Lansare de carte: "Mărturisiri verzi" de Elena Puiu

Invitaţie-Program

Centrul Naţional de Hasdeulogie

Cenaclul literar-artistic Sig Cogito

Biblioteca Municipală "B.P.Hasdeu"

Filiala "Onisifor Ghibu"

175 de ani de la naştere

Vă invită la celebrarea jubileului de 175 de ani de la naşterea scriitorului şi filologului B.P. Hasdeu, pionier în diferite ramuri ale filologiei şi istoriei româneşti - academician, enciclopedist, lingvist, folclorist, publicist, istoric şi om politic, una dintre cele mai mari personalităţi ale culturii române din toate timpurile.

Manifestarea va avea loc pe data de 22 februarie 2013, ora12.30,  în Sala Nuciferică a Bibliotecii “Onisifor Ghibu”.

     
DIN PROGRAM: 

I.           Simpozionul PRO ACADEMIA HASDEU

1.    Snejana MORARI, director-adjunct la Liceul Teoretic „B. P. Hasdeu”.

 Colaborările Centrului Naţional de Hasdeulogie cu liceul ce poartă numele autorului „Cuventelor de' n bătrăni”.

2.    Ion ŢURCANU, istoric, prof. universitar.

Istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (cu referire la vol. 6,7 de „Scrieri” ale lui B. P. Hasdeu, recent apărute la Chişinău).

3.    Pavel BALMUŞ, Centrul Naţional de Hasdeulogie. Despre publicistul şi politicianul B. P. Hasdeu (pornind de la vol. 15, 16 ale ediţiei chişinăuene B.P. Hasdeu, în 16 volume).

4.    Vitalie RĂILEANU, cercetător literar.

O altă lectură a textului Sic Cogito!

II. Vernisaj (foto). PE URMELE LUI B. P. HASDEU

                                                     Autor: Vasile Şoimaru.

III. Recital literar-artistic, cu participarea unor cadre didactice şi a elevilor de la Liceele: „B. P. Hasdeu”, „Iulia Hasdeu”, „V. Vasilache”, „N. Sulac”, ş.a.

Vă aşteptăm pe adresa: 

Chişinău

Str. Nicolae Iorga 21A

Tel.: (22)23-26-25

e-mail: oghibu@hasdeu.md

Efervescenţa creaţiei lui Iulian Filip

„Întâlnirea mea cu cartea

este partea

vieţii mele – mai miezoasă”

(Iulian Filip)

În acest an, aniversar pentru el, scriitorul Iulian Filip este şi mai efervescent, venind cu noi cărţi pentru cititori, realizând un frumos vernisaj al picturilor sale în Complexul Expoziţional „Constantin Brâncuşi, reuşind să fie omniprezent la multe întâlniri de creaţie.

De curând, multiplele faţete ale talentului lui Iulian Filip au fost în atenţia publicului invitat la biblioteca „Onisifor Ghibu” la lansarea a două cărţi recent editate – „Vorbitul de bine la românii basarabeni : Îngândurări iuliene” (Ch., 2013) şi placheta de versuri „Pentru întâlnirea cu tine” (Ch., 2013), fiind inaugurată şi expoziţia de pictură şi grafică „Turle şi ecou de poeme”.

Admiraţia pentru creaţia neobositului maestru al cuvântului, aprecieri şi mulţumiri pentru colaborarea frumoasă cu Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” – din partea bibliotecarilor aflaţi în Sala nuciferică a Filialei „Onisifor Ghibu” – i-au fost aduse de Lidia Kulikovski, director general. Iulian Filip îşi confirmă mereu creativitatea în diverse concepte – combină cu succes poezia, grafica, pictura, muzica. Dialogul cu publicul îl face deseori altfel – prin linii nu prin cuvinte. Scriitorul percepe viaţa ca un tărâm al posibilităţilor. A ajuns la 65 de ani cu 65 de volume editate. Şi acum lucrează la două proiecte comune cu BM „B. P. Hasdeu”. Este omul cel mai înnoitor de sine, întotdeauna merge spre „acasă” şi ne îndeamnă şi pe noi să facem acelaşi lucru. Şi în cartea care se lansează Iulian Filip pune întrebări cititorului, prin versurile sale:

Cartea cărţilor deschisă-i

la o pagină nescrisă –

viaţa ta la jumătate.

