Chișinăul citește o carte: „Țesut viu. 10x10” de Emilian Galaicu-Păun

În cadrul Programului municipal de lectură „Chișinăul citește o carte – 2015”  Biblioteca „Onisifor Ghibu” a organizat o întâlnire  a cititorilor cu scriitorul Emilian Galaicu-Păun, autorul volumului propus chișinăuienilor spre lectură în acest an.  Au participat elevi ai Liceului Teoretic „Spiru Haret”, ghidați de Sergiu Orehovschi, profesor de limbă și literatură română al acestei instituții.

Prezentarea scriitorului  Emilian Galaicu-Păun  și a cărții „Țesut viu. 10x10” a fost realizată de cercetătorul literar Vitalie Răileanu, directorul bibliotecii „Onisifor Ghibu” și Maria Pilchin, critic și istoric literar, profesor universitar.

În alocuțiunea de deschidere a activității, Vitalie Răileanu a ținut să accentueze că în jurul volumului „Țesut viu. 10x10”, scris de pe poziții de polemică, al talentatului scriitor Emilian Galaicu-Păun,  critica literară este axată de mult timp deja. Volumul este o provocare deosebită prin cuprinsul textului, prin sintagma limbajului abordat.

Criticul și istoricul literar Maria Pilchin a remarcat faptul că scriitorul Emilian Galaicu-Păun este un nume important în literatura română, iar romanul „Țesut viu.10x10” reprezintă o țesere a personajelor, a ideilor, a stilurilor. Autorul a reflectat în cuprinsul cărții istoria unui tânăr în devenire, venit din perioada societății sovietice. În același timp Emilian Galicu-Păun construiește literar viață cotidiană a diferitor generații crescute sub influența ideilor socialist-comuniste.

        Cu emoții palpitante în voce, scriitorul Emilian Galaicu-Păun a dezvăluit în fața cititorilor, aflați în Sala Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, gândurile care îi răvășeau inima în timpul celor aproape 14 ani, cât a durat scrierea acestei cărți. Autorul a dat mai multe caracteristici acestui volum. Este un roman al memoriei, deoarece sunt secvențe din perioada deportărilor staliniste, dar este prezentat și un altfel de  7 aprilie 2009. Este un roman-bibliotecă, deoarece se fac multe trimiteri la cărți și autori  preferați. Este un roman incomod, deoarece nu se ține seama de conveniențe sociale și lingvistice. Totuși, mai mult este un roman-trăit, un roman-biografie a vieții sale, în care se regăsesc părinții, bunica, prietenii de copilărie și de studenție. În același timp conține și istorii ale vieții unor persoane necunoscute, istorii excepționale, ieșite din comun, pe care le-a auzit de la diferite persoane.

Întrebat de elevii Liceului Teoretic „Spiru Haret”, captivați de cele auzite, dacă nu este cumva periculos, pentru viitor,  să dea în carte istorii din viața sa sau ale altor oameni, scriitorul a menționat că puterea de sinteză a unui roman este destul de mare și literatura doar atunci încetează să fie doar o hârtie tipărită, când se bazează pe viața de zi cu zi. 

Limbajul firesc, cu importuri din lexicul nenormativ, dă o nuanță de realitate oricărei opere artistice, a ținut să menționeze autorul, accentuând faptul că nu are un scop în sine să șocheze publicul cititor. Acesta a fost răspunsul dat dlui profesor Sergiu Orehovschi.

În final, Vitalie Răileanu a reiterat puterea creatoare a lecturii, invitând cititorii să vină cu noi întrebări la Conferința de totalizare a programului „Chișinăul citește o carte”, care va avea loc toamna, deci, este timp suficient pentru a împrumuta cartea de la bibliotecă și a pregăti impresiile.

Învăţăm a învăţa

Am invitat elevii claselor a X-a ai Liceului Teoretic „Vasile Vasilache” să participe la trainingul „Învăţăm a învăţa”, organizat în cadrul programului informaţional / formativ pentru adolescenţi JuniorBildungs.

