Primul număr din
2013 al revistei „Contrafort” a apărut în această lună. „Cuvântul către
cititori” ne prezenta o Basarabie exhausta
de reviste literare. Redacţia revistei anunţă cele 9 luni de tăcere şi ca un
timp al solidarizării, timp în care au parvenit „zeci de telefoane şi e-mailuri
din partea cititorilor”. Acest „Cuvânt...” e şi un text-manifest, o adresare
către noua conducere ICR, care ar fi bine „să reia sprijinul revistelor de
cultură basarabeană”. În acest sens, bucură faptul că revista pare şi cu
sprijinul Ministerului Culturii al Republicii Moldova.
Noul număr, numit şi „de criză”, actualizează evenimentele recente din zona
literară şi culturală interriverană şi nu doar. În pagina în care ne reculegem
în faţa rândurilor despre plecarea lui Eugen Cioclea, aflăm şi despre Premiul
Nobel pentru Literatură, 2013, acordat lui Alice Munro. În paginile ce urmează
citim despre Sărbătoarea Limbii române şi despre Salonul Internaţional de Carte
organizat la începutul toamnei la Chişinău.
Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naţionale, pe post de
gazdă, ne invită în culisele organizării acestui eveniment.
La pagina 4, cercetătoarea şi universitara Maria Şleahtiţchi ne vorbeşte despre
sărbătorile naţionale ale lunii august, petrecute „între firescul sărbătorii şi
pragmatismul festivist”. Astfel, „este aproape imposibil să distingi între
adevărata omagiere a unui eveniment istoric şi masca fariseică a impostorului
de meserie”. Într-un interviu realizat de scriitorul Vasile Gârneţ cu Iurie
Bârsa, directorul Editurii Arc, aflăm despre politicile editoriale şi culturale
ale acesteia. La pagina 6, e un alt interviu cu scriitorul Gheorghe Erizanu
realizat de Vasile Gârneţ. Suntem familiarizaţi cu cele mai valoroase şi mai
recente apariţii editoriale marca „Cartier”.
Întorcând pagina, în interviul cu editorul Nicolae Tzone, aflăm despre
relaţia „culturală” a acestui domn cu urbea Chişinăueană şi cu dimensiunile ei
culturale. Scriitorul Vitalie Ciobanu, cel care realizează interviul, îi
adresează şi o întrebare practic retorică, cea despre „impunerea poeziei române
moderne şi contemporane în topurile poeziei europene şi mondiale”. Tot Vitalie
Ciobanu, în interviul cu scriitorul şi profesorul universitar Mircea A. Diaconu
discută despre cultură şi literatură românească în general, în final fiind pusă
problema „canonului Manolescu” în literatură, de altfel, actuală întrebarea ca
şi căderea diferitor canoane în epoca decanonizărilor. La pagina 10, Mircea V.
Ciobanu se referă la dorita „religie ecumenică a unui critic literar”.
Întrebarea practic retorică de la sfârşitul interviului (realizat şi el de
Vasile Gârneţ) ne pune în faţa unui critic Mircea V. Ciobanu care se întreabă
de ce nu ar continua în felul lui polemic de a interacţiona cu literatura, dacă
e citit de lume din alte sfere, care astfel e atrasă spre carte?
Poeta Aura Maru, studentă în Occident, „ocupă” o întreagă pagină poetică a
revistei. Îi urmează poeme de Diana Iepure, poeta basarabeană stabilită al
Bucureşti. Paginile 13-14 conţin rândurile unei cronici de întâmpinare la
cartea „A-Z.best” de Emilian Galaicu-Păun, autoarea căreia e subsemnata. La
pagina 15, Vitalie Ciobanu ne prezintă cartea Eugeniei Bojoga, „Limba română
între paranteze. Despre statutul actual al limbii române în Republica Moldova”.
E vorba de un volum de studii şi eseuri despre starea actuală a limbii române
între Nistru şi Prut.
