Mihail Dolgan - critic de valoare şi personalitate distinctă

Conform spuselor lui Constantin Popovici: "Mihail Dolgan, mereu setos de cunoştinţe şi atras de necunoscut, mereu în ascensiune,  a ştiut să doneze şi să proporţioneze sentimentul şi raţiunea atunci când vine să cerceteze şi să aprecieze procesul literar pe viu, nebeneficiind de acea distanţare în timp care i-ar facilita formularea la rece a judecăţilor de valoare. Profesorul Mihail Dolgan a fost unul dintre puţinii critici literari din Moldova, care a manifestat fidelitate şi o consecvenţă demnă de invidiat în ceea ce priveşte devotamentul slujirii genului.Mihail Dolgan a fost un activ şi nezgomotos participant la procesul de renaştere naţională din Moldova, la viaţa ştiinţifică, literar-artistică şi culturală a republicii. A ştiut să îmbine în mod fericit munca ştiinţifică cu cea obştească, munca de organizare a ştiinţei academice cu cea a procesului de învăţământ superior. Acesta este, în linii mari, portretul de creaţie a criticului şi istoricului literar, Mihail Dolgan". 

Astăzi, academicianul, savantul, profesorul, criticul literar, poetul, omul de cultură Mihail Dolgan ar fi împlinit 75 de ani. Utilizatorii bibliotecii Onisifor Ghibu au posibilitatea de a face cunoştinţă cu unele opere semnate de Mihail Dolgan prezentate în cadrul expoziţiei: "Mihail Dolgan - critic de valoare şi personalitate distinctă". Ar fi de remarcat faptul că pot găsi aici şi ediţii de valoare din colecţiile Muzeului Naţional de Literatură "Mihail Kogălniceanu". 

Prezentăm mai jos o expoziţie virtuală a acestor cărţi. 

Expoziţie virtuală

Mihail Dolgan: Biobibliografie. - Chişinău, 1999. - 157 p.

În literatura din Moldova, în spaţiul exegezelor şi al muncii de articulare, edificare şi valorificare a valorilor spirituale adevărate, Mihail Dolgan e criticul şi investigatorul în ştiinţa literaturii cel mai temut, cel mai incomod şi cel mai... împroşcat cu "pietre" din bisericuţele literare, clădite în pripă pe istmuri nisipoase, menite, chiar din faza de început, să se risipească şi să dispară fără urmă. Mihail Dolgan, întâlnit în pagini de carte sau în plenul unor discuţii aprinse, a inspirat totdeauna respectul profund până şi din partea celor mai recalcitranţi oponenţi. 

Dolgan, Mihail. Conştiinţa civică a poeziei contemporane / Mihail Dolgan. - Chişinău: Cartea Moldovenească, 1976. - 256 p.

Această înmănunchere de studii, articole şi recenzii de atitudine a lui Mihail Dolgan îşi propune să elucideze variate probleme de metodologie şi teorie literară, să îmbogăţească ştiinţa literelor moldave cu noi analize concrete, portrete şi medalioane. Exigent în alegerea obiectivelor de studiu şi a instrumentelor de realizare a acestora, subtil în analiză, autorul s-a impus în ultimii ani ca un cercetător înzestrat al problemelor literare majore, principiale şi   actuale, ca un interpret pătrunzător al aspectelor sociale şi estetice ale creaţiei poetice. 

Dolgan, Mihail. Feţele nevăzute ale manuscriselor de poezie / Mihail Dolgan. - Chişinău: S. n., 2009. - 544 p.

Prezenta lucrare n-a intrat în intenţia criticului de a fi elaborată în mod special, nici de a fi editată pentru cititori: ea s-a constituit, mult mai târziu, din numeroasele "recenzii interne" scrise pe parcursul unui sfert de veac la manuscrisele de poezie, în scopul bine determinat de a da o mână de ajutorediturilor noastre şi poeţilor de toate calibrele şi din toate generaţiile de creaţie, în vederea îmbunătăţirii - în plan estetic şi ideatic - a calităţii viitoarelor cărţi, precum şi a feririi lor de tot ce e rebut literar-artistic.

Dolgan, Mihail. Idee şi imagine poetică / Mihail Dolgan. - Chişinău: Cartea Moldovenească, 1971. - 292 p.

Poezia moldovenească contemporană îşi aşteaptă cu multă răbdare cercetătorii pasionaţi. Mihail Dolgan a fost îndrăgostit de poezie şi un exeget cu perspectivă al valorilor ei artistice. Studiile şi articolele lui Mihail Dolgan, incluse în acestă culegere, se caracterizează prin nivelul teorietic susţinut şi argumentarea ştiinţifică serioasă a punctelor de vedere promovate, autorul situându-se pe poziţii ideologice şi estetice juste. Profesând un limbaj critic adecvat, cu bogate resurse lexicale şi stilistice, Mihail Dolgan îl introduce pe cititor în lumea de basm a poeziei, familiarizându-l treptat cu frumuseţile ei nebănuite. 