Cum o scrii? Ce fel de urme

înţelegi să laşi pe lume?

Drumul tău – un rând de carte.

Scriitorul Ianoş Ţurcanu ne-a atras atenţia la frumoasa şi bogata expoziţie de carte din sala bibliotecii cu un melancolic generic „Iulian Filip – pom cu rădăcină visătoare”, menţionând că din an în an se îmbogăţesc expoziţiile, dedicate acestui scriitor, cu noi şi noi cărţi. Un om talentat şi integru în tot ce face, o efervescenţă de idei – acesta este Iulian Filip. Placheta de versuri care se lansează are titlul „Pentru întâlnirea cu tine”, autorul având în vedere, probabil, întîlnirea cu cititorul, căruia îi adresează multe gânduri ale sale. Şi mai multe gânduri şi evenimente din viaţa scriitorului vor afla cititorii celeilalte cărţi lansate, a cărui subgeneric ne vorbeşte din start că putem fi martorii „Îngândurărilor iuliene”.

Despre armonia şi limbajul artistic, netradiţional şi expresiv la maximum, al picturilor şi creaţiilor din ceramică ale lui Iulian Filip au vorbit – în cadrul vernisajului – criticul de artă Tudor Braga şi artistul plastic Andrei Mudrea. Sunt nişte tablouri cu semnificaţii duble, cu titluri de excepţie, care, atunci când le admiri, te duc într-o lume fantastică. Formula sfântă a vieţii „Dai ce ai – ai ce dai”, realizată de el în una din pânzele sale, reprezintă şi pe Omul Iulian Filip care dăruieşte celor din jur tot ce are – talent, creaţie, bunătate. Picturile, desigur, au dat un nou aspect, mai luminos şi enigmatic, bibliotecii „Onisifor Ghibu”.

Sensibilizează spaţiul din jurul cărţilor, aceste activităţi şi manifestări – lansări de carte, întălniri cu scriitorii – care se organizează în biblioteci, a ţinut să remarce Iulian Filip. În lumea scrisului trebuie să fii ceea ce simţi, ceea ce eşti, să nu joci un rol oarecare aşteaptat de alţii de la tine, atunci te afirmi ca personalitate distinctă şi apreciată în societate – a fost mesajul de final adresat de scriitor elevilor de la Liceul „Spiru Haret” şi Liceul „Vasile Vasilachi”, care au fost numai ochi şi urechi pe tot parcursul activităţii, adresându-le şi îndemnul: „Faceţi ceea ce vă place şi ce vă este hărăzit să faceţi ! Nu vă temeţi de viaţă, sunt şi greutăţi şi bucurii!” .

Scriitorul Iulian Filip în cărţile sale vorbeşte despre prezent, dar fără să uite trecutul şi fără să înceteze să viseze viitorul – a scris Nicolae Dabija, prefaţându-i o ediţie de carte, şi noi credem că acest har şi dăruire de a crea Frumosul, de a susţine Spiritul acestui popor, va fi mereu vocaţia sa.

Grigore Vieru - 78 de ani de la naştere

      Grigore Vieru

       "O să spun să mă audă
                 Şi plin de floare pomul:
                          Şi din mormânt voi spune
                                   Mulţi ani Adevărul". 

 Biografia : 

S-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererâta din fostul judeţ Hotin, pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit şcoala de şapte clase din satul natal în anul 1950, după care a urmat şcoala medie din orăşelul Lipcani, pe care o termină in 1953.

A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”.

A fost redactor la revista Nistru, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!". În 1964, publică în revista Nistru poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu.

În 1968 are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul apariţiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.

În 1969, el publică "Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit "obligatorie" în orice grădiniţă de copii.

