Biblioteca „Onisifor Ghibu” pe Aleea Clasicilor literaturii române!

Sub acest generic imperativic şi-a început biblioteca noastră, manifestările / activităţile consacrate  Decadei Zilelelor oraşului Chişinău.

După ce Sala Nuciferă a fost amenajată corespuzător unui eveniment cu : Expoziţie de carte consacrată Chişinăului şi celor 55 de ani ai Aleei Clasicilor Literaturii române, iar în Sala de Marmoră Albă, cunoscutul jurnalist, dar şi maestru fotograf Andrei Viziru le-a oferit cititorilor şi vizitatorilor noştri Foto vernisajul – Lumină din Lumină; un tiltu frumos brâncuşian!

Originală şi neobişnuita este o altă expoziţie de desene şi picturi în acuarelă, trimisă de liceenii din satul Chetrosu din prima zi am avut un public nou şi divers: studenţi de la Facultatea de Litere şi Limbi moderne (USM), elevi ai liceului teoretic „Minerva”, învăţăceii Liceului de arte populare „Nicolae Sulac” , ş.a.

Apoi, când soarele ne mângâia aproape bacovian, i-am invitat pe toţi cei prezenţi (aproximativ 65 de vizitatori!) pe Aleea Clasicilor Literaturii române, în preajma Foişorului „Mihai Eminescu”, unde am expus mai multe materiale promoţionale ale Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, dar şi cărţile editate prin colaborarea angajaţilor noştri în „Laboratorul de cercetări literare şi bibliografie”:

-           Academicianul Mihai Cimpoi – Savantul Timpul prezent, Oradea, 2012;

-           „În dialog cu Omul şi despre Om”, Ch., 2013

-           Pavel Balmuş sau Forţa inepuizabilă a unui intelectual, Ch., 2013 ş.a.

Aşadar, zilele frumoase de Toamnă aurie dăinuie în Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi sfânt” adevărate clipe de revelaţie.

Biblioteca „Onisifor Ghibu” şi-a invitat cititorii săi la o deosebită Lecţie a zilei cu referinţă la istoria Aleei Clasicilor literaturii române.

Scriitorul Vladimir Beşleagă, invitatul evenimentului, a ţinut să le afirme celor  peste 54 de cititori fideli prezenţi, că Aleea nu-i altceva decât adevărata  Meka a acestui spaţiu cultural românesc.

Pe un acord deosebit, acest ansamblu sculptural, amplasat  pe raza centrală a celei mai vechi grădini publice a capitalei, este nu altceva decât un „muzeu în aer liber, un sincronism cu Bucureştiul istoric”.

Autorul acestui proiect este renumitul sculptor Alexandru Plămădeală, iar traducerea în fapt îi aparţine lui Andrei Lupan.

Instituirea unei Alei a Clasicilor literaturii române la Chişinău, după modelul Rotondei marilor personalităţi de cultură din Parcul Cişmigiu, din capitala României, este salutat şi astăzi cu mult entuziasm de românii din Moldova de est.

De la inaugurare şi până în prezent, Aleea este locul unde se desfăşoară manifestări culturale, spectacole, recitaluri poetice.

Prin deosebita frumuseţe, Aleea Clasicilor rămâne mereu un loc sacru al chişinăuienilor, dar şi al oaspeţilor capitalei noastre.