sâmbătă, 13 septembrie 2014

Ion Bajureanu: „Rodul harului”


       
        În incinta Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu” din Chişinău a avut loc lansarea volumului de poeme creştine şi patriotice „Rodul harului” (ISBN 978-9975-51-551-1, editura „Pontos”, 140 pag.), semnat de poetul şi filologul Ion Bajureanu, originar din s. Coteala, raionul Briceni. Prima plachetă de versuri „În al tău nume” cu aceeaşi tematică i-a apărut în anul 2010.
La serată au venit să-l susţină, să-l încurajeze şi să-l felicite cu buchete de flori prieteni, scriitori, actori, consăteni şi rude, printre care: soţia Parascovia, sora Olga şi fraţii Tudor şi Petru, nepoţelele Iuliana şi Nicoleta.
Manifestarea culturală a fost deschisă de către moderatorul Vitalie Răileanu, critic literar, directorul bibliotecii gazdă, care a prezentat publicului noul volum, menţionând faptul că autorul a ştiut să pună în cele scrise accentul pe valorile morale şi spirituale ale neamului nostru.
Acad. Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, care a prefaţat această carte, a relatat că pentru Ion Bajureanu poezia este o rugăciune. În această carte autorul abordează două teme, care se întâlnesc, se împletesc şi se completează, şi sunt Dumnezeu şi Neamul. Este o poezie adevărată, care te face să fii mai bun şi mai înţelegător cu cel din preajmă.
Pe marginea cărţii şi-au mai expus opiniile vorbitorii Ion Melniciuc, dr. în filologie, conf. univ., Ion Scutelniciuc, Nicolae Popovici, dr. hab. în ştiinţe fizico-matematice, publicistul Victor Ladaniuc, editorul Marcela Mardare, scriitorii Ion Vicol, Grigore Puică, jurnaliştii Raisa Ciobanu, Traian Musteaţă, consăteanul Nicolae Dodi ş.a. În luările lor de cuvânt ei au accentuat că autorul stăpâneşte cuvântul şi pune preţ pe cuvânt. Inspiraţia îi vine de Sus şi-i original în ceea ce scrie: este o poezie sinceră, plină de adevăr şi dragoste, o poezie matură şi înălţătoare, care se vrea cântată.
În continuare, Dumitriţa Moraru, eleva Liceului Teoretic „Spiru Haret”, nepoţelele Iuliana şi Nicoleta, actorii Sandu-Aristin Cupcea şi Vasile Căpăţână, au recitat poezii din noul volum, printre care „Limba noastră-i veşnic vie”, „Mamă, îngerul meu scut”, „Mă închin în faţa Ta”, „Femeie, tu…”, „Rugăciune pentru poporul meu” ş.a. Cu aplauze din partea publicului au fost apreciate şi poeziile „Rodul harului”, „Crucea ta şi crucea mea”, recitate de autor.
Compozitorul Ilie Văluţă a interpretat la pian un colind bisericesc „Aşteaptă-mă”, pe versurile sărbătoritului. Editorul Marcela Mardare i-a dăruit sărbătoritului un cântec şi o agendă voluminoasă, dorindu-i multă inspiraţie în tot ceea ce face şi ca această agendă nescrisă acum să devină cât mai curând o nouă carte.
La finele seratei Ion Bajureanu a mulţumit publicului pentru participare, oferind fiecăruia câte un volum cu autograf.
Mihai Cucereavii

teva poezii din noul volum:

Ion Bajureanu: „Rodul harului”
LIMBA NOASTRĂ-I VEŞNIC VIE
În siberii îngheţate,
Când te-au dus pentru vecie,
Ai răbdat cu demnitate,
Revenind acasă vie.


Răstignită ca Iisus,
Ani la rând la tine-acasă,
Ai răbdat cu capul sus,
Ca să fii şi mai frumoasă.


Antihriştii când te-au ars,
Huzurind de bucurie,
Tu tot vie ai rămas,
Pentru toată veşnicia!


Cum poţi arde adevărul,
V-aţi gândit la Cel de Sus?
N-aţi ştiut? Cu noi e Cerul
Şi Acel ce L-aţi străpuns.


Dar să ştiţi: de-acum încolo,
Cât românul va trăi,
Limba lui e veşnic vie
Şi întruna va-nflori.


Ea-i o Zână între stele
Şi-o Fecioară pe pământ,
Limba sfântă-a Mamei mele
Şi al Ţării legământ.


FEMEIE, TU…
Femeie, tu, fiinţă sfântă,
Tu, suflet gingaş şi curat,
Ce-am face noi fără de tine,
Minune ruptă din bărbat?!







Cum să nu dai Domnului slavă,
Când a făcut din unul – doi!
Nedespărţiţi să fie veşnic,
La bine, greu şi la nevoi…


Femeie dulce şi amară,
Tu, mamă şi iubita mea,
Ce eşti mereu în aşteptare,
Mă-nchin şi cad în faţa ta!..


CRUCEA MEA ŞI CRUCEA TA
Crucea ta este uşoară,
A mea-i grea de te omoară.
Crucea ta un lanţ mai are,
A mea are-un cui ce doare.


A ta-i de purtat la gât,
A mea – e de suferit.
Crucea ta-i din din lemn sau piatră,
A mea-i focul sfânt din vatră.


A ta-i din aur frumos,
A mea-i chinul lui Christos.
A ta cruce mucezeşte,
Iar a mea înmugureşte.


Crucea ta-i pentru mormânt,
A mea-i pentru Duhul Sfânt.
Crucea ta vrei toţi s-o vadă,
A mea suferă şi rabdă.


Crucea ta e fudulie,
A mea-i pentru veşnicie.
Doamne, ce-ar fi viaţa mea,
Crucea de nu mi-aş purta?..


FRAŢILOR CREŞTINI DE DINCOLO…
Creştin ca tine-s, trinitar,
Dar iată una nu mi-i clar:
De ce-ntre fraţi cum suntem noi
I-atâta ură şi război?!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu