Lansare de carte ,,Брилиантовые сияния Израиля’’ de Doru Ciucescu

Miercuri, 20 iunie 2012, la Filiala Onisifor Ghibu a avut loc lansarea de carte ,,Брилиантовые сияния Израиля’’ semnată de Doru Ciucescu. La eveniment a fost prezentă lumea literară bună, inteligentă, printre care:  Mihai Cimpoi – critic, istoric literar, eminescolog, filozof al culturii; Vlad Pohilă – publicist, traducător, redactor de carte; Andrei Burac – prozator, poet, dramaturg, publicist; Gheorghe Cutasevici – scriitor, poet; Pavel Balmuş – critic şi istoric literar; Raisa Gane – doctor în filologie ; Vasile Bahnaru – lingvist, publicist, editor ; Ana Rapcea – poetă; Dumitru Crudu – poet, eseist, dramaturg şi prozator ; Sandu-Aristin Cupcea – ,,omul-spectacol’’, actor ; jurnalistul Roibu Nicolae ; Andrei Viziru – redacto-şef al emisiunii Convorbiri literare ; Maria Pilchin (Rotaru) critic literar ş.a.

Volumul ,,Брилиантовые сияния Израиля’’ reprezintă traducerea în limba rusă a cărţii ,,Străluciri diamantine în Israel’’. Astfel, a avut loc un dublu debut, cea a scriitorului Doru Ciucescu, fiind prima carte tradusă în limba rusă, şi a traducătorului-debutant Ivan Pilchin, de aici pornind cariera sa de traducător, susţinut de Institutul Cultural Român, unde a câştigat o bursă în anul 2011.

Scriitorul  Doru Ciucescu s-a născut la 30 aprilie 1964 în Bacău. Dumnealui este profesor la Universitatea ,,Vasile Alecsandri’’ din Bacău şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. În calitate de pedagog a lucrat în Alger şi Maroc şi a susţinut cursuri în Germania, Italia şi Franţa.  Doru Ciucescu a scris 19 cărţi cu caracter pedagogic. De asemenea, a mai scris un roman: “Gulagul din umbra palmierilor”.

Ivan Pilchin s-a născut în anul 1983 şi este magistru în filologia germană, lector la Catedra de Literatură Universală de la Universitatea de Stat din Republica Moldova. Ivan Pilchin este autorul a peste 20 de articole privitoare la istoria şi teoria literaturii universale, coordonatorul manualului de Literatură universală pentru clasa a 10 (Chişinău, Lumina, 2011), laureatul Festivalului european de limbă rusă (locul II), Sankt Petersburg (Rusia) 2009.

În ceea ce priveşte preistoria cărţii, volumul reprezintă o culegere de notiţe făcute în urma unei călătorii în anul 2007, în Israel, de Sărbătoarea Paştelui. La început, însemnările au fost publicate în ziarul de Bacău, după care au fost unite în culegerea dată. Conţinutul cărţii cuprinde nu doar observaţii, dar şi date din diferite domenii (religie, istorie, geografie). De asemena, cartea nu propune probleme în limbaj, fiind unul accesibil.

Academicianul Mihai Cimpoi a văzut mai multe semnificaţii ale evenimentului. În primul rând, că se consolidează relaţiile noastre culturale cu Bacăul, iar în al doilea rând, promovarea  cărţii româneşti în spaţiul rusesc. ,,Noi am neglijat de la 1989 spaţiul cultural rusesc şi am uitat că trebuie să promovăm valorile noastre şi în acest spaţiu’’, a subliniat Mihai Cimpoi. Astfel că este îmbucurător faptul că se afirmă şi un traducător

De asemenea, a apreciat darul de povestitor al autorului specific moldovenilor, care se întâlneşte din vechime.

Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AŞM, doctor habilitat în filologie, a vorbit despre literatura română în spaţiul rusesc, susţinând că ,,s-a creat o gaşcă în sensul peiorativ care promovează lucrurile cele mai proaste din literatura română în cercurile ruseşti, prezentându-le ca ultimul răcnet al Carpaţilor’’. Astfel că ,,e îmbucurător că Ivan Pilchin nu se înscrie în lista denigratorilor şi merge pe traducerea a valorilor adevărate, într-o limbă de care ne leagă istoria’’, a concluzionat Vasile Bahnaru.

Vlad Pohilă, de asemenea, a salutat traducere cărţii, accentuând că ,,ruşii nu au nici o impresie despre literatura basarabeană actuală, astfel că apariţia editorială este foarte plăcută’’.

Spre final, a luat cuvântul şi autorul volumului, care a spus că ,,la Chişinău se simte ,,foarte’’ acasă’’, ajungând, astfel, să fie mai cunoscut la Chişinău decât în România. Scriitorul, speră că această întâlnire să fie generatoare pe viitor şi de alte proiecte, întâlniri.