Maria Pilchin, magistru în filologie, licenţiat în economie,  formatorul acestui atelier, foarte convingător a expus motivaţia şi necesitatea instruirii pentru viaţă, nu doar pentru şcoală. Învăţatul „pe de rost”, fără a percepe esenţa noilor cunoştinţe, surmenajul ce parvine în consecinţă – sunt cele mai negative momente în procesul de studiu şcolar/liceal. De aceea, au fost aduse la cunoştinţa participanţilor, într-un mod atractiv şi convingător, unele sfaturi-trucuri pentru o organizare mai corectă a timpului dedicat studiului.

S-a pus accentul şi pe faptul că este, de asemenea, important să învăţăm a învăţa din tot ce ne înconjoară, din experienţa altor oameni, care este transmisă din generaţie în generaţie. 

Avem posibilitatea de a  cunoaşte tot mai mult prin intermediul cărţilor – acestor izvoare nesecate de  înţelepciune. Astfel, atelierul a continuat cu o activitate practică: „În căutarea noilor cunoştinţe”.

Participanţii au avut obligaţia de a reuşi, în scurt timp, să investigheze colecţiile Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, pentru a găsi o carte interesantă şi utilă, apoi să prezinte ce anume i-a intrigat, ce au aflat nou, ce ar fi bine să cunoaştem în viaţă. Nu am fost surprinşi de sârguinţa cu care adolescenţii au explorat volumele din diverse domenii ale cunoaşterii, deoarece, la această vârstă, ei sunt avizi după noi informaţii. Au şi ales să ne prezinte cărţi despre sănătate, despre mitologiile lumii, i-au interesat informaţiile utile pe care le găsim în „Enciclopedia fetelor”, cum putem afla „De câţi prieteni ai nevoie?”, care sunt „Secretele numerologiei”, ce ne spune „Ghidul cronologic al ştiinţelor” etc. Un bun ajutor pentru ei a fost expoziţia „Marile lecţii ale unor cărţi mici”, în care am selectat şi am prezentat volume din diverse domenii, în special destinate adolescenţilor. 

Un bun ajutor pentru ei a fost expoziţia „Marile lecţii ale micilor cărţi”, în care am selectat şi am prezentat volume din diverse domenii, în special destinate adolescenţilor.     

 Atelierul a fost binevenit pentru adolescenţi, acest fapt fiind demonstrat de cuvintele sincere de mulţumire adresate  dnei Maria Pilchin şi Bibliotecii „Onisifor Ghibu” şi de împrumuturile de carte din colecţiile bibliotecii, pe care le-au făcut, imediat, participanţii la această activitate.

Traininguri pentru adolescenţi

B i b l i o t e c a „O n i s i f o r    G h i b u”

JuniorBildungs 
traininguri formative

 

Trainingul nr. 6

23 octombrie 2014

ora 13.00

Tema: Învăţăm a învăţa

Trainer-formator: 

Maria PILCHIN, magistru în filologie (USM), licenţiat în economie (ASEM)

Participanţi: 

Elevi ai Liceului  Teoretic „Vasile    Vasilache”

Descifrarea arhetipurilor poeziei Silviei Goteanschii

Editorul Nicolae Tzone, în cuvântul de deschidere a lansării volumului de versuri „Dramaturgia lucioaselor funii” de Silvia Goteanschii, ne-a relatat că este foarte bucuros pentru apariţia la Editura „Vinea”, din Bucureşti, a mai multor cărţi bune ale scriitorilor din Republica Moldova şi aşteaptă polemici pe marginea acestei ultime plachete de versuri lansate în cadrul vizitei sale de trei zile în Chişinău,  deoarece acesta este un lucru firesc. 

Cartea Silviei Goteanschii, cu un titlu de excepţie -  „Dramaturgia lucioaselor funii” – conţine o poezie deosebită, nu este loc de plictiseală în lectura cuprinsului ei. Editorul  vede în poeta noastră o autoare deja formată,  una din viitoarele autoare în vogă din Republica Moldova. Modul cum pleacă o carte în lume este foarte important, iar discuţiile în public despre o carte sunt foarte benefice, mai consideră editorul. Şi polemicile au urmat! Deoarece fiecare din vorbitori a prezentat, după cum şi este firesc la o lansare de carte,  propria viziune a lecturii versurilor autoarei, intervenind, deseori, în comunicările colegilor de breaslă.

Criticul literar Mircea V. Ciobanu a reiterat convingerea sa, că scriitorii creează realităţile lor, nu se pornesc de la realitate, iar realitatea absolută este exclusă. Vine un val mai tânăr de autori de poezie minimalistă, ei fixează realitatea cu mijloace minime. Silvia Goteanschii ştie să asambleze piesele realităţii abstracte foarte bine, ea scrie o poezie tranzitivă, cu autodefinire, pune în îmbinare lucruri neobişnuite, neaşteptate şi este curajos acest lucru. Direct sau indirect, tot ce scrie un autor face parte din viaţa lui. Abilitatea de a-ţi expune partea lăuntrică a sufletului este de admirat! Dar autoarea mai este încă în căutare, aşteptăm noi faţete ale creaţiei sale, a concluzionat Mircea V. Ciobanu.

Cercetătoarea Maria Pilchin  a simţit în volumul lansat o carte de acrobaţie pe lucioase funii, iar aceste funii sunt foarte variate, toate participă la salturi fatale într-un van. Elementul bufonului, a clovnului în poezia Silviei Goteanschii ne vorbeşte despre venirea unei autoare inedite în literatura noastră. Se pare că poeta a găsit formula literaturii la zi. De fapt ea poartă o mască, dar a unei femei „deschise”. În concluzia comunicării sale, criticul literar Maria Pilchin a declarat că o consideră pe Silvia Goteanschii drept o autoare autentică, care scrie o poezie profesionistă.

Sunt mai multe arhetipuri în poezia Silviei Goteanschii conturate în această carte, dar fiecare trebuie să citească şi să înţeleagă în felul său textul lecturat. Când citeşti textele Silviei Goteanschii se creează impresia că este o rupere de text, de fapt se răsuceşte ca o funie şi textul, versul ei, a mai menţionat scriitoarea Maria Şleahtiţchi, dorindu-i autoarei să evolueze cu noi şi noi cărţi bune.

Scriitorul Dumitru Crudu a recunoscut că citind titlul cărţii ţi se  face pielea de găină, parcă a-i simţi un univers depresiv, legat de corespondenţele cuvântului „funie”. Dar a intuit în aceste poeme o dramaturgie a salvării personale, o poezie de dragoste disimulată, versuri în care toate sensurile negative comportă semnificaţii pozitive. „Funia” aici are înţelesul legăturii între oameni pentru a ieşi din impas, crede el. Există şi în această carte o poezie existenţialistă, care iată se include în circuitul poetic de azi.

Un frumos final muzical ne-au oferit interpretul de operă Serghei Vartanov, acompaniat la pian de Mihail Secikin, dirijorul Operei Naționale.

Nu ne rămâne decât să dorim cititorilor să caute şi să găsească în versurile Silviei Goteanschii partea lăuntrică, feminină şi deschisă a sufletului unei tinere scriitoare.

 

Lansarea volumului de versuri "Narcotango" de Silvia Caloianu

În deschiderea activităţii cercetătorul literar Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii ”Onisifor Ghibu”, a salutat această apariţie editorială şi buna colaborare a Editurii „Vinea” din Bucureşti cu scriitorii din Chişinău, fapt confirmat de prezenţa editorului Nicolae Tzone.

Nicolae Tzone, din startul activităţii, a menţionat faptul că o editură este suma autorilor săi, iar fiecare carte editată, are şansa să-şi găsească cititorul său. Prezentând volumul  „Narcotango”,  Nicolae Tzone a ţinut să menţioneze că Silvia Caloianu a luptat pentru fiecare vers inclus în această carte. „Este o scriitoare autentică, o personalitate de neocolit, o poetă de neocolit!”, – a menţionat în concluzie editorul.

„În măsura în care un autor scrie o carte, desigur că îşi doreşte să surprindă cititorul cu ceva deosebit şi Silviei Caloianu i-a reuşit acest lucru”, – a fost părerea criticului literar Mircea V. Ciobanu. Această scriitoare are o poezie care justifică starea ei de spirit, iar din versurile sale se reliefează o experienţă de lecturi bune, a mai susţinut Mircea V. Ciobanu.

Scriitorul Vasile Gârneţ a remarcat în versurile autoarei, incluse în acest volum, foarte multe definiţii ale eu-lui şi comparaţii neordinare, menţionând şi titlurile frumoase ale poeziilor, iar aceasta contează.

