Ungheraşul Pauza de râs inaugurat de scriitorul Efim Tarlapan la 1 iunie, 2012 la Filiala O. Ghibu

Tarlapan, Efim. Cantina săracilor cu duhul / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. StadiForm, 2008. – 159p.

***

Chiar şi păduchele, oricât e de păduche, nu trăieşte pe spatele propriului său popor.

***

Cunosc un hoţ de icoane, care, noaptea le fură, iar ziua se roagă la ele să nu fie prins.

***

S-a căsătorit peste hotare. Avea patrie-mamă. Acum are patrie-soacră.

***

Amir ramul, dar mai mult rădăcina: ea nu devine niciodată…coadă de topor.

***

Şi românul numără bobocii toamna. De obicei, când aceştia îşi iau zborul spre alte ţări.

Tarlapan, Efim. Pauza de râs…ghicitori, poezii, ironii / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. Labirint, 2011. – 32p.

Născut în anul 1944, în satul Măgurele, judeţul Bălţi (azi raionul Ungheni, Republica Moldova). Scriitor satiric şi de literatură pentru copii. Deţinător a peste 50 de menţiuni şi premii literare, al titlului „Maestru al literaturii” şi al Ordinului de Onoare.

Sus televizorul!

Sus calculatorul!

Dar nu mai sus decât Măria Sa CARTEA!

                                                                                                         E. Tarlapan

Tarlapan, Efim. Ghici unde era dus tatăl iezilor din povestea „Capra cu trei iezi”? / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. StadiForm, 2005. – 32p.

PROVERBE

A învăţa înseamnă a munci.

Ai carte, ai parte; n-ai carte, n-ai parte.

Cine ştie carte, are patru ochi.

Cine învaţă la tinereţe, se odihneşte la bătrâneţe.

Degeaba ai trăit, dacă nimic n-ai citit.

Învaţă de mititel, că ţi-a fi mai uşurel.

Nu e învăţat cel ce citeşte, ci cel ce ştie ce citeşte.

Banii nu aduc învăţătură, ci învăţătura aduce banii.

Tarlapan, Efim. Cu muza altora în braţe…(o antologie a parodiei româneşti de pretutindeni) / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. StadiForm, 2008. – 157p.

Ignorată total de presa literară „centrală”, uitată de critică (sora ei geamănă!), practicată, îndeosebi, de veleitari şi nechemaţi, PARODIA ROMÂNEASCĂ dăinuie în timp prin excelentele realizări ale unui trecut îndepărtat sau mai puţin îndepărtat…

Antologia de faţă (premieră în domeniu!) are menirea nu doar să „depoziteze” între două coperte aceste strălucite realizări, ci şi să pună la îndemâna consumatorului de literatură satirico-umoristică mostre parodice, generatoare de savuroasa lectură, iar pentru creatori, pilde vrednice de urmat.

Tarlapan, Efim. Cu mâţa-n carte….  / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. StadiForm, 2009. – 175p.

Parodia este un alt fel de critică literară. Ea operează cu râsul, cu de râderea…. Ţinta ei este, modul de a gândi al creatorului, maniera, stilul lui. Iar stilul este omul, zice francezul. Critica literară e sortită să nu aibă cerc larg de cititori. Parodia, mască râzândă pe feţe literare serioase, poate să adune mii de admiratori pe stadioane, milioane de spectatori în faţa micilor ecrane şi tirajări de sute de mii de exemplare. Au demostrat-o şi o demonstrează cu prisosinţă parodiştii ruşi. Antologia de faţă constituie o tentativă de a transforma conul de umbră în con de lumină….

Tarlapan, Efim. A doua pauză de râs…: (ghicitori, poezioare vesele, fabule) / Efim Tarlapan. – Ch. : Ed. Labirint-Cutasevici, 2011. – 32p.

Ghicitoare

Poate fi o constatare                                                   De departe – artă rară,          

Cu un gând isteţ ascuns,                                             De aproape – apă chioară.

Poate fi şi-o întrebare,                                                                       (curcubeul)

Care-aşteaptă un răspuns.

                          (definiţie)

       

Tarlapan, Efim. Câte-o poantă de căciulă… / Efim Tarlapan. – S.l. : Ed. StadiForm, 2007. – 160p.

„Fără satirele, parodiile, epigramele şi aforismele lui Efim Tarlapan şi fără antologiile în domeniu publicate de domnia sa pe parcursul anilor, literatura satirico-umoristică română de azi nu poate fi imaginată în totalitatea reprezentanţilor ei valoroşi.”

Ion Ciocanu