marți, 11 decembrie 2012

Vasile Romanciuc – 65 de ani de la naşterea poetului


Revistă bibliografică

Romanciuc, Vasile. Îndoiala de sine / Vasile Romanciuc. – Ch. : Cartier, 1997. – 109p.

Busuioc la naştere,

Busuioc la moarte,
Floare de tristeţe,
Floare de noroc...
Viaţa noastră, toată,
Doamne, cum încape
Între două fire
Mici de busuioc!

Romanciuc, Vasile. Marele pustiu invizibil / Vasile Romanciuc. – Timişoara : Arbeit S.R.L., 2001. – 85p.

Să nu se vadă rana,

mi-am pus pe ea o floare,
dar rana şi sub floare
rămâne rană – doare.

Mi-am pus o floare albă,
mi-am pus o floare vie,
dar ea s-a prins în rană
şi creşte – sângerie.
Romanciuc, Vasile. Note de provincial / Vasile Romanciuc. – Ch. : Hyperion, 1991. – 147p.

Simplă şi nepretenţioasă, sinceră şi spontană, proaspătă şi cuceritoare de la prima lectură sau chiar audiţie, poezia lui Vasile Romanciuc este fidelă „genealogiei” exprimate succint în placheta de debut, ceea ce nu neagă, ci, dimpotrivă, presupune evoluţia scriitorului spre poezia de un calm deosebit, marcată de fiorul trăirii profunde şi încoronată de o sugestivitate lirică densă, cu care ne întâlnim şi în paginile cărţii de astăzi.



Romanciuc, Vasile. Olimpul de plastic / Vasile Romanciuc. – Ch. : Prut Internaţional, 2007. – 120p.

Poetul se arată acum un împătimit al deturnărilor de sens şi al policromilor semantice, al denotaţiilor insolite, făcându-şi drum spre sensul ascuns al cuvântului, spre faţa paradoxală a lucrurilor…

Vasile Romanciuc, omul şi poetul delicat şi discret, sensibil ca o mimoză şi tare ca oţelul de Demasc, ştie, în funcţie de stări şi situaţii, să preschimbe mierea în trotil, să poarte când flori şi când fulgere la butonieră.

Romanciuc, Vasile. Recitirea proverbelor: (versuri) / Vasile Romanciuc. – Ch. : Ştiinţa, 2007. – 116p.

Textele poetice a lui Vasile Romanciuc au ceva din rotungimile, structurile ritmice, plinătatea expresivă şi modestia textuală a proverbelor. În esenţă, aceste calităţi discursive adună lumii ceea ce numim poezie: deşi lucrurile mari s-au spus, deşi strelicii inteligenţei şi-au încheiat rotaţiile în jurul surselor de lumină.

În acest sens, titlul de referinţă „Citirea proverbelor” nu este doar un joc al hazardului. Reluat, parafrastic.

Romanciuc, Vasile. Un timp fără tine / Vasile Romanciuc. – Ch. : Museum, 1996. – 86p.

Elegie

Se-aşterne praful
pe cuvintele noastre de dragoste.
Ai putea scrie pe ele
cu degetul
"Te iubesc".
Păianjenul harnic
le îmbracă-n veşmânt de mătase
ca şi cum ar coperta 
un dicţionar de arhaisme.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu