Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfânt
2 iulie 2014 - 510 ani de la trecerea în veşnicie
Ştefan cel Mare şi Sfânt deschide, în istoria poporului nostru, una din cele mai
strălucite pagini
din întemeierea statelor medievale. De-a lungul unei domnii
de aproape cincizeci
de ani (1457-1504), marele domn a făcut din Moldova
un factor însemnat
al relaţiilor internaţionale în această parte a Europei.
Prin
activitatea sa
remarcabilă în sfera politicii externe, Ştefan cel Mare şi Sfânt a
inaugurat o nouă
eră a afirmării internaţionale a Moldovei, care s-a impus
Marilor Puteri
vecine, datorită rolului politic pe care şi l-a asumat în
condiţiile reluării
ofensivei otomane, şi-a câştigat, împreună cu marele
ei
domn, un prestigiu
internaţional care a atras preţuirea şi alianţa unor mari
puteri, angajate în
confruntarea antiotomanâ.
Capetele încoronate
i-au căutat alianţa, duşmanii l-au privit cu respect, iar
umaniştii au fixat pentru
posteritate imaginea
acestui mare domnitor.
Pornind de la
realitatea istorică, figura lui Ştefan cel Mare şi Sfânt a devenit
mitică şi
legendară. Imaginea sa se proiecteaza in creaţiile folclorice şi
in
literatura cultă,
dând naştere la unele dintre cele mai însemnate opere
istorice.
„Ţineţi minte
cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci până la
adânci
bătrâneţi…că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a
fost a mea, şi
nu e a voastră,
ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri, în
veacul vecilor”
(B. Delavrancea,
„Apus de soare”)
Pentru doritorii de a se informa despre viaţa şi faptele măreţe lăsate de Ştefan cel Mare şi Sfânt urmaşilor, întru amintirea de neşters a unei domnii lungi şi strălucite, am selectat mai multe documente din colecţiile Bibliotecii "Onisifor Ghibu", prezentate în expoziţia Ştefan cel Mare şi Sfânt - destin măreţ pentru urmaşi.
