Mario Vargas Llosa – unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori din Peru

80 de ani de la naştere

(28 martie 1936)

„Un scriitor nu-şi alege temele, temele îl aleg pe el”

(Mario Vargas Llosa)

            Mario Vargas Llosa este de asemenea unul din cei mai importanţi romancieri și eseiști născuți în America Latină. A obținut Premiul Nobel pentru Literatură (2010) pentru „cartografierea structurilor puterii și imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrîngerii individului”. Vă propunem o revistă bibliografică din colecţiile bibliotecii „Onisifor Ghibu”.

Revistă bibliografică

·        Vargas Llosa, Mario. Băieţii şi alte povestiri / Mario Vargas Llosa ; trad din lb. span. Dragoş Cojocaru. – Bucureşti : Humanitas, 2013. – 169 p.

            „Şefii (primul dintre cele doua volume cuprinse în Băieţii şi alte povestiri), este prima mea carte şi în ea apar câteva din multele povestiri scrise când eram adolescent şi student. Era un concurs de povestiri la Barcelona, Leopoldo Alas, cu un premiu destul de modest, şi, cum îmi doream să public, am participat, fără prea mari speranţe, însă am fost premiat. Zece ani mai târziu am scris Băieţii. Subiectul îmi dădea târcoale de când citisem, într-un ziar, că un câine a emasculat un nou-născut, într-un sătuc din Anzi. Îmi doream să scriu despre această rană stranie care, spre deosebire de altele, nu se închide, ci, odată cu trecerea timpului, se deschide din ce în ce mai mult.” (Mario Vargas Llosa)

·        Vargas Llosa, Mario. Casa verde / Mario Vargas Llosa ; trad din lb. span.Irina Ionescu. – Bucureşti : Univers, 1970. – 408 p.

            Un roman care demonstrează influenţa puternică a lecturilor din William Faulkner în care vede un suflet geamăn. Acțiunea principală urmărește destinul unei fete, Bonifacia, care este cât pe aci să se căsătorească la biserică dar care se metamorfozează în La Selvatica, cea mai cunoscută prostituată din „Casa verde”. Romanul i-a confirmat poziția de mare scriitor în America Latină și i-a adus Premiul Rómulo Gallegos la prima sa ediție.

·        Vargas Llosa, Mario. Conversaţie la catedrala : Roman / Mario Vargas Llosa ; trad din lb. span. Mihai Cantuniari. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2005. – 700 p.

            M. Vargas Llosa unul dintre cei mai mari intelectuali contemporani, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010 şi un mare maestru al cuvîntului, dezvăluie prin acest roman cangrena prin care trece poporul şi construcţia de stat sub conducerea abuzivă a unui dictator şi a regimului său format din oameni servili şi cu o aviditate patologică de putere. Folosind lecţiile învăţate de la Faulkner şi Joyce, scriitorul pune un accent deosebit şi pe formă, nu doar pe conţinut, încerînd prin tehnicile narative folosite să amplifice atmosfera şi efectul cărţii asupra cititorului. 

·        Vargas Llosa, Mario. Istoria lui Mayta : roman ; Domnişoara din Tacna : piesă de teatru / Mario Vargas Llosa ; trad din lb. span. Mihai Cantuniari. – Bucureşti : Cartea Românească, 1991. – 330 p.

    

  Romanul Istoria lui Mayta, se prezintă ca o anchetă menită să aducă în fața cititorului personalitatea troțkistului peruvian Alejandro Mayta, care a inițiat în 1958 o rebeliune pentru care a fost deținut în varii ocazii, sfârșindu-și viața în uitare și anonimat. Firul narativ se înfiripă odată cu interviurile luate de narator diferitor personaje, inclusiv fosta soție a revoluționarului, înstrăinată de el datorită escapadelor lui homosexuale. Ca de obicei, romanul lui Llosa se distanțează de realitatea strictă, păstrându-i însă datele esențiale, în contextul omniprezenței violențe în istoria Perului.

·        Vargas Llosa, Mario. Mătuşa Julia şi condeierul / Mario Vargas Llosa ; trad din lb. span. Coman Lupu. – Bucureşti : Humanitas, 2011. – 367 p.

            În Matuşa Julia şi condeierul Vargas Llosa îmbină doua fire narative principale – acela al poveştii de dragoste dintre Mario şi mătuşa sa Julia şi creaţiile popularului scenarist de teatru radiofonic, bolivianul Pedro Camacho. Avem de fapt o serie de povestiri cuprinse în cadrul poveştii de dragoste dintre cei doi. Povestioarele cu tenta telenovelistică, extrem de distractive, prin detaliile aduse, comparaţiile neaşteptate, prin pitoreasca încrâncenare a lui Pedro Camacho împotriva argentinienilor, te cuceresc inevitabil. Toate povestirile au finalul deschis, clarificat însă ulterior prin câteva cuvinte.

·        Vargas Llosa, Mario. Rătăcirile fetei nesăbuite / Mario Vargas Llosa ; trad din lb. span. Luminiţa Voina-Răuţ. – Bucureşti : Humanitas, 2011. – 339 p.

      Istoria începe în vara anului 1950, în faimosul cartier Miraflores din Lima, unde viața se trăiește în ritm de mambo, iar o nouă iubire pândește mereu după colțul străzilor boeme. Eroul poveștii, Ricardo Somocurcio, se îndrăgostește de Lily, o domnișoară chiliană care-i va marca destinul în cel mai splendid și dureros mod cu putință. O pierde și o regăsește de mai multe ori, sub diferite nume și apariții, de-a lungul celor 40 de ani de căutări înfrigurate.

·        Vargas Llosa, Mario. Războiul sfârşitului lumii / Mario Vargas Llosa ; trad din lb. span. Mihai Cantuniari. – Bucureşti : RAO International Publishing Company, 2005. – 700 p.

Roman pe care Roberto Bolaño îl considera capodopera lui Mario Vargas Llosa şi pe care Harold Bloom l-a inclus printre cărţile canonului occidental, are la bază un eveniment real din istoria Braziliei: sfârşitul secolului al XIX-lea aduce la Canudos, ţinut sărac din nord-estul ţării, sângeroasa revoltă a unei secte milenariste conduse de Antonio Sfătuitorul – conflict civil dramatic în care au pierit aproape 20000 de oameni. Însă pe firul naraţiunii graniţa dintre istorie şi mit se topeşte şi, până la urmă, dispare cu totul: pentru rebelii de la Canudos republica se preschimbă-n Antihrist, războiul pe care-l poartă capătă proporţii apocaliptice, iar de la Sfătuitor, căpetenia lor, aşteaptă cu disperare, ca de la un nou Mesia, mântuirea.