În 1970, editura Lumina publică "Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câţiva ani pentru apariţia lui, luptă în care s-au angajat şi învăţătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naţionalistă de către autorităţi. Tot în 1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La numai câteva zile după apariţie, în urma unui denunţ, volumul este retras din librării pentru poemul "Curcubeul", în care s-a găsit "ascuns" tricolorul românesc.

În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul XX, Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban şi Tatiana Nicolescu.

În 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România, Vieru vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi. Un an mai târziu, prin apariţia la editura Junimea din Iaşi (director Mircea Radu Iacoban) a volumului "Steaua de vineri", cu un cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu, se rupe tăcerea între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului.

În 1981, la editura Albatros din Bucureşti (director Mircea Sântimâbreanu), în colecţia "Cele mai frumoase poezii", apare o selecţie din lirica poetului sub numele "Izvorul şi clipa", cu o prefaţă de Marin Sorescu.

În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Anderesen. În acelaşi an apare cartea de versuri "Rădăcina de foc", la Editura Universul din Bucureşti (director Romul Munteanu).

În 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de peste Prut.

În 1990, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace.

În 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Române.

La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an, poetul este ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.

În 1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic "Acum şi în veac" (Colecţia: Biblioteca şcolarului), iar în 2000 este decorat cu Medalia guvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la naştere.

La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident, inima lui Grigore Vieru a încetat să bată.

În continuare vă propunem cele mai noi cărţi apărute la bibliotecă 

despre viaţa şi opera lui  Grigore Vieru

Băileşteanu, Fănuş. Grigore Vieru: omul şi poetul / Fănuş Băileşteanu. – Bucureşti : IRIANA, 1995. – 127p.

"Un adevărat miracol, cum poezia lui Grigore Vieru s-a împletit organic cu viaţa a câtorva generaţii: de la picii de grădiniţă la adolescenţii străbătuţi de primul fior al dragostei până la cei ce-şi dau ultima suflare....

Domnul Ion Mărgineanu a realizat o uluitoare selecţie din poemele regretatului poet transpunându-le în germană, care l-a luminat odinioară pe Eminescu, într-un mod cu adevărat fidel şi inspirat."

(Vladimir Beşleagă)

Cimpoi, Mihai. Grigore Vieru, poetul arhetipurilor / Mihai Cimpoi. – Iaşi : Princeps Edit, 2009. – 226p.

Moartea unui poet seamănă întru totul cu viaţa sa, proiectându-i, ca într-un remember, punctele luminiscente ale operei şi personalităţii. În cazul Lui G. Vieru aceste punce sunt cele pe care le-am remarcat în ediţia cărţii noastre din 2005, puse într-un relief deosebit de versurile din ultimii ani din viaţă: arhetipalic, clasicitate, religiozitate – cele trei balene pe care se ţine universul său.

Rezumând putem spune că a fost, prin excelenţă, o Fiinţă întru poezie. Figură-simbol, a avut şi o moarte tragică, semnificaţia căreia ne apare – acum- într-un fel previdenţială: destinul său s-a contopit cu destinul Basarabiei. Putem vorbi astfel, de o asumare, la nivel de înaltă conştiinţă şi intensă simţire, a riscului existenţial al unei atari contopiri. 

(Mihai Cimpoi)

Grigore Vieru în amintirea contemporanilor / îngrij. de ediţie : Daniel Corbu. – Iaşi : Princeps Edit, 2010. – 471 p.

Graţie iniţiativei distinsului Daniel Corbu, care a lucrat asiduu la Selecţia de texte, intinerarul biografic şi prefaţa unui impresionant volum de mărturii şi evocări, volumul de faţă a ieşit la lumină la doar câteva luni de la fulgerătoarea petrecere a Poetului. Este o dovadă grăitoare a imensei iubiri de care s-a bucurat Grigore Vieru, în ţările siameze, vorbitoare de accelaşi limbă, păstrătoare ale aceloraşi tradiţii, care-şi asumă momente ale aceleiaşi nedrepte istorii care le-a despărţit graniţele. Dar, oricâte ziduri şi oricâtă sârmă-ghimpată s-au aşezat la hotare, românii au ştiut să comunice prin undele freatice ale culturii, artei, destinului comun, sufletului care a rămas românesc în pofida oricător oprelişti.

Grigore Vieru : Biobibliografie / Bibl. Naţ. pentru Copii şi Tineret "Ion Creangă" ;  alcăt. : Maria Ilievici ; ed. îngrijită de Claudia Bălan. – Ed. a 2-a, rev. şi compl.. – Ch. : Baştina-Radog SRL, 2010. – 568 p.

Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani pe care o termină în 1953.

În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tănărul leninist", actualmente "Florile Dalbe" .

Vieru, Grigore. Cele mai frumoase poezii = Die shonsten Gedichte / Grigore Vieru ; trad. în germ. de Ion Mărgineanu ; concepţie graf. : Andrei Ichim. – Ch. : Ed. Cadran : Bons Offices SRL, 2010. – 180 p.

Această carte este dedicată unui alt mare nume al literaturii române, Grigore Vieru, a cărei poezie se va eterniza prin străfulgerările de geniu care o susţin şi p luminez dinăuntru, este o datorie morală şi existenţială, dar şi estetică, a meseriaşului.

În trupul lui firav şi sufletul lui mare, în inima lui, care nu a mai avut puterea să lucreze, într-o noapte de ianuarie, la Chişinău, au apărut numeroasele poveri ale unui destin zbuciumat, de poet exilat înlăuntrul propriului său popor, dar şi grija faţă de noi ceilalţi, faţă de România întreagă şi faţă de tulburele ei viitor.

Vieru, Grigore. Lumina de taină : Pagini alese cu CD / Grigore Vieru. – Ch. : Policadran SRL : Bons Offices SRL, 2011. – 308 p.

Lumina de taină de Grigore Vieru cuprinde cinci capitole: Cântece pentru mama, Cântări pentru ţară şi pământ, Cântece de iubire, O, neamule, tu, şi se încheie cu Mărturisirile poetului – „...dragă cititorule, mărturisesc că nu sunt unul din străluciţii mântuitori ai verbului matern, dar imi place să declar că mă prenumăr printre cei care se frământă, se zbat în căutarea cuvântului potrivit, printre cei care tind să lege sănător verbele în frază, - a vorbi sănătos limba mamei este o datorie, una dintre cele mai patriotice”.

Grigore Vieru – o Lacrimă de lumină şi o eternitate

Astăzi, regretatul poet Grigore Vieru ar fi împlinit 78 de ani dacă nu ar fi murit în tragicul accident din anul 2009. Grigore Vieru e o valoare supremă a culturii, literaturii şi mişcării de resurecţie a conştiinţei naţionale în Basarabia. Opera sa, trecând de mult fruntariile impuse de vitregiile istorice, a devenit un bun mai larg al culturii şi spiritualităţii româneşti. 

Cu această ocazie, Filiala ,,Onisifor Ghibu’’, în colaborare cu Liceul Teoretic ,,Onisifor Ghibu’’, a organizat o amplă manifestare de comemorare a zilei de naştere a poetului : medalionul literar-artistic Grigore Vieru – o Lacrimă de lumină şi o eternitate. Ghidaţi de directorul liceului Elena Cernei, elevii clasei a XII-a au pregătit un program deosebit, cuprinzând un recital de poezie viereană pe fundal muzical, piese muzicale pe versurile poetului, prezentarea a două volume: Taina care mă apără şi Cele mai frumoase poezii. Învăţăceii l-au calificatpe Vieru drept Arbore nemuritor, Lumină mângâietoare, Sufletul Basarabiei. În acest fel, în sala Nuciferică din incinta Filialei ,,Onisifor Ghibu'' s-au aprins candelele în memoria Poetului neamului nostru.

Invitaţi de onoare au fost : criticul şi profesorul universitar Ion Ciocanu, poeta şi publicista Lidia Grosu, actorul Denis Chirtoacă.