La pagina 16, citim un interviu realizat de Vasile Gârneţ cu Elena Prus,
scriitor şi profesor universitar, un interviu despre „traducătorii
profesionişti” şi „promovarea imaginii Republicii Moldova”. La pagina 17 e un
alt interviu realizat de Eugenia Pogor cu Stella Mihailova, directorul general
Adevărul Moldova despre „Biblioteca Adevărul” ca pod de cărţi care uneşte
malurile Prutului. Urmează un text de Alexandru Tabac în care aflăm despre
cartea „Asediul Vienei” de Horia Ursu.
Un demers metaliterar, deja şi tradiţional, e rubrica „Cronica literară”
ţinută de criticul literar, cercetătorul şi universitarul Grigore Chiper. Ne
sunt prezentate două cărţi de Diana Iepure şi Gheorghe Calamarciuc. Următoarele
două pagini conţin şi ele prezentări de carte. Alexandru-Florin Platon scrie
despre cartea „De ce este România altfel” de Lucian Boia, iar Răzvan Mihai Năstase
anunţă a altă apariţie editorială – „Schimbarea” de Mao Yan. La pagina 22
Mircea V. Ciobanu ne anunţă că „blogurile există ca să sfârşească într-o carte”
şi exemplifică prin „Miercuri când era joi” de Gheorghe Erizanu.
La pagina 23, citim un fragment de proză semnat de scriitorul Leo Butnaru.
Îi urmează un alt fragment de proză de Jiři Kratochvil. Întorcând pagina, găsim
prezentarea, traducerea şi adaptarea făcută de Vasile Gârneţ interviului cu
autorul Miloš Urban. În paginile 26-27, Vitalie Ciobanu vine cu un interviu
realizat cu scriitorul Jan Balabán şi cu un text despre scriitorul Ivan Kraus.
Tot aici citim un eseu semnat de Marcel Gherman despre „teama de viitor”. La
pagina 28, Virgil Mihaiu se referă la desfăşurarea la Chişinău a ultimului
Festival Etno-Jazz. La paginile 29-30, Vasile Gârneţ vine cu două texte despre
„Marcel Reich-Ranicki” şi despre romanul lui Jan Koneffke despre România interbelică.
Urmează o prezentare făcută de Vitalie Ciobanu romanului „Weekendul” de Bernard Schlinch. În ultima pagină citim
un fragment de roman de Julia Schoch.
Foarte valoroase şi de un real impact promoţional sunt scurtele prezentări
ale noilor apariţii de carte. E vorba de:
- C. Aitmatov, Legenda mancurtului. Arc, 2013.
- A. Cosmescu, Un spaţiu blând care mă primeşte cum m-ar îmbrăţişa,
Cartier, 2013.
- I, Druţă. Frunze de dor. Cartier. 2013.
- N. Beşleagă. Viaţa şi moartea nefericitului Filimon. Cartier, 2013.
- Antologia de versuri „Născut în ’58”, Cartea Românească, 2013.
- M. Curtescu. Iubirea altfel. Cartier, 2013.
- M. Gherman, Generaţia Matrix, Chişinău, 2013.
- K. Ковальджи. Моя
мозаика или По следам кентавра, Академия. 2013.
- Gr. Chiper, Poezia optzecistă basarabeană. Schimbarea de paradigmă,
TipoMoldova, 2013.
- Gr. Chiper, Cărări înapoi, TipoMoldova, 2013.
- V. Ursu, Râul de sânge, Arc, 2013.
- L. Butnaru, Proze din secolele XX-XXI, TipoMoldova, 2013.
- Antologie de poezie cehă. Capul leului pe pernă. Arc, 2013.
- O. Pecican. Arhitecturi mesianice, Charmides, 2012.
- O. Pecican. Eu şi maimuţa mea, Tracus Arte, 2012.
ş.a.
Maria Pilchin, cercetătoare, critic literar şi profesoară universitară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu