In memoriam Gheorghe Ghimpu

        Vineri, 11 noiembrie, la Biblioteca publică ,,O.Ghibu'', a avut loc simpozionul In memoriam Gheorghe Ghimpu, fiind lansată şi cartea regretatului om politic - ,,Stindardul sfintei libertăţi’’. Evenimentul a fost organizat de Partidul Liberal, Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova şi Biblioteca Publică ,,O.Ghibu’’.

Moderatorul manifestării, scriitorul Ion Hadîrcă

     


   La eveniment au participat o seamă de personalităţi notorii precum  Excelenţa Sa, ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, ex-preşedintele interimar al R.Moldova, Mihai Ghimpu, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, deputaţi, scriitori, istorici, profesori, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale....

Directoarea bibliotecii publice ,,O.Ghibu'', Elena Vulpe,
rostind cuvîntul introductiv

    
      Cuvîntul introductiv a fost rostit de directoarea instituţiei, Elena Vulpe. Ea a menţionat că Gheorghe Ghimpu a fost portdrapelul care a demonstrat întregii naţiuni istoria şi trecutul nostru. La rîndul său, prefaţatorul cărţii, scriitorul şi deputatul Ion Hadîrcă a subliniat faptul că Gheorghe Ghimpu a fost una dintre cele mai remarcabile personalităţi pe care le-a oferit perioada modernă. ,,este o carte excepţională, în care fiecare verb a fost o răbufnire, o neacceptare a ceea ce s-a desfăşurat sub ochii autorului volumului’’, a conchis Ion Hadîrcă.

    

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă

        

        Cunoscutul istoric, Anatol Petrencu, a menţionat că ,,cartea are mai multe subiecte, însă principalul dintre ele este problema reîntregirii neamului românesc’’. Iar Anatol Ţăranu a susţinut că ,,acum cînd, de mai multă vreme, nu putem alege un preşedinte, Ghoerghe Ghimpu ar fi fost cea mai bună candidatură’’.

Scriitorul Iurie Colesnic şi istoricul Anatol Ţăranu

     La manifestare au mai luat cuvîntul scriitorii Nicolae Dabija şi Iurie Colesnic, istoricii Ion Varta şi Anatol Ţăranu, protoiereul Petru Buburuz ş.a. Iurie Colesnic a spus că în acest volum vom găsi numaidecît şi simbourile trădării şi că ,,autorul demonstrează că omul moral trebuie să existe în politică’’. În acelaşi timp, Nicolae Dabija a propus ca această carte să ajungă în toate bibliotecile şi şcolile din republică şi să servească în instituţiile de învăţămînt drept manual, ca o lecţie de demnitate naţională.

Copiii lui Gheorghe Ghimpu, Ana şi Corneliu,
au mulţumit tuturor celor prezenţi pentru omagiul
adus tatălui lor

     Cartea ,,Stindardul sfintei libertăţi’’ face parte din domeniul publicisticii şi este împărţită în trei părţi: «Glasul libertăţii», «Ecouri de recunoştinţă» şi «Iconografie». În carte au fost abordate probleme politice, economice şi sociale, prezentate sub diverse forme: dialog, scrisoare, articole, interviuri, discursuri rostite de Ghorghe Ghimpu în Parlament. În prefaţa cărţii, Ion Hadîrcă scrie : ,,Această carte, care exprimă plenar frămîntările, insomniile şi inzbînzile spirituale ale personalităţii lui Gheorghe Ghimpu, vine să completeze, tardiv, un loc ce-i aparţine în exclusivitate luptătorului încercat, a cărui lipsă o resimţim până astăzi şi poate mai ales astăzi, aici şi acum, în preajma unei bătălii decisive pentru cucerirea şi demolarea zidurilor ultimului bastion roşu crăcănat sfidător peste cele două ape-surori, Nistrul şi Prutul, concurînd între ele pentru dreptul de a marca succesiv noua frontieră a spaţiului unic european. O frontieră a unirii, aşa cum a visat-o şi Gheorghe Ghimpu – deschizătorul de drumuri şi de poduri de flori, nu o frontieră a dezbinului şi a întoarcerii în subterana trecutului’’.

        Ghoerghe Ghimpu s-a născut la 26 iulie 1937 în comuna Coloniţa, judeţul Lăpuşna, România. A absolvit Universitatea Pedagogică din Tiraspol (1960) şi a făcut doctorantura la Institutul de Fizică Biologică al Academiei de Ştiinţe a URSS (1970-1971). A activat în învăţămîntul preuniversitar la Străşeni şi în cel universitar la Tiraspol şi Chişinău.

       Pentru covingeri politice şi participare la fondarea Prontului Naţional-Patriotic din Basarabia şi Nordul Bucovinei a fost condamnat (în 1972) de organele de oprimare sovietice la privaţiune de libertate cu regim sever, şase ani fiind deţinut în lagărele din Mordovia şi regiunea Perm. După ,,eliberare’’ i se interzice orice activitae în domeniul pedagogiei. Odată cu proclamarea restructurării, se încadrează activ în Mişcarea de renaştere naţională şi de democrtizare a societăţii. La primul Congres al Frontului Popular din Moldova este ales secretar responsabil al Sfatului şi membru al Comitetului Executiv al FPM. În perioada 1990-1994 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

      A fost preşedintele Asociaţiei Victimelor Regimului Comunist de Ocupaţie şi a Veteranilor de Război ai Armatei Române din Republica Moldova, denumită, la Congresul IV din 11 iunie 2000, Partidul Naţional Român. La 27 octombrie 2000, un accident de maşină îl ţintuieşte la pat pînă pe 13 noiembrie 2000, cînd a plecat la cele veşnice.