Din tradiţiile Pascale ale popoarelor

În Finlanda, ca şi în toată lumea creştină, Paştele este una dintre cele mai mari sărbători. Dar, înafară de conţinutul său religios, Paştele Finlandez include şi sărbătorirea sosirii primăverii, care pe aceste meleaguri poposeşte cu mult mai târziu decât la noi. O tradiţie pascală originală este festivalul vrăjitoarelor. Se consideră că săptămâna patimilor este perioada în care bântuie duhurile rele, când vrăjitoarele ies din ascunzişurile lor şi le fură oamenilor fericirea, norocul. De aceea, localnicii aprindeau în apropierea caselor lor focuri pentru a le speria şi a le alunga cât mai departe. Astăzi însă, în această perioadă se aprind focuri sau făclii, iar copii se costumează în vrăjitoare şi cer de la maturi dulciuri.

....Revenind la vremurile de mult apuse, să mai spunem că obiceiul de a oferi ouă îşi are originea în Egiptul Antic şi în Persia, fiind întâlnit de asemenea, la vechii greci şi romani, pentru care oul era simbolul vieţii. Pentru locuitorii vechiului Egipt, oul a fost un simbol sacru al renaşterii omenirii după potop, acesta fiind, de altfel, şi pentru toţi creştinii, simbolul renaşterii lui Hristos. Din această simbolistică s-a născut şi ideea confecţionării primelor coşuleţe de Paşti, făcute în scopul de a imita cât mai bine cuiburile păsărilor.

În Evul Mediu se obişnuia să se arunce cu ouă, înăuntrul bisericii. Conform tradiţiei, preotul arunca un ou fiert unuia dintre bărbaţii din corul bisericii. Oul era aruncat apoi mai departe, de la un corist la altul, iar câştigătorul era considerat băiatul care îl prindea exact în momentul în care orologiul bătea ora 12 de noapte, oul rămânând în proprietatea lui.

Pe lângă tipicul religios tradiţional, aproape similar, în ţările creştine europene s-a dezvoltat şi alte obiceiuri zonale de Paşti. În Anglia, de exemplu, se obişnuieşte ca de Paşti să se dăruiască ouă foarte mari de ciocolată. În Bulgaria, pictarea ouălelor este o îndeletnicire a călugăriţelor din mănăstiri, iar în Elveţia sunt zone în care există credinţa că ouăle de Paşti sunt făcute de cuci sau chiar de iepuraşi. De aceea, copiii pregătesc din primele flori de primăvară câte un cuib în care acestea să fie depuse. 

În Olanda, părinţii vopsesc ouăle verzi, pe care le ascund în iarbă, iar copiii pornesc să le caute, obicei ţinut şi în Germania, dar cu ouă de diverse alte culori. Suedezii orneză ouăle cu desene hazlii şi cu versuri în rime, care se citesc cu glas tare, înainte de a le mânca. În Ungaria, ouăle sunt vopsite în roşu sau galben, iar pe ele se desenează apoi diferite motive ornamentale, cele mai întâlnite fiind cele ce reprezintă stoguri de fân, case, fântâni cu cumpănă şi femei cu coşuri în mâini.