Fracturistul Dumitru Crudu a reiterat: Silvia Caloianu scrie o poezie în care sunt spuse lucruri foarte grave, dar foarte amortizate, într-un ton estompat, prin anumite umbre, prin anumite contrapuncte, se simte o linişte viscerală în burta poeziei din această carte. Poeta scrie o poezie autobiografică, foloseşte o retorică postexpresionistă, unde contează foarte tare imaginile exuberante, care te mişcă parcă din loc. Silvia Caloianu scrie o poezie puternică şi cartea lansată este excepţională, a concluzionat Dumitru Crudu.

Volumul de versuri „Narcotango”  este un adevărat manifest de credinţă, a remarcat Maria Nicolaev, traducătoare şi scriitoare (pe lângă faptul că e un bun arhitect şi grafician, artist plastic), un alt oaspete din România, prietena Silviei Caloianu, care ne-a surprins şi cu o mică donaţie de carte şi reviste literare din partea Asociaţiei culturale OMNIGRAPHIES din Bucureşti.

O adevărată explozie de energie puternică ce emană această carte a resimţit scriitorul Grigore Chiper, dorindu-i autoarei să mai scrie şi alte cărţi bune, invocând acele timpuri, când Silvia Caloianu făcea critică literară şi nu se ştia că scrie şi ea poezie.

„Poezia din cartea Silviei Caloianu este și timidă, și provocatoare, în versurile ei e simţită o prezenţă feminină firească”, – a fost aprecierea dată de criticul literar Nina Corcinschi, mai precizând unele aspecte:  autoarea ne prezintă universul poetic într-un mod degajat, iar din versurile ei răzbate briza prospeţimii. Cu toată atmosfera ei de spontan, Silvia Caloianu reuşeşte să ofere prin versurile ei o sinceritate dezarmantă.  Nina Corcinschi i-a dorit  autoarei să atragă cât mai mulţi cititori în dansul lecturii acestei cărţi.

Lecturi din suflet şi pentru suflet ale versurilor din acest volum le dorim, şi noi, tuturor cititorilor Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.

Programul Chișinăul citește o carte – 2014

Întâlnirea scriitorului Vladimir Beşleagă cu  tinerii cititori ai Bibliotecii „Onisifor Ghibu”

În acest an, în cadrul programului de lectură „Chişinăul citeşte o carte”  BM „B.P. Hasdeu” promovează două volume:  chişinăuienii vor citi, sau reciti, romanul „Zbor frânt” de Vladimir Beşleagă şi culegerea de proză scurtă contemporană „Voiaj de nuntă în trei” autor – Mihai Ştefan Poiată, prozator, scenarist, cineast.

Tradiţional, deja, programul  se deschide cu o întâlnire a cititorilor cu scriitorii implicaţi în desfăşurarea acestor lecturi de excepţie, facilitatori ai cărora sunt bibliotecarii BM „B.P. Hasdeu” şi a filialelor sale. La Biblioteca  „Onisifor Ghibu” evenimentul respectiv a avut astăzi, organizând o întâlnire a tinerilor cititori cu scriitorul Vladimir Beșleagă.

În cuvântul de început  Margareta Cebotari, bibliotecar principal, a făcut o mică introducere despre programul „Chişinăul citeşte o carte”, apoi a accentuat necesitatea promovării operelor de valoare, ele fiind „cultura noastră de azi şi de mâine”, iar pentru a asimila această cultură în venele personalităţii fiecăruia dintre noi este recomandat să citim zi de zi. Doar astfel vom putea culege un grăunte din mierea înţelepciunii.

Invitat special la această activitate a fost  Maria Pilchin, profesor universitar, critic literar, care ne-a relatat despre importanţa lecturii în viaţa omului făcând trimitere la mai multe scrieri,  mai apoi prezentând o informaţie amplă despre scriitorul Vladimir Beşleagă, venind şi cu unele impresii ale lecturii acestui roman, pe care l-a citit în adolescenţă şi îl recomandă din tot sufletul tuturor pentru lecturi istorice, dar şi formative a unei personalităţi puternice, deoarece acesta este eroul principal al lucrării date – persoană puternică, care nu se lasă înfrântă de greutățile vieții.

