miercuri, 24 septembrie 2014

Norman Manea – prozatorul român din exil

 Norman Manea s-a născut la 19 iulie 1936, la Burdujeni, jud. Suceava. Studii de hidroinginerie, cercetător ştiinţific, emigrat în 1987 în Germania şi apoi în SUA, profesor la Bard College. Volumul de scurte povestiri Noaptea pe latura lungă (1969) cuprinde amintiri din copilăria traumatizantă a scriitorului. În timpul războiului, Manea a fost închis, împreună cu familia, într-un lagăr de concentrare pentru evrei, în Transnistria (1941-1945). Proza publicată în ţară: romanele Captivi (1970), Primele porţi (1975), Zilele şi jocul (1977), Octombrie ora opt (1981) ş.a., ca şi volumele publicate în SUA, cele mai multe traduse în engleză – toate sunt cărţi-dezbatere, literatură-eseu, felurite unghiuri de autoscopie intelectuală şi existenţială. A mai publicat: Despre clovni, Dictatorul şi artistul (1996), Întoarcerea huliganului (2003), în care descrie experienţe traumatizante, în Transnistria şi România antedecembristă.


(Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin. Dicţionarul scriitorilor români de azi.)

Expoziţie virtuală

NOTĂ: În curînd la Biblioteca "Onisifor Ghibu" va avea loc întîlnirea cititorilor cu acest autor şi lansarea ultimelor sale volume, recent editate. Cu această ocazie, vă propunem o informaţie succintă despre unele cărţi semnate de Norman Manea pe care le puteţi găsi în colecţia bibliotecii noastre. Cărţile sunt prezentate în ordine invers cronologică, conform anului apariţiei editoriale. 


 Manea, Norman. Laptele negru / Norman Manea. - Ed. a 2-a, rev. – Iaşi : Polirom, 2014. – 323 p.
    Laptele negru include, pe lîngă incitantul eseu „Dincolo de munţi” despre Fondane şi Celan, multe alte texte remarcabile – despre Bruno Schulz, Kafka, Giorgio Bassani, Philip Roth, Saul Bellow, între alţii -, precum şi un impresionant eseu-confesiune al unei studente catolice de la Bard College.


 Manea, Norman. Plicuri şi portrete / Norman Manea. - Ed. a 2-a, rev. – Iaşi : Polirom, 2014. – 568 p.
    Actuala ediţie amplifică sumarul captivantelor portrete şi epistole, cititorul întîlnindu-i acum, pe lîngă Emil Cioran, Nichita Stănescu, Lucian Raicu, Antonio Tabucchi, Saul Bellow, şi pe Philip Roth, Octavio Paz, Matei Călinescu, Paul Cornea şi chiar Ana Pauker. Alături de ei stau numeroase alte figuri emblematice ale culturii şi istoriei contemporane, din ţară şi din străinătate. Relatările memoralistice şi cu valoare de document alcătuiesc un volum de autentică literatură, incitant şi original.


 Manea, Norman. Despre clovni : Dictatorul şi artistul / Norman Manea. - Ed. a 3-a, rev. – Iaşi : Polirom, 2013. – 278 p.
    „Deşi eseurile lui Manea au ca subiect România, ele ilustrează chestiuni care nu se limitează la această ţară. Multe dintre observaţiile sale îi vor interesa pe cei care cercetează Europa de Est modernă, pe cei preocupaţi de comunism şi de instituţiile sale. Atenţia acordată nuanţelor şi complexităţii, iscusita mînuire a detaliului şi calităţile narative ne reamintesc că autorul este şi un excelent prozator, cunoscut deja cititorilor din Germania, Franţa şi din alte ţări europene.”
(Matei Călinescu, în Word Literature Today,
iarna 1994)


 Manea, Norman. Cartea fiului : [roman] / Norman Manea. - Ed. a 2-a, rev. – Iaşi : Polirom, 2012. – 259 p.

Cartea fiului ne sileşte să recunoaştem în scris o reală originalitate care, ca de obicei, par altfel pentru că seamănă doar cu ea însăşi. O sensibilitate excepţională, nestăpînit avidă, cuprinzînd realitatea care, cu mare unghi de refracţie, este prinsă şi fixată în imaginea ei artistică, deci transfighurată… Un real învolburat, mereu nou chiar cînd e acelaşi, un real fluid transmis cu forţă.”                                                                          
                                                                                     (Paul Georgescu)

 Manea, Norman. Zilele şi jocul  : [roman] / Norman Manea. - Ed. a 2-a, rev. – Iaşi : Polirom, 2012. – 291 p.
Manea e unul dintre scriitorii care s-au aflat în gura Leviatanului totalitar, privindu-l în faţă, denunţînd puterea sa devastatoare, dar şi anulînd seducţia sa falsă şi grosolană, mizeria sa de mucava. Măreţia literară a lui Manea constă în capacitatea sa de a analiza subtil procesele larvare de degradare, subteranele sufletului şi ale sentimentelor în care se elaborează mecanismele rezistenţei, dar şi ale duplicităţii şi ale experimentării curajoase, carnavalul dezlănţuit şi baroc al minciunii generalizate.
(Claudio Magris)

Manea, Norman. Captivi : [roman] / Norman Manea. - Ed. a 2-a. – Iaşi : Polirom, 2011. – 267 p.
Romanul, cenzurat la prima sa apariţie, e un elogiu absolut al învinsului. Într-un mod criptic, sînt evocate orori, suferinţe, crize, o lume nefericită, eşuată, tragică. Departe de ispitele evaziunii, romanul dezvoltă o întreagă incursiune psihologică într-un cadru social bine determinat – Romania anilor ‘50. Povestea este inovatoare ca metodă, structurată în trei părţi – „Ea”, „Tu”, „Eu” –, fiecare scrisă în alt stil, dar pornind de la o sursă comună.  Personajele, în amintirea cărora trauma razboiului este încă proaspătă, dar care sînt sensibile şi la micile plăceri ale vieţii, sînt prizoniere într-o societate dominată de etica comunistă a muncii şi disciplinei, de demagogie şi suspiciune, în care supravegherea şi arestările distrug zilnic nenumarate vieţi.
Sursa: http://www.polirom.ro/catalog/carte/captivi-4422/

Manea, Norman. Fericirea obligatorie / Norman Manea. - Ed. a 2-a. – Iaşi : Polirom, 2011. – 204 p.
Fericirea obligatorie confirmă în proză ceea ce era, de fapt, ştiut: în timpul domniei lui Nicolae Ceauşescu, Romania a fost cea mai represivă dintre tările de după Cortina de Fier. Cele patru nuvele din cartea lui Manea sînt pline de terifiante descrieri ale chinului cotidian. Din fericire pentru admiratorii literaturii, aceste naraţiuni au o graţie salvatoare: satira. În conversaţii şi comentarii kafkiene, personajele ne transmit ce înseamnă să trăieşti în spaimă şi să supravieţuieşti prin viclenie într-o dictatură coruptă. ”
(The New York Times) 


Manea, Norman. Anii de ucenicie ai lui August Prostul / Norman Manea. - Ed. a 3-a. – Iaşi : Polirom, 2010. – 206 p.
„Veritabil roman al formaţiei artistului, o explicaţie din interior, însoţită de o convingătoare susţinere, de o declarată apologie a condiţiei de scriitor. Analiză a actului creator şi a celui de receptare, a devenirii artistice şi intelectuale, a formării scriitorului într-o epocă dată şi nu numai în ea, mărturisire asupra creaţiei, a chinului şi a bucuriei de a scrie pentru a fi şi pentru a supravieţui, Anii de ucenicie este şi un roman politico-etic, unul din cele mai bune care s-au scris la noi în ultima vreme, o extraordinară reconstituire a unei epoci de avînt şi dezordine, de ameţeală, patetism şi ridicol, o reconstituire care, apelînd la masive montaje de presă şi la o superioară regie a punerii în pagină, izbuteşte să fie, ca puţine altele, deplin verosimilă şi obiectivă, deplin credibilă şi creditabilă.”
(Lucian Raicu)

Manea, Norman. Curierul de Est : Dialog cu Edward Kanterian / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2010. – 365 p.
Desfăşurat pe parcursul a 11 ani (1999-2010), dialogul dintre Norman Manea şi Edward Kanterian atinge toate controversele „fierbinţi” ale acestei perioade – culturale, politice, ideologice –, internaţionale sau românesti. De la Holocaust şi antisemitism la problema irakiana şi islamism, de la icoana ca manifestare a religiei pînă la scriitori şi opere marcante ale literaturii moderne, cei doi interlocutori schiţează un tablou plin de culoare al finalului de secol XX şi al începutului noului mileniu.
Sursa: http://www.polirom.ro

Manea, Norman. Vizuina : [roman] / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2009. – 366 p.
Vizuina e povestea profesorului Augustin Gora, exilat în SUA din faţa comunismului din ţară, confruntat cu fosta sa soţie Lu şi vărul şi iubitul ei, Peter Gaspar, (re)apăruţi brusc în viaţa sa. Roluri importante au şi Cosmin Dima şi Mihnea Palade, ultimul fiind victima asasinatului. Romanul ar putea fi, din acest punct de vedere o poveste a exilului, o poveste a “pelerinilor”, cum îi place lui Norman Manea să-i numească, aflaţi într-o altă cultură, într-o altă societate, într-o altă lume, dar în aceeaşi viaţă care-i ţine legaţi de trecut prin amintiri, antipatii şi iubiri. O poveste a căutării identităţii, o poveste a redescoperirii esenţei eului ascuns pentru aceşti condamnaţi la exil.
(Victor Cubleşan)


