Manifestări cultural-ştiinţifice: Mircea Eliade, ediţia a XXI-a

   

 „Visul, supapa de siguranţă a setei de transcendere, arta, magia, dansul- iar, pe de altă parte, dragostea şi mistica - mărturisesc din atâtea unghiuri diferite instinctul fundamental şi ursit al firii omeneşti: ieşirea din sine, contopirea cu altul, fuga de singurătatea limitată, avântul către o libertate perfectă în libertatea celuilalt.”( Mircea Eliade Solilocvii)

        

     Cea de-a XX-I ediţie a manifestărilor cultural-ştiinţifice dedicate personalităţii Mircea Eliade a avut loc în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu” în cea dintâia zi a lunii aprilie. Moderatoarea acestui eveniment a fost neobosita profesoară de limbă şi literatură română, la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” d-na Veronica Postolachi. Comitetul organizatoric fiind alcătuit din: dna Veronica Postolachi; dnul Vitalie Răileanu, birectorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”; DNUL Grigore Vasilache, directorul Liceului „Mircea Eliade”.

         Programul general al manifestărilor a fost alcătuit din expoziţii inedite de carte, fotografii şi documente scrise de şi despre Mircea Eliade. Deschiderea manifestărilor a fost însoţită de lansarea broşurii Pe urmele lui Mircea Eliade. Cu o serie de comunicări interesante şi bine pregătite au participat la Simpozionul literar elevi, studenţi, profesori din Republica Moldova dar şi din România.

         Adela Schindler-Lungu, profesoară de limbă română la Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Reşiţa a adus sincere felicitări doamnei Veronica Postolachi, recunoscând că, deşi nu sunt atât de harnice ca dumneaei, totuşi au reuşit să organizeze şi la Reşiţa cel puţin 4 simpozioane dedicate lui Mircea Eliade.

         Nicoleta Constantin, profesoară de limbă română la Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Râmnicu-Vâlcea şi Valerica Păunoiu, bibliotecară la acelaşi colegiu au avut un cuvânt de salut, menţionând că se simt în Chişinău foarte bine, ca printre fraţi şi surori.

         Natalia Bejan, profesoară de limbă şi literatură română, la Liceul Teoretic „Mircea Eliade” din Nisporeni ne-a îndemnat să nu uităm ce ne spune Mircea Eliade şi anume: „Ceea ce rămâne dintr-un popor este cultura”.

         Alexandru Cosmescu, doctor în filologie, cercetător la AŞM a avut o bine structurată comunicare despre Mircea Eliade şi practica fenomenologiei, menţionând că Mircea Eliade ca fenomenolog a fost interesat de experienţele religioase şi căutarea esenţelor, căci un fenomenolog nu poate scrie decât despre lucrurile pe care le experimentează.

         Olguţa Ionel, profesoară de limba română la Gimnaziul Naţional „Mircea Eliade” ne-a comunicat despre concepţia autenticităţii în romanele lui Mircea Eliade, care afirma că: „Nu pot să scriu decât ceea ce cunosc personal”.

         Bojneagu Alexander, elev în clasa a 12-a, Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Reşiţa a comunicat despre exilul în America al lui Mircea Eliade, citând în încheiere cuvintele lui Mircea Eliade: „Viața cunoaște scene și se spune că este împărțită în acte, dar cortina se lasă o singură dată”, cortina s-a lăsat pentru scriitor, dar îi putem cunoaşte fragmente din viaţă şi valoarea literară şi culturală citindu-i opera.

         Ionica Alexandra Valentina, elevă în clasa a 11-a, Colegiul Naţional „Mircea Eliade” din Râmnicu-Vâlcea a prezentat o comunicare interesantă: Marginea şi centrul în opera lui Mircea Eliade – o semioză deschisă. Spațiul sacru este în concepția lui Eliade centrul universului, pe când timpul sacru este o repetiție a elementelor de la originea lumii, lumea considerată ca "orizontul" unui anume grup religios. În această concepție ființele umane arhaice erau orientate în timp și spațiu, cele moderne ar fi dezorientate.

         Andronache Ctălina, elevă în clasa a 10-a, Liceul „Mircea Eliade” din Nisporeni a vorbit despre Maitreyi ca cel mai exotic personaj din literatura română. Ne cufundăm, în timpul lecturii, în peisajul și în mentalitatea indiană, cu mirifica ei lume a miturilor, ritualurilor și simbolurilor. Coloana vertebrală a cărții de față este relatarea cu autenticitate și cu geniu a celei mai mari minuni a lumii: înfiriparea sentimentului de dragoste, fericirea iubirii împărtășite și destrămarea ei.

         Mircea Eliade considera că muzica şi magia dansului fac legătura cu cosmosul, de aceea parte a manifestărilor cultural-ştiinţifice au fost  şi dansul, interpretările la pian.

         Spre finalul evenimentului, toţi ce-i prezenţi au avut ocazia să audieze un recital de omagiu în memoria lui Grigore Vieru şi apoi s-au îndreptat spre bustul lui Mircea Eliade pentru a depune flori.