Responsabil de moderarea acestei întâlniri, Vitalie Răileanu, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, critic şi cercetător literar, a impus revenirea la subiectul operei „Zbor frânt”, ori de câte ori era nevoie, în acest mod, a pledat pentru a spori gradul de continuitate logică şi a evita abaterile de la temă. În comunicarea sa, domnul director Vitalie Răileanu şi-a exprimat nobilul sentiment de simpatie faţă de întreaga operă a scriitorului invitat, a adus argumente convingătoare privind valoarea tipăriturilor editate de recunoscutul scriitor Vladimir Beşleagă, astfel, încât să trezească, în mintea potenţialilor cititori „un strop de lumină, de interes pentru lectură”.

Desfăşurarea evenimentului a decurs într-o atmosferă de apropiere sufletească între scriitor şi cititorii săi. Fiind „bombardat” cu întrebări de către două studente de  la Facultatea de  Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Vladimir Beşleagă le-a invitat la aceeaşi masă cu el, pentru a înlătura poziţia de „procuror”, aşa cum a afirmat scriitorul, dar şi pentru a stabili o egalitate între ei. În maniera sus numită, a continuat schimbul de opinii, intervievatul dând dovadă de bunăvoinţă, a răspuns la toate întrebările pe îndelete şi cu mult tact, fără a neglija pe cineva.

Întreg publicul din Sala Nuciferă a bibliotecii, majoritatea fiind studenţi ai Colegiului Politehnic din Chişinău,  a avut posibilitatea să-şi exprime părerile referitor la opera domnului Beşleagă, dar şi să adreseze unele întrebări.  În deosebi  tinerii cititori au rămas profund impresionaţi de sinceritatea şi modestia izvorâtă în Personalitatea domnului Beşleagă. Unul dintre ei, interesat de detaliile ascunse printre rândurile romanului „Zbor frânt”, a profitat de această ocazie, de a-l avea în faţă pe autor,  şi a reuşit să-l provoace pe scriitor să ne relateze momente mai dramatice din destinul său şi a părinților săi.

Adolescenţii au plecat de la  Biblioteca „Onisfor Ghibu” cu gândul că romanul „Zbor frânt” trebuie citit neapărat, convinşi de faptul că această scriere evocă nişte probleme actuale şi în prezent, cum ar fi pârjolul continuu al sorţii  omului, scurgerea irepetabilă a timpului, eternul uman, viaţa, dragostea, etc.

Evenimentul, enunţat mai sus, s-a încheiat pe o notă primăvăratică, inundată de simpatie şi de respect faţă de maestrul Beşleagă, dar şi cu promisiunea certă, din partea publicului, că va lectura opera sa. Unul dintre participanţi a avut curajul să-i propună autorului o nouă invitaţie la dialog, în toamnă, ca să culeagă roadele crescute în urma lecturării romanului.

Noul număr „Contrafort” lansat la Biblioteca „Onisifor Ghibu”: pagină cu pagină

       

          Primul număr din 2013 al revistei „Contrafort” a apărut în această lună. „Cuvântul către cititori” ne prezenta o Basarabie exhausta de reviste literare. Redacţia revistei anunţă cele 9 luni de tăcere şi ca un timp al solidarizării, timp în care au parvenit „zeci de telefoane şi e-mailuri din partea cititorilor”. Acest „Cuvânt...” e şi un text-manifest, o adresare către noua conducere ICR, care ar fi bine „să reia sprijinul revistelor de cultură basarabeană”. În acest sens, bucură faptul că revista pare şi cu sprijinul Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

Noul număr, numit şi „de criză”, actualizează evenimentele recente din zona literară şi culturală interriverană şi nu doar. În pagina în care ne reculegem în faţa rândurilor despre plecarea lui Eugen Cioclea, aflăm şi despre Premiul Nobel pentru Literatură, 2013, acordat lui Alice Munro. În paginile ce urmează citim despre Sărbătoarea Limbii române şi despre Salonul Internaţional de Carte organizat la începutul toamnei la Chişinău. Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naţionale, pe post de gazdă, ne invită în culisele organizării acestui eveniment.

La pagina 4, cercetătoarea şi universitara Maria Şleahtiţchi ne vorbeşte despre sărbătorile naţionale ale lunii august, petrecute „între firescul sărbătorii şi pragmatismul festivist”. Astfel, „este aproape imposibil să distingi între adevărata omagiere a unui eveniment istoric şi masca fariseică a impostorului de meserie”. Într-un interviu realizat de scriitorul Vasile Gârneţ cu Iurie Bârsa, directorul Editurii Arc, aflăm despre politicile editoriale şi culturale ale acesteia. La pagina 6, e un alt interviu cu scriitorul Gheorghe Erizanu realizat de Vasile Gârneţ. Suntem familiarizaţi cu cele mai valoroase şi mai recente apariţii editoriale marca „Cartier”.

Întorcând pagina, în interviul cu editorul Nicolae Tzone, aflăm despre relaţia „culturală” a acestui domn cu urbea Chişinăueană şi cu dimensiunile ei culturale. Scriitorul Vitalie Ciobanu, cel care realizează interviul, îi adresează şi o întrebare practic retorică, cea despre „impunerea poeziei române moderne şi contemporane în topurile poeziei europene şi mondiale”. Tot Vitalie Ciobanu, în interviul cu scriitorul şi profesorul universitar Mircea A. Diaconu discută despre cultură şi literatură românească în general, în final fiind pusă problema „canonului Manolescu” în literatură, de altfel, actuală întrebarea ca şi căderea diferitor canoane în epoca decanonizărilor. La pagina 10, Mircea V. Ciobanu se referă la dorita „religie ecumenică a unui critic literar”. Întrebarea practic retorică de la sfârşitul interviului (realizat şi el de Vasile Gârneţ) ne pune în faţa unui critic Mircea V. Ciobanu care se întreabă de ce nu ar continua în felul lui polemic de a interacţiona cu literatura, dacă e citit de lume din alte sfere, care astfel e atrasă spre carte?

Poeta Aura Maru, studentă în Occident, „ocupă” o întreagă pagină poetică a revistei. Îi urmează poeme de Diana Iepure, poeta basarabeană stabilită al Bucureşti. Paginile 13-14 conţin rândurile unei cronici de întâmpinare la cartea „A-Z.best” de Emilian Galaicu-Păun, autoarea căreia e subsemnata. La pagina 15, Vitalie Ciobanu ne prezintă cartea Eugeniei Bojoga, „Limba română între paranteze. Despre statutul actual al limbii române în Republica Moldova”. E vorba de un volum de studii şi eseuri despre starea actuală a limbii române între Nistru şi Prut.

La pagina 16, citim un interviu realizat de Vasile Gârneţ cu Elena Prus, scriitor şi profesor universitar, un interviu despre „traducătorii profesionişti” şi „promovarea imaginii Republicii Moldova”. La pagina 17 e un alt interviu realizat de Eugenia Pogor cu Stella Mihailova, directorul general Adevărul Moldova despre „Biblioteca Adevărul” ca pod de cărţi care uneşte malurile Prutului. Urmează un text de Alexandru Tabac în care aflăm despre cartea „Asediul Vienei” de Horia Ursu.

Un demers metaliterar, deja şi tradiţional, e rubrica „Cronica literară” ţinută de criticul literar, cercetătorul şi universitarul Grigore Chiper. Ne sunt prezentate două cărţi de Diana Iepure şi Gheorghe Calamarciuc. Următoarele două pagini conţin şi ele prezentări de carte. Alexandru-Florin Platon scrie despre cartea „De ce este România altfel” de Lucian Boia, iar Răzvan Mihai Năstase anunţă a altă apariţie editorială – „Schimbarea” de Mao Yan. La pagina 22 Mircea V. Ciobanu ne anunţă că „blogurile există ca să sfârşească într-o carte” şi exemplifică prin „Miercuri când era joi” de Gheorghe Erizanu.

La pagina 23, citim un fragment de proză semnat de scriitorul Leo Butnaru. Îi urmează un alt fragment de proză de Jiři Kratochvil. Întorcând pagina, găsim prezentarea, traducerea şi adaptarea făcută de Vasile Gârneţ interviului cu autorul Miloš Urban. În paginile 26-27, Vitalie Ciobanu vine cu un interviu realizat cu scriitorul Jan Balabán şi cu un text despre scriitorul Ivan Kraus. Tot aici citim un eseu semnat de Marcel Gherman despre „teama de viitor”. La pagina 28, Virgil Mihaiu se referă la desfăşurarea la Chişinău a ultimului Festival Etno-Jazz. La paginile 29-30, Vasile Gârneţ vine cu două texte despre „Marcel Reich-Ranicki” şi despre romanul lui Jan Koneffke despre România interbelică. Urmează o prezentare făcută de Vitalie Ciobanu romanului „Weekendul”  de Bernard Schlinch. În ultima pagină citim un fragment de roman de Julia Schoch.

Foarte valoroase şi de un real impact promoţional sunt scurtele prezentări ale noilor apariţii de carte. E vorba de:

- C. Aitmatov, Legenda mancurtului. Arc, 2013.

- A. Cosmescu, Un spaţiu blând care mă primeşte cum m-ar îmbrăţişa, Cartier, 2013.

- I, Druţă. Frunze de dor. Cartier. 2013.

- N. Beşleagă. Viaţa şi moartea nefericitului Filimon. Cartier, 2013.

- Antologia de versuri „Născut în ’58”, Cartea Românească, 2013.

- M. Curtescu. Iubirea altfel. Cartier, 2013.

- M. Gherman, Generaţia Matrix, Chişinău, 2013.

- K. Ковальджи. Моя мозаика или По следам кентавра, Академия. 2013.

- Gr. Chiper, Poezia optzecistă basarabeană. Schimbarea de paradigmă, TipoMoldova, 2013.

- Gr. Chiper, Cărări înapoi, TipoMoldova, 2013.

- V. Ursu, Râul de sânge, Arc, 2013.

- L. Butnaru, Proze din secolele XX-XXI, TipoMoldova, 2013.

- Antologie de poezie cehă. Capul leului pe pernă. Arc, 2013.

- O. Pecican. Arhitecturi mesianice, Charmides, 2012.

- O. Pecican. Eu şi maimuţa mea, Tracus Arte, 2012.

ş.a.

                                                Maria Pilchin, cercetătoare, critic literar şi profesoară universitară

Lansare de carte

Apariţii editoriale valoroase

A devenit deja o frumoasă tradiţie a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, când Sala Nuciferă se transformă într-o Agoră de prezentare / lansare de carte, precum a fost cea din 16 octombrie, când un trio-intelectual format din Ivan Pilchin, Maria Pilchin şi Natalia Grîu – Roşior au invitat profesori universitari şi şcolari, studenţi, masteranzi, doctoranzi şi liceeni la o premieră de lansare a două manuale de Literatură Universală (ed. Tipografia Centrală, 2013 ) pentru clasele a XI-a şi a XII-a.

Majoritatea lucrărilor meritorii care se ocupă de Istoria Literaturii universale editate în acest spaţiu cultural românesc, îndeosebi cele cu caracter didactic (citeşte manuale!), se menţin foarte aproape de poziţiile/cuprinsul Istoriilor  ...semnate de savanţii Ovidiu Drîmba şi Sergiu Pavlicenco în analiza operelor literare şi fenomenelor, fapt explicat în mare parte prin obligativitatea soluţiilor acestor Istorii oficiale pentru examene – fie liceale, fie universitare, de orice fel.

Volumele semnate/alcătuite de grupul de autori – Ivan Pilchin, Maria Pilchin (profesori universitari) şi Natalia Grîu-Roşior (profesor şcolar) diferă de precedentele manuale prin multe dintre ideile exprimate şi, chiar în mai mare măsură, prin structură, metodologie, selecţia autorilor şi operelor literare, prin diversitatea tematică, în mod deosebit este salutabilă includerea autorilor şi textelor postmoderniste (sic!).

Deşi atât unele opinii, cât şi sistematizarea materiei au mai fost întâlnite în alte manuale, este vorba, precum vedeţi, în primul rând în cărţile şi studiile din ultimele decenii, revederea şi reunirea lor, în cuprinsul propus de autorii noştri, într-o succesiune amplă şi coerentă ne justifică să apreciem că ne aflăm în faţa unei noi viziuni (sic!) asupra Istoriei Literaturii universale.

          Ineditul demers iese cu atât mai bine în relief în actualul peisaj de carte istorică  împestriţat de compilaţiile didactice de tot soiul, care îi exasperează pe specialişti şi îi dezorientează pe cei mai puţin avizaţi.

Cuvântul autorului (în cazul nostru al Autorilor) îl/îi avertizează pe liceeni: „Lectura cărţilor bune are mai multe motivaţii. Citim pentru că vrem să cunoaştem mai bine oamenii şi lumea