Îndumnezeirea – prin sărbătoarea Paştelui …

Cristea, Julia Maria. „Timp” şi „Sărbătoare” / Julia Maria Cristea. - Bucureşti : Carpathia Press, 2006. - 128p.

„Timp” şi „Sărbătoare” este o carte care a fost întâi un ciclu de articole publicate, cele mai multe dintre ele, în revista de cultură AGERO, de la Stuttgart. Ediţia prezentă se întemeiază pe nişte eseuri, completate şi adăugite unde era nevoie. Ea constituie doar schiţa – ori nucleul redus la esenţial – din ceea ce va putea fi, Cartea de poveşti mitice, închepuită de autoare.

Publicarea acestei cărţi, m-a bucurat enorm, dar m-a şi speriat puţin, deoarece mi-a stârnit un noian de întrebări la care nu pot să răspund. Am reuşit sa conturez cât de cât, sumar chiar,  uriaşele resurse de sensibilitate, căldură şi poezie a sufletului poporului nostru? Suntem poate singura naţie care pentru fiecare moment al vieţii - trist sau fericit, are infinit de multe cântece,  versuri şi muzică născute din prea plinul trăirilor.

La fiecare articol mă gândeam - tăticu va fi fericit că scriu despre ceea ce a iubit şi respectat cu sfinţenie şi credinţă o viaţă întreagă. El a avut un adevărat cult al pământului, al naturii care era începutul şi sfârşitul, părinţii virtuali, lumea întreagă. Ne spunea: când vă simţiţi rău, mergeţi cu picioarele goale pe pământ, îmbrăţişaţi pomii şi împărtăşiţi-vă din energia dată lor de Dumnezeu.

Sunt tradiţii pe care le-am cunoscut, ori văzute şi trăite, ori povestite de tatăl meu, cu tristeţe şi nostalgie că "vremurile s-au schimbat" şi s-au uitat datinile străbune care ne definesc ca naţiune." Ne pierdem rădăcinile - spunea el, şi un popor fără rădăcini, ajunge să fie aşa precum ciulinii, duşi de vânturi pe coclauri.  

Cristea, Iulia Maria. Sărbători, tradiţii, ritualuri, mituri... / Iulia Maria Cristea. – Bucureşti : Editura OSCAR PRINT, 2007. – 369 p.
Autoarea a inclus aici diverse sărbători, inclusiv Tradiţii de Anul Nou, Sărbătoarea Crăciunului, Colinde, Sărbătoarea Paştelui.
În capitolul Tradiţii de Paşti sunt incluse semnificaţiile tradiţiilor pascale şi sărbătoarea învierii lui Isus Hristos.
În capitolul Sărbătoarea Crăciunului, autoarea vorbeşte despre rădăcinile tradiţiei, asimilarea Cultului Soarelui în sărbătoarea creştină a Crăciunului, Sărbătoarea solstiţiului de iarnă, denumită în spaţiul germanic „Julfest”, etimologia cuvîntului Crăciiun, precum şi personajul reprezentativ al Crăciunului, legende populare româneşti depsre Moş Crăciun, pomul de Crăciun, diferite modalităţi de sărbătorile a Crăciunului, oracolul de răciun.
Capitolul Sărbătoarea Paştelui unde se vorbeşte despre tradiţia şi importanţa păştii, ouălelor de Paşti înscrise pentru a proslăvi Învierea Mîntuitorului.

De Paşti, inima vine acasă / coord. Doina Topor. - Bucureşti : Elcesior MultiPress, s.a. . - 121p.
Paştele este sărbătoarea sărbătorilor, căci ne aminteşte învierea mântuitorului, cea mai mare minune care pune pe Isus în lumina cea adevărată a puterii sale dumnezeieşti. Paştele este sărbătoarea religioasă, mozaică şi creştină care se ţine primăvara, la date apropiate sau coincidente, atât în iudaism cât şi în creştinism. Cuvântul Paşti este - după unii lingvişti - de origine egipteană. El ar proveni din cuvântul Paseh, care înseamnă "Trecere" şi semnifica pentru poporul din valea Nilului ziua echinocţiului de primăvară, adică a trecerii soarelui din emisfera australă în cea boreală, precum şi ziua biruinţii lumii asupra întunericului. După alţi etimologi, cuvântul este de origine ebraică, provenind din Pesah, care însemna tot "Trecere", dar semnifica izbăvirea acestui popor din robia egipteană, adică trecerea prin Marea Roşie şi Pustiul Sinai în drum spre pământul făgăduinţei.

Granaci, Lidia. Sărbători, obiceiuri, tradiţii : activităţi extracuare. Ghid pentru cadrele didactice / Lidia Granaci. – Chişinău : Epigraf, 2006. – 176 p.
Prezenta lucrare se adresează cadrelor didacţite, studenţilor de la facultăţile de pedagogie, elevilor de la colegiile pedagogice. Lucrarea este constituită din patru compartimente. Două din ele se referă la sărbători, obiceiuri şi tradiţii, respectiv scenarii pentru activităţi educative. Astfel, se vorbeşte despre sărbătorile de iarnă (Moş Ajun, Moş Crăciun, Naşterea Domnului sau Crăciunul, Anul Nou, dar şi despre Sărbătorile de Paşte). În cel de-al treilea capitol sunt scenarii pentru activităţi educative şi este un scenariu pentru matineul Sărbătoarea de Paşti. În cel de-al patrulea capitol sunt două poezii Moş Crăciun scrisă de Grigore Vieru şi Să trăiţi, să-nfloriţi care au fost puse pe note muzicale şi pot fi foarte bune pentru activităţile extraşcolare.

Hristos a înviat / alc. Silvia Ursachi. - Ch. : Silvius Libris, s.a. - 160p. 

«Christos a înviat!» (sau «Hristos a înviat!») e o formulă cu care se salută creștinii, în majoritatea țărilor de tradiție creștină. Răspunsul este «Adevărat a înviat!». Acest salut este de obicei folosit după sărbătoarea Paștilor până la sărbatoarea Înalțării Domnului.

Învierea lui Iisus Hristos (Învierea Domnului) este un fundament doctrinar și ritual pentru credința creștină - catolică, ortodoxă și reformată. Este practic temelia bisericii pe care o cunoaștem astăzi. Acest eveniment este relatat de scrierile vremii și de apostolii lui Hristos. La început, învierea ca doctrină nu a fost acceptată în Imperiul Roman cu excepția primilor creștini.

Sărbători şi obiceiuri: răspunsuri la chestionarele Atlasului Etnografic Român / (coord.: Ion Ghinoiu). - Bucureşti : Ed. Enciclopedică, 2001. - 439p.

Având ca scop general identificarea şi conservarea patrimoniului cultural românesc, studiul „Sărbători şi Obiceiuri. Românii din Bulgaria”, realizat de către Emil Ţîrcomnicu, Adelina Dogaru şi Lucian David şi publicat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, reprezintă un corpus al tradiţiilor şi credinţelor unei importante comunităţi româneşti sud-dunărene, localizată pe teritoriul Bulgariei – între Vidin, Dunăre şi Timoc. Deşi separaţi de apele Dunării, românii de pe ambele maluri au fost uniţi în mod necontenit printr-un grai comun presărat cu arhaisme, prin arhetipuri culturale şi tradiţii ancestrale. Astfel că această spiritualitate străveche ce a marcat bazinul Dunării este apreciată de etnografi şi lingvişti drept un izvor neatins a cărei istorie încă mai lasă loc surprinderii. Lucrarea de faţă trece în revistă momente, atitudini şi accepţiuni ale românilor din regiunea dintre Vidin şi Timoc, evidenţiind o cultură bogată marcată de o relaţie distinctă atât cu natura, cât şi cu divinitatea.

Zahacinschi, Maria. Ouăle de paşti la români / Maria Zahacinschi. - Bucureşti : Ed. Sport-Turism, 1992. - 102p.

La romani, obiceiul pregatirii oualelor de Pasti cunoaste particularitati care confera traditiei semnificatii deosebite, integrand-o deseori universului atat de fascinant al artei populare.
Cercetatorii Maria si Nicolae Zahacinschi au studiat zeci de ani traditiile legate de ouale de Pasti, alcatuindu-si o colectie de 4 000 de astfel de oua (donata Muzeului Taranului Roman) si prezentata intr-o carte publicata in 1992 la Editura Sport-Turism din Bucuresti.
v Pornind de la sinteza celor doi autori, prezentam si noi cititorilor nostri, in luna in care, la 19 ale ei, sarbatorim alaturi de toti crestinii ortodocsi Sfintele Pasti, cateva informatii legate de traditia oualelor pascale.

 Fie ca lumina Învierii să vă umple sufletele de speranţa, linişte, bucurie şi iubire!

Data pastelui pentru urmatorii 100 de ani

2000 30 aprilie	2001 15 aprilie	2002 5 mai	2003 27 aprilie
2004 11 aprilie	2005 1 mai	2006 23 aprilie	2007 8 aprilie
2008 27 aprilie	2009 19 aprilie	2010 4 aprilie	2011 24 aprilie
2012 15 aprilie	2013 5 mai	2014 20 aprilie	2015 12 aprilie
2016 1 mai	2017 16 aprilie	2018 8 aprilie	2019 28 aprilie
2020 19 aprilie	2021 2 mai	2022 24 aprilie	2023 16 aprilie
2024 5 mai	2025 20 aprilie	2026 12 aprilie	2027 2 mai
2028 16 aprilie	2029 8 aprilie	2030 28 aprilie	2031 13 aprilie
2032 2 mai	2033 24 aprilie	2034 9 aprilie	2035 29 aprilie
2036 20 aprilie	2037 5 aprilie	2038 25 aprilie	2039 17 aprilie
2040 6 mai	2041 21 aprilie	2042 13 aprilie	2043 3 mai
2044 24 aprilie	2045 9 aprilie	2046 29 aprilie	2047 21 aprilie
2048 5 aprilie	2049 25 aprilie	2050 17 aprilie	2051 7 mai
2052 21 aprilie	2053 13 aprilie	2054 3 mai	2055 18 aprilie
2056 9 aprilie	2057 29 aprilie	2058 14 aprilie	2059 4 mai
2060 25 aprilie	2061 10 aprilie	2062 30 aprilie	2063 22 aprilie
2064 13 aprilie	2065 26 aprilie	2066 18 aprilie	2067 10 aprilie
2068 29 aprilie	2069 14 aprilie	2070 4 mai	2071 19 aprilie
2072 10 aprilie	2073 30 aprilie	2074 22 aprilie	2075 7 aprilie
2076 26 aprilie	2077 18 aprilie	2078 8 mai	2079 23 aprilie
2080 14 aprilie	2081 4 mai	2082 19 aprilie	2083 11 aprilie
2084 30 aprilie	2085 15 aprilie	2086 7 aprilie	2087 27 aprilie
2088 18 aprilie	2089 1 mai	2090 23 aprilie	2091 8 aprilie
2092 27 aprilie	2093 19 aprilie	2094 11 aprilie	2095 24 aprilie
2096 15 aprilie	2097 5 mai	2098 27 aprilie	2099 12 aprilie
2100 1 mai