Icoană a unui sentiment naţional atât de profund şi organic, în fixarea lui pe elemente inalienabile de istorie, cultură, limbă, specificitate etnică, opera lui Grigore Vieru rămâne şi un document literar de mare valoare, grăind atât de direct şi semnificativ în conţinuturile sale grave şi semnificative, dincolo de vremuri, cu bătaie lungă în timp şi spaţiu.

Debut poetic: "Crisalida" de Ana-Mihaela Nuţa

Cititorul Bibliotecii „O. Ghibu ”  se simte mereu onorat şi fericit, dar şi niţel orgolios (sic!) când e invitat la deosebite lansări de carte. Comparaţia cu scriitorul, prezenţa acestuia îl stimulează şi îi dă aripi spre alte lecturi. Cititorul se ia la întrecere cu creaţia, cu scrisul.

Aşadar, pe data de 8 februarie 2013, în incinta bibliotecii O. Ghibu a avut loc lansarea  unei cărţi purtătoare de lumină, intitulată - “Crisalida” de Ana-Mihaela Nuţa. 

Ana-Mihaela este  câştigătoarea concursului realizat de revista  "Clipa", la secţiunea "Debit sideral", ediţia a 14-a.

La această manifestare au participat: Lucia Ţurcanu (preşedintele juriului concursului),  Aurelia Borzin (redactor-şef al rvistei "Clipa"), Călina Trifan - membre ale juriului, Victoria Mărgineanu, laureată a  aceluiaşi concurs, Zinaida Izbaş (redactor la Radio-Moldova), care au vorbit despre această apariţie editorială. 
Iulia Iordăchescu, directorul revistei "Clipa" a ţinut să menţioneze în mod special că apariţia acestei plachete de vesuri a fost posibilă graţie sprijinului financiar oferit de Direcţia Cultură a Primăriei municipiului Chişinău.

Lucia Ţurcanu, fiind un prieten al operelor literare, nu a ezitat să facă o apreciere critică a acestui volum de versuri.  Muncind asupra acestui manuscris,  am simţit că „un Eu lăuntric care aspiră spre dorinţa de a uita, reprezintă versuri unde apare imaginea anesteziei (somnului), ilustrează  detaşarea de ceva, devulgă  alter- ego şi, în final, fluturi care se nasc din cristalină, susţine autoarea noastră” .

Zinaida Izbaş, profund atinsă de stilul şi lumea poetică a tinerei debutante, a precizat, faptul că: “numele ei este cunoscut de la participarea la concursuri naţionale, la „Radio-Moldova”, “Ars Adolescentina”, a fost una din primele laureate, şi atunci când citeşti, te alimentezi din opere literare, dar rămâi tu”.

Această lansare a adunat zeci de participanţi admiratorii ai literaturii tinere.

Poeta Eugenia Bulat, în prefaţa cărţii, a subliniat talentul inedit al Anei-Mihaela, care pictează o lume fantastică împletită prin prisma figurilor de stil:

„Dincolo de experienţa concretă care, de la un moment încolo, nu are nici o relevanţă, se ridică în toată statura adevărul că numai astfel de zguduiri dau naştere poeziei adevărate, mature, îmbrâncind-o violent spre alte niveluri. Şi, dacă pe canavaua întregului volum licăresc obsesiv crisalide, se desprind jucăuş vrăbii care fac acrobaţii, păpuşi, fluturi şi diafane flori de cais, mesajul social direct al acestor două lucrări de final anunţă clar viitoarele căutări poetice ale autoarei. Doleanţa noastră ar fi ca Ana-Mihaela Nuţa să nu se complacă în condiţia de crisalidă şi nici chiar în cea de fluture. Ea are toate datele necesare ca să săgeteze ferm, cu zbor de rândunică în cerul literaturii române. În fapt, asistăm la o irumpere de crisalidă” , a mai accentuat prefaţatoarea volumului.

Bineînţeles, avem de-a face cu nişte confesiuni elevate, rafinate cu o deosebită întoarcere spre Lume, reflex al unei unităţi, orientări pronunţate a poeziei tinerilor debutanţi către Poezie.