Pe data de 1
septembrie, la Biblioteca
„O. Ghibu” au fost lansate concomitent două volume de carte, printre care:
Vitalie Răileanu, Străin printre ape
şi volumul lui Nicolae Busuioc – Amintiri
din Bibliopolis (eseuri) , eveniment ce face parte din cadrul Salonului
Internaţional de Carte Bookfast XXV, desfăşurat la Chişinău în perioada 31
august – 4 septembrie 2016, dar şi cu participarea Bibliotecii „O. Ghibu”.
Autorii, profund emoţionaţi, au fost
onoraţi de prezenţa colegilor de breaslă: Nina Corcinschi, Aliona Grati,
Dumitru Crudu, Nicolae Spătaru, Leo Butnaru, de tânăra poetă Zina Bivol, cât şi
de alţi îndrăgostiţi de arta literelor.
Criticul literar şi poetul Vitalie
Răileanu, prezent la lansare cu cartea de poezii Străin printre ape, dar şi gazda evenimentului în calitatea sa de
director al bibliotecii „O. Ghibu” a mulţumit oaspeţilor pentru prezenţă şi
pentru cuvintele frumoase, de laudă venite din parte lor, menţionând că acesta
nu este ultimul volum la care se va opri şi speră că pe viitor ajutat de
inspiraţia creatoare care-i va fi mereu alături şi având suportul unor oameni
dornici să investească în frumos, asemenea cărţi cu siguranţă vor mai apărea.
Prefaţa volumului de poezii Străin printre ape de Vitalie Răileanu
este semnată de Maria Pilchin, care menţionează chiar de la început că:
„Vitalie Răileanu este la al treilea volum de poeme. Fidel temei marine,
autorul propulsează proiectul mai departe, tema rămâne aceeaşi, variază însă
ideile poetice, care contribuie la consolidarea axului unic al poeziei scrise
de acest poet.”
La fel Maria Pilchin subliniază că
prin poezia lui Vitalie Răileanu, „cititorul parcurge nişte poeme-egologii,
texte în care eul rămas „de unul singur” îşi continuă existenţa ca pe o
cochilie în „singuratica întindere acvatică”. O existenţă marcată continuu de
„presentimentul mării”, de apropierea unui ţărm singuratic”. Egoul a concrescut
cu acest ţărm, aşa cum „nu-mi poţi lua / speranţa şi singurătatea/ care au dat
rădăcini/ în morfologia ţărmului la care/ încă visez”, susţine autorul.
Criticul literar
Nina Corcinschi a ţinut să accentueze faptul că poezia lui Vitalie Răileanu
este o prezenţă deosebită în arealul poeziei basarabene, venind de fiecare dată
cu ceva aparte prin tematică şi însăşi forma de exprimare implicând tehnici
moderne în ale versificaţiei şi stilului.
Aşa cum menţionează
criticul român Răzvan Voncu: „Vitalie Răileanu este un poet autentic, nu doar
un critic care scrie şi poezie. Amprenta personalităţii sale e netă, timbrul
vocii, distinct, iar originalitatea în cadrul temei marine, evidentă.”
Cea de a doua carte lansată în
cadrul evenimentului, după cum am menţionat mai sus este Amintiri din Bibliopolis. Fascinaţiile Iaşului Cultural de Nicolae
Busuioc. Autorul prezent la eveniment
a ţinut să mulţumească celor prezenţi pentru înaltele aprecieri, menţionând că
această carte este o dedicaţie Iaşului, oraşul de care a fost mereu legat şi
care reprezintă ceva simbolic nu doar pentru sine ci pentru întreg spaţiul
românesc. Dintotdeauna Iaşul a fost practic cel mai mare centru cultural al
Moldovei, atât de aici, dar şi de dincolo. El reprezintă o întreagă istorie a
neamului românesc, prima capitală, primul centru cultural.
Trebuie menţionat
faptul că această carte a fost premiată de către Primăria Chişinău la Salonul Internaţional
Criticul literar Aliona Grati,
prezentă la lansare a menţionat că această carte a lui Nicolae Busuioc este
într-adevăr ceva inedit. „Autorul face o incursiune în viaţa cultural-istorică
a Iaşului actual dar şi al celui de altă dată, evocând personalităţi, oameni ai
locului care au trecut pe acolo, aparţin acelui spaţiu, numit Iaşi, sau la un
moment dat şi-au intersectat existenţa cu Iaşul. Aspectul arhitectural al
Iaşului de altă dată, care s-a mai păstrat şi azi pe cât este posibil continuă
să impresioneze prin grandoarea construcţiilor care au servit şi continuă să
servească drept sursă de inspiraţie marilor oameni de cultură. Este salutabilă
apariţia unei asemenea cărţi în spaţiul cultural românesc.”
Nicolae Busuioc: „ Dincolo de timp,
oraşul nostru şi-a păstrat fiinţa vie, a rămas un loc binecuvântat. Privim
colinele lui cu ameţitoare miresme de pe care răsar miraculos turnurile
clopotniţelor, privim seninătatea cerului ocrotitor, călcăm pietrele străzilor
lui cu vibraţii adânci, simţim monumentele şi clădirile urbei ca pe nişte
făpturi apropiate, peste tot spaţiul acesta îşi poartă ambianţa magică şi
atmosfera unică. Mai presus de toate însă spiritul locului, genius loci, se
exprimă prin sensibilitatea pentru cultură, istorie şi pentru creaţiile minţii,
umanismul fiindu-i forma cea mai înaltă de desăvârşire a existenţei noastre.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu