Descoperirea mitului

Începutul anului 2012 a fost marcat la Filiala O.Ghibu prin inaugurarea unui nou club pe interese - Clubul Mithos. Ideea vine din partea tinerilor utilizatori ai bibliotecii, dornici de a evada din capcanele consumerismului şi ale falselor valori care ne strangulează aspiraţiile, pentru a ieşi din condiţia profană a limitelor temporale. Membrii clubului sunt tineri intre 17-22 ani de la diverse instituţii de învăţământ, porniţi pe drumul căutării de sine prin intermediul tărâmului mitologic, demonstrând că, în pofida tehnicizării secolului, omul are nevoie de poveste şi absolut. Este salutabilă această preocupare a tinerii generaţii îndreptată spre cunoaşterea şi descifrarea miturilor, care joacă un rol esenţial în societate, fiind expresia unui mod de a fi în lume. Lipsa miturulor provoacă tulburările şi crizele societăţii moderne. Omul mileniului trei este în căutarea sufletului, în căutarea unui nou mit, care să-i alimenteze forţa spirituală, să-i redee forţele creatoare. Scopul clubului pe interese orientează spre interpretarea miturilor valorificate în literatură, muzică, arte plastice, dar tăinuite şi în existenţa de fiecare zi prin ritualuri sacre, superstiţii, datini. 

Prima şedinţă a avut un caracter de iniţiere în lumea miturilor prin medierea preşedintelui Clubului, dr. Veronica Postolachi, punând accent pe mituri ca «adevărate revelaţii, care îi amintesc omului de sensul creaţiei şi privilegiul de a rămâine homo religiosus». 

Discuţia Popasul în lumea mitului eminescian a dezvăluit un întreg univers al miturilor în creaţia poetului: mitul naşterii şi morţii universului, mitul istoriei, mitul magului, mitul oniric,  mitul întoarcerii la elementele primordiale ale naturii, mitul creatorului. În baza lecturii poemelor Scrisoarea I, Luceafărul, Călin(file din poveste), Panorama deşertăciunilor (fragm.), Povestea magului călător prin stele, Odă în metru antic, membrii Clubului au constatat frumuseţea unor «mituri şi fantasme până atunci necunoscute în literatura română», descoperind şi unele mituri româneşti: mioritic, al Zburătorului, al meşterului Manole, al Dochiei, al lui Hyperion şi Narcis. Procesul de familiarizare cu universul mitopo(i)etic al lui Eminescu a solicitat lucrul asupra unor secvenţe, explicarea unor concepte operaţionale, delimitarea mitului original de mitul valorificat, recreat în opera poetică, argumentând metamorfoza miturilor de la demitizare la remitizare, aspect relevat prin scurtele intervenţii ale elevilor V. Rotaru, V. Colesnic, V. Maximenco, O. Pîslă, C. Cozari. Publicul a descoperit o altă dimensiune spirituală, care ne ajută să alegem binele şi frumosul dintr-un hăţiş al incertitudinilor existenţiale. Impactul acestei întruniri constituie o treaptă pe drumul sinuos către templul adevăratei personalităţi, contribuind, într-un stadiu incipient, la lărgirea orizontului cultural al tinerilor, facilitându-le comunicarea prin schimbul de opinii şi cunoştinţe adecvate unui nivel de cultură pe măsura celui mai mare poet român-Eminescu.

Elena Vulpe, director al Filialei O. Ghibu