Dolgan, Mihail. Marginalii critice / Mihail Dolgan. - Chişinău: Cartea Moldovenească, 1973. - 236 p.

Critica e chemată să dirijeze mişcarea literaturii, să sintetizeze procesul literar contemporan, să interpreteze cu perspicacitate mesajul de idei şi artisticitatea operei literare, să distingă la timp şi cu îndrăzneală valorile de nonvalori sau de pseudovalori. Pentru a-şi atinge acest scop, ea trebuie să fie bine înarmată metodologic şi să-şi perfecţioneze încontinuu uneltele de investigaţie, să-şi îmbogăţească în permanenţă orizontul cu date noi ale ştiinţei marxist-leniniste şi să-şi întărească mereu legătura cu viaţa.

Dolgan, Mihail. Metafora este poezia însăşi / Mihail Dolgan. - Chişinău: S. n. - 2009.  - 688 p.

Profesorul, Mihail Dolgan este, de fapt, unul dintre puţinii critici literari din Moldova, care a manifestat fidelitate şi o consecvenţă demnă de invidiat în ceea ce priveşte devotamentul slujirii genului. Decenii în şir el a practicat sistematic şi cu responsabilitate critica poeziei curente, scriind aproape despre toţi poeţii contemporani de la noi şi aplicând cu exigenţă ţi fără excepţie, criteriul estetic în actul de discernere a valorilor de pseudo- sau nonvalori. Depozitar al unei vaste şi variate culturi, Mihail Dolgan întotdeauna a purtat drept consemn şi flamură de credinţă simţul frumosului şi angajarea civico-socială - două dominante constante în tot ce cugetă şi realizează savantul.

Dolgan, Mihail. Metafora poetică şi semnificaţiile ei în poezia sovietică moldovenească / Mihail Dolgan. - Chişinău: Ştiinţa, 1974. - 212 p.

Una din trăsăturile caracteristice ale ştiinţei literare contemporane este intensificarea interesului faţă de cercetarea imaginii artistice în lumina teoriei leniniste a reflectării. Importanţa elucidării acestei probleme de bază a esteticii se explică în primul rând prin faptul că soluţionarea ei justă ne permite să înţelegem şi să pătrundem mai profund specificul şi realismul operei de artă, esenţa şi natura gândirii plastice a scriitorului. Cercetând structura, specificul şi evoluţia sistemului metaforic al câtorva poeţi reprezentativi, vom urmări, concomitent, evoluţia gândirii metaforice a poeziei sovietice moldoveneşti în ansamblul ei, vom lua în dezbatere principalele probleme legate de dezvoltarea liricii moldoveneşti contemporane.

Dolgan, Mihail. Poezia contemporană, mod de existenţă în Metaforă şi Idee / Mihail Dolgan. - Chişinău: Elan Poligraf, 2007. - 660 p.

Noua exegeză monografică, fundamentală prin demonstraţiile sale estetice, este, în fond, rodul unei îndelungate şi serioase investigaţii, al unei arderi de sine întru binele culturii şi scrisului nostru, conştiinţa şi marea răspundere a criticului pentru literatura celor de un spirit cu întreaga lui natură zbuciumată.

Mihail Dolgan: Polifonismul creativităţii. - Chişinău: S. n., 2010. - 624 p.

Savantul şi profesorul universitar Mihail Dolgan a fost un om al cărţii, un rob al cuvântului scris: Ţinem să evidenţiem această rară calitate pentru că lumea nouă a început a se rătăci, uită să fie înţeleaptă, anarhia sa ca şi cum ar stăpâni destinele celor mulţi. Avem nevoie de oameni dăruiţi cu har, de oameni cu multă carte, de specialişti, de luptători, de bărbaţi. Mihail Dolgan a fost unul dintre puţinii critici literari care îşi asuma riscul să mai vorbească, în presă, şi de conţinutul operei literare, dar şi de formă, de curăţenia ei, de profesie adică, de harul raţiunii, nu de întâmplare.

Dolgan, Mihail. Responsabilitatea cuvântului critic / Mihail Dolgan. - Chişinău: Literatura artisitică, 1987. - 252 p.

Scopul scrierii acestei cărţi a fost să se pună la dispoziţia studenţilor de la facultăţile de filologie, un material auxiliar. ca să fii obiectiv în critică, e necesar să respecţi nu doar legile riguroase ale esteticii, dar şi legile nu mai puţin stricte ale eticii. Ca şi omul de artă, criticul literar e chemat să cerceteze viaţa în mod ştiinţific, căci, urmărind să modifice literatura, el nu poate să nu urmărească şi modificările din viaţă.