie iniţiativei distinsului Daniel Corbu, care a lucrat asiduu la Selecţia de texte, intinerarul biografic şi prefaţa unui impresionant volum de mărturii şi evocări, volumul de faţă a ieşit la lumină la doar câteva luni de la fulgerătoarea petrecere a Poetului. Este o dovadă grăitoare a imensei iubiri de care s-a bucurat Grigore Vieru, în ţările siameze, vorbitoare de accelaşi limbă, păstrătoare ale aceloraşi tradiţii, care-şi asumă momente ale aceleiaşi nedrepte istorii care le-a despărţit graniţele. Dar, oricâte ziduri şi oricâtă sârmă-ghimpată s-au aşezat la hotare, românii au ştiut să comunice prin undele freatice ale culturii, artei, destinului comun, sufletului care a rămas românesc în pofida oricător oprelişti.

Grigore Vieru : Biobibliografie / Bibl. Naţ. pentru Copii şi Tineret "Ion Creangă" ;  alcăt. : Maria Ilievici ; ed. îngrijită de Claudia Bălan. – Ed. a 2-a, rev. şi compl.. – Ch. : Baştina-Radog SRL, 2010. – 568 p.

Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tănărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" .

Vieru, Grigore. Cele mai frumoase poezii = Die shonsten Gedichte / Grigore Vieru ; trad. în germ. de Ion Mărgineanu ; concepţie graf. : Andrei Ichim. – Ch. : Ed. Cadran : Bons Offices SRL, 2010. – 180 p.

Această carte este dedicată unui alt mare nume al literaturii române, Grigore Vieru, a cărei poezie se va eterniza prin străfulgerările de geniu care o susţin şi p luminez dinăuntru, este o datorie morală şi existenţială, dar şi estetică, a meseriaşului.

În trupul lui firav şi sufletul lui mare, în inima lui, care nu a mai avut puterea să lucreze, într-o noapte de ianuarie, la Chişinău, au apărut numeroasele poveri ale unui destin zbuciumat, de poet exilat înlăuntrul propriului său popor, dar şi grija faţă de noi ceilalţi, faţă de România întreagă şi faţă de tulburele ei viitor.

Vieru, Grigore. Lumina de taină : Pagini alese cu CD / Grigore Vieru. – Ch. : Policadran SRL : Bons Offices SRL, 2011. – 308 p.

Lumina de taină de Grigore Vieru cuprinde cinci capitole: Cântece pentru mama, Cântări pentru ţară şi pământ, Cântece de iubire, O, neamule, tu, şi se încheie cu Mărturisirile poetului – „...dragă cititorule, mărturisesc că nu sunt unul din străluciţii mântuitori ai verbului matern, dar imi place să declar că mă prenumăr printre cei care se frământă, se zbat în căutarea cuvântului potrivit, printre cei care tind să lege sănător verbele în frază, - a vorbi sănătos limba mamei este o datorie, una dintre cele mai patriotice”.