Lecturi la Terasa de vară

CU DRAGOSTE, SPRE LITERATURĂ!

Probabil astfel am putea intitula întrevederea aceasta a cititorilor Bibliotecii „Onisifor Ghibu” cu tânărul prozator Nicu Nicolaescu, ce a avut loc în cadrul programului estival „Lecturi la Terasa de vară”.

 De fapt Nicu Nicolaescu este un autor despre care nu se poate scrie, după ce îi citeşti romanele, decât confesiv… Este un scriitor care s-a mărturisit cititorului şi, prin urmare, te poţi apropia de romanele sale doar cu inima şi sufletul leal. Am perceput în urma lecturii romanelor sale, dar şi după ce a discutat cu cititorii invitaţi la Terasa noastră de lectură, că este un autor care iubeşte Lumea dintr-o deosebită, profundă dragoste pentru literatură şi în nici un caz nu veţi descoperi că nu are complexul din certitudinea că sentimentul valorează cu mult mai mult decât o idee de împrumut – de unde şi originalitatea / exhibiţia romanelor Supusul Satanei (Ed. Grafema Libris, Ch., 2008) şi Fluturele Alb (Tipografia Centrală, Ch., 2013), în care autorul a refuzat conştient mărturiile de faţadă, deoarece asigură cititorul că este un aderent al lealităţii. Cel puţin pentru noi, romanele sale sunt un soi de piesă de artizanat, apariţie aproape singulară (cu excepţia romanelor semnate de scriitorul Ieromonah Savatie Baştovoi sau de Genadie Postolache) sub imperiul tainei şi al… timpului prezent.

Şi celor veniţi la Terasa noastră de lectură scriitorul Nicu Nicolaescu le-a mărturisit unele credo-uri ale sale în viaţă  – nu merită să ne irosim viaţa pentru bani, da, ei sun o necesitate, dar nu putem fi dependenţi de ei, a afirmat invitatul.

În literatură – prin cuvitne concise se poate de spus multe – este principiul de care se conduce în crearea operelor sale Nicu Nicolaescu

Cititorii care i-au lecturat deja romanele „Supusul Satanei” şi „Fluturele Alb” nu au pregetat să-l bombardeze cu întrebări şocante şi să se confeseze că au avut multe gânduri apărute în urma lecturilor, care i-au făcut să nu poată dormi chiar nopţi în şir. De ce a ales anume temele expuse în romanele sale tânărul scriitor (ca de altfel majoritatea creatorilor) nu le poate explica. Aşa simte el necesitatea de a vorbi cu cititorii pe aceste teme – prietenie, dragoste, bani, trufie, trădare, laşitate, jertfire…

Cum de reuşeşte să scrie din punct de vedere şi al eu-lui feminin în romanele sale  – a fost marea enigmă pe care doreau să o descifreze cei prezenţi. Parţial scriitorul le-a deschis tainele unor emoţii pe care le are atunci când scrie o carte. De fapt nu se dedă acestor emoţii, deoarece scriind el ştie deja cum va fi începutul, dar şi sfârşitul naraţiunii. Şi acum lucrează asupra unui nou roman, acţiunea căruia are loc  iarăşi în altă ţară. Ne-am interesat, desigur, pe când să aşteptăm o lucrare bazată pe evenimente şi cu eroi literari autohtoni. Răspunsul a fost evaziv – poate în viitor, când va fi pregătit pentru a răbufni cu un nou roman, poate anume acesta va fi  acel roman pe care şi-l doreşte un scriitor să devină opera principală a vieţii sale…  Nu are nimic ascuns prin sertare, deoarece acum am trecut de perioada când  unii scriitori ani de zile nu-şi puteau edita operele.

Desigur un scriitor este rezultatul societăţii în care s-a născut şi în care este nevoit voles-nonles să supravieţuiască intemperiilor care îl pasc pe om zi de zi, dar şi să se bucure de Marea Minune  – Viaţa Spirituală.

În final, părerile celor prezenţi au fost unanime – scriitorul Nicu Nicolaescu a reuşit să scuture prin scrierile sale indiferenţa adolescenţilor pentru lecturi artistice, deoarece romanele sale sunt adresate în special lor, generaţiei în devenire, în afirmare în viaţă.

Mulţumind scriitorului invitat pentru această întâlnire de suflet cu utilizatorii, mai  versaţi în lecturi, ai bibliotecii „Onisifor Ghibu”, ne-am luat rămas bun şi de la Platanul regal la umbra căruia ne-am obişnuit deja să organizăm discuţii în cadrul programului „Lecturi la Terasa de Vară”.