Manea, Norman. Sertarele exilului : Dialog cu Leon Volovici / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2008. – 517 p.
Un dialog întins pe două decenii şi jumătate, ce începe cu schimbul epistolar din anii 1982-1983 - refugiu în mărturia scrisă împotriva degradării vieţii din România ceauşistă şi a antisemitismului comunismului nationalist. Un document al epocii, a cărui valoare este dublată de semnificaţiile pe care textul le capătă în lumina unor evenimente ulterioare, cum e polemica publică din 1992 privitoare la Mircea Eliade şi la raporturile acestuia cu mişcarea legionară. Îi urmează în volum convorbirile de la Ierusalim (1999) şi de la Bard College, New York (2007), ce dezvăluie preocupările şi obsesiile scriitorului, de la identitate şi exil la literatură sau raporturile cu religia.

Manea, Norman. Înaintea despărţirii : Convorbire cu Saul Bellow / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2008. – 191 p.
Unul dintre titanii literaturii mondiale, Saul Bellow trece în revistă, într-un tulburător dialog cu Norman Manea, cele mai importante momente ale vieţii şi operei sale. Textul reprezintă ultimul şi cel mai cuprinzător interviu al său şi evocă secvenţe esenţiale şi inedite ale zbuciumatului secol XX, marile sale personalităţi politice (Trotki, Churchill, Kennedy, Reagan, Clinton) şi literare (Rilke, Rozanov, Kafka, Joseph Conrad, Koestler, Ralph Ellison, Isaac Bashevis Singer). Un document unic despre conştiinţa artistică şi valorile morale ale scriitorului, despre prietenia dintre cei doi convorbitori.

Manea, Norman. Atrium / Norman Manea. - Ed. a 2-a. - Iaşi : Polirom, 2008. – 292 p.
"Atrium este un triumf al raccourci-ului, al lacunei. Roman al generaţiei, înrudit cu romanul englez de colegiu, meditaţie asupra efortului liber şi al celui obligat să se mişte în perimetrul omorîtor al meschinei parveniri, deschidere spre un neaşteptat fior istoric, în sensul în care un romancier se poate trezi un Tacit (fără să facă ceea ce se cheamă "roman istoric"!). Foarte modern, prin curentul paralel al imaginii simbolice a apei poluate (gradaţie splendidă pîna la ocean!), romanul marchează în acelaşi timp o revenire la cadrele solide, verificate ale unei tradiţii."
(Radu Petrescu)

Manea, Norman. Vorbind pietrei / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2008. – 177 p.
„Promisesem gazdelor să scriu un text despre această călătorie, sau despre Tîrg, sau despre Israel. Am stat în faţa dreptunghiului alb şi ameninţător al hîrtiei, pînă cînd am început să scriu un soi de «adresare» cvasi-poetică umbrei tatălui meu şi umbrei lui Primo Levi, bizar reuniţi, dintr-odată, într-o neaşteptată articulare retorică.”
(Norman Manea)

Manea, Norman. Variante la un autoportret : schiţe şi nuvele / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2008. – 491 p.
„Manea creează imaginea unei lumi unde suferinţa depăşeşte exprimabilul. Marea sa artă se vede în detalierea lumii exterioare, perceptibilă în semnificaţiile ei. ”
(Neue Zurcher Zeitung,
17 decembrie 1988)


Manea, Norman. Întoarcerea huliganului / Norman Manea. - Iaşi : Polirom, 2006. –385p.
Întoarcerea huliganului începe în New York, unde naratorul se întîlneşte cu o serie de prieteni care îl indeamnă să se întoarcă în România, ca un remediu menit să-l reconcilieze pe “huligan” cu fantomele trecutului. Zis şi făcut. Îşi vizitează mormîntul mamei, nu poate prea multe. La revenire, constată că şi-a pierdut notele de călătorie. Cartea lui Norman Manea este povestea imposibilităţii întoarcerii. “Conflictul nerezolvat între nostalgie şi resentiment” care, în familia naratorului, “se traducea prin tăcere” – tăcere în jurul anilor de deportare, un subiect tabu în casa Manea -, constituie conflictul ce străbate întreaga carte şi atrage după sine însăşi întoarcerea.
Sursa: http://www.bookiseala.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu