luni, 16 aprilie 2012

Tradiţii şi superstiţii de Paşte


        -Există credinţa că între Paşte şi Rusalii cerurile sunt deschise. Cine moare în
         acest timp ajunge direct în rai. Cine se naşte atunci va avea o
viaţă frumoasă şi
         îmbelşugată.
 
-Cine nu poate merge la slujba învierii trebuie să-şi ia de la neamuri ramuri sfinţite de măr, salcie sau brad, copaci consideraţi cu forţe magice, să le pună la icoană pentru  ca tot anul să fie feriţi de necazuri.
-   Fetele nemăritate, când spune preotul prima oară „Hris tos a înviat" tebuie să răspundă repede „eu să joc prima, astfel există speranţa să fie luate la joc şi să se mărite.
-   De obicei se aprind focuri mari in jurul bisericii pentru a lumina drumul sufletelor morţilor care în această noapte se întorc pe pământ.
-   Deoarece se crede că şi demonii se pot întoarce, flăcăii iau toaca de la biserică şi o bat toată noapte în cimitir, pentru a-i alunga.
-   Cei care fără de motiv nu merg la biserică în noaptea învierii, vor fi tot anul bolnavi şi vor avea pagube.
-   Lumânările aprinse cu care te întorci acasă după slujba din noaptea învierii, trebuiesc păstrate cu mare sfinţenie, deoarece sunt bune în momentele grele, se aprind în caz de mare furtună, de grindină, de boală, necaz, se folosesc la farmece şi descântece.
-   Alimentele şi plantele sfinţite în noaptea de Paşte se păs­trează ca leacuri şi talismane. Sarea este folosită la sfinţirea fân­tânilor, slănină ca leac pentru boli ale vitelor, busuiocul pentru vin­decarea durerilor de gât şi farmece, tămâia se pune pe jar când sunt furtuni violente, salcia este tămăduitoare, cine înghite trei mu­guri de salcie scapă de temperatură. Cine bea zilnic apă în care a pus coajă pisată de salcie uscată, scapă de durerile reumatismale. Interesant cât de mult adevăr există în această superstiţie. În 1897 din Salix - numele botanic al sălciei, s-a descoperit acidul acetil salicilic adică aspirina.
-   De Paşte trebuie să te îmbraci cu veşmânt nou - semn al înnoirii.
-   Pentru pasca de Paşte care se face în joia mare de o femeie „curată", se foloseşte făină cernută prin sită fină, se pune în cuptor doar cu mâna dreaptă şi în tăvi cu soţ (altfel îi moare femeii bărbatul)
-   Anafura şi pasca sfinţită în noaptea de înviere sau ziua de Paşte, nu trebuie mâncată în întregime. Ea e bună împotriva frigu­rilor, de dat la găini când sunt bolnave şi la vacă pentru a face viţeluşe, nu viţei. (Botoşani)
-   Tot aşa, fărămiturile care rămân pe masă nu se aruncă. Ele se îngroapă în pământ, iar în locul acesta va creşte o plantă numită  Măruncă şi cine va bea ceai făcut din ea va avea mulţi copii. (Moldova)
-  Trebuie avut grijă ca şoarecii să nu apuce la pască, deoarece dacă mănâncă se transformă în lilieci. (Moldova )
-   Cine nu doarme în ziua Paştelui, îi va ploua tot anul foarte activ şi-i va merge bine. (Com.Mihalcea]
-   Cine doarme în ziua de paşte, îi va ploua şi i se va strica fânul în polog. (Şiret]
-    Nu e voie să iei sare cu mâna la Paşte, deoarece tot anul vei transpira la mâni (Botoşani)
-   Mama căruia i-au murit copiii, deci nu are noroc de urmaşi, în ziua de Paşte să vândă copilul care-i mai trăieşte la o mamă cu mulţi copii şi apoi să-l cumpere înapoi. Atunci va trăi şi el, căci în ziua Paştelui şi Hristos a înviat din morţi.( Com.Mihalcea)
-  Trei zile cât ţine sărbătoarea Paştelui se stă cu masa întin­să, pregătită pentru oaspeţi şi cine vine e poftit să mănânce. Asta aduce prosperitate şi belşug anul întreg.
-În Scheia, obiceiul este ca toată ziua de Paşte să se tragă clopotele, asta face ca să crească cânepa.
-    La sate, oamenii îngroapă ciolanele purcelului sfinţit în pământ şi cred că din el va răsări un liliac.( A. Gorovei - Credinţe şi superstiţii)
-   Cei care mănâncă miel, n-au voie să dea oasele la câini ci trebuie să le îngroape sub un măr, pentru a fi până la Pastele urmă­tor frumoşi şi sănătoşi ca mărul.
-   Cojile de ouă se dau pe apă, ca să le dai de ştire şi bla­jinilor că soseşte Paştele ( A. Fochi -Datini şi eresuri) - Blajinii sunt personaje mitologice româneşti, denumite şi Rohmani, Rocmani sau Rucmani, fiii lui Set - cel de al treilea fiu al lui Adam şi Eva. Se consideră că trăiesc sub pământ, dincolo de Apa Sâmbetei, unde susţin stâlpii Pământului. Sărbătoarea lor este o dată pe an, la Paştele Blajinilor, care este prima sâmbătă după Paşte sau a doua zi după înviere. Cine nu ţine sărbătoarea lor, ploaia îi va distruge toată recolta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu