Revistă bibliografică
1.
Seymour-Smith, Martin. 100 cele mai
importante cărţi din istoria omenirii / Martin Seymour-Smith. – Bucureşti : Lider,
2007. - 504 p.
În volumul de faţă, Martin Seymour – Smith a selecţionat
o sută de cele mai valoroase cărţi scrise vreodată, care au exercitat de-a
lungul timpului o influenţă decisivă asupra cursului civilizaţiei.
Unele, cum sunt Biblia sau Coranul, au devenit cartea de
căpătâi a religiilor practicate de milioane de oameni. Altele, precum Iliada şi
Odiseea de Homer sau Operele lui Shakespeare, au atins apogeul expresiei artistice.
Structurată în ordine cronologică, „100 cele mai
importante cărţi din istoria omenirii” este o lucrare inedită, în care accentul
cade pe filosofie şi gândire, ce reprezintă o reală mărturie despre puterea
cuvântului scris.
2. Cartea
cu bunici. – Bucureşti : Humanitas, 2008. - 513p.
Crescut fiind de bunici şi copilărind apoi zeci de
vacanţe la ţară, am fost tare uimit să întâlnesc oameni pentru care bunicii nu
înseamnă nimic. Asociaţii ideii de poveste copilăria fără bunici mi se pare cel
mai trist lucru cu putinţă. În 2001, am scris în România literară un text – reprodus în cartea de
faţă – despre bunicii mei. Reacţiile stârnite de acel material şi scrisorile pe
care le-am primit ulterior mi-au confirmat faptul că există nenumărate poveşti
extraordinare cu bunici. Aş fi vrut să le citesc pe toate. Şeherezada însăşi
trebuie că are o nepoţică pe undeva. Ideea acestei cărţi a venit, aşadar, de la
sine şi, iată, în trei ani s-au adunat aproape o sută de texte în care există
bunici la discreţie. Mai ales pentru cei care nu şi-au cunoscut bunicii
niciodată. Le mulţumesc tuturor celor care au onorat această carte cu
nepreţuitele lor amintiri. Marius Chivu.
3. Labarre, Albert. Istoria cărţii / Albert Labarre. – Iaşi : Institutul European, 2001. - 144 p.
Acest
obiect pe care Orientul antic îl păstra sub formă tăbliţe de argilă, grecii şi
romanii îl desfăşurau sub ochii lor, Evul Mediu îl ataşa de bănci, strămoşii
noştri îl luau în mână iar noi putem să-l punem în buzunar – acest
obiect, Cartea, are un loc atît de important în exprimarea gîndirii şi în
păstrarea oricărei cunoştinţe, încît merită un studiu aparte. Ea poate părea un
obiect de studiu limitat, în realitate este un fenomen complex.
Prezenta
carte a dnei dr. prof. univ. Zamfira Mihail poate fi comparată cu un stejar
secular dacă îi analizăm conţinutul, care impresionează prin vastitatea
abordărilor, adâncimea cronologică a subiectelor cercetate, diversitatea
valorilor culturale, literare, lingvistice prezente în volum.
5. Cartea
amintirilor. – Bucureşti : Ed. Ion Creangă, 1987. – 238 p.
Cartea amintirilor este un volum antologic de proză
memorialistică, un domeniu literar mai puţin frecvent de elevi, în raport cu
proza de imaginaţie.
De aceea, înainte de a prezenta conţinutul volumului,
pentru o cît de sumară iniţiere, sunt binevenite şi folositoare cîteva lămuriri
şi consideraţii teoretice referitoare la acest domeniu literar – proza
memorialistică.
6. Cărţi populare. – Bucureşti : Albatros, 1973. – 251 p.
Textele de literatură populară stau pe un fundament
folcloric vechi care mereu a fost reînnoit în diferite prelucrări. De aceea,
ele nici nu au formă fixă ca literatura cultă, ci s-au dezvoltat în variante
multiple, în felul literaturii orale de care s-au folosit mereu.
7. Cartea naturii : antologie. – Ch. : S.n., 2007, - 252 p.
Ai în faţă, iubite cititor, o carte despre codrul cel
verde, despre izvoarele cele limpezi, despre pămîntul cel îmbrăcat cu podoabe
neasemuit de frumoase, precum munţii şi râurile şi marea cea mare, precum
pajiştile înflorite şi apele cristalin curgătoare şi lacurile şi câmpiile de
aur şi de pâine, precum blânda doinire ondulată a văilor rodnice şi a colinelor
de rouă şi de răcoare, - toate alcătuind şi la vedere, şi în tainica lucrare
străfundă o Ţară negrăit de frumoasă, o grădină ca o fărâmă scumpă de rai, fără
asemănare cu alte ţări şi cu alte zări ale lumii.
8. Cartea poeziei – 2011 . – Ch. : Arc, 2011. – 272 p.
Cartea poeziei – 2011 reprezintă o
radiografie a creaţiei poetice a momentului, o imagine „vie” a liricii
din acest spaţiu aparţinând unui context social şi literar nou, unui timp în
continuă schimbare. E un context al sincronizării şi integrării în circuitul de
valori general românesc. E un timp al reevaluărilor, al schimbărilor de
paradigmă, al reaşezării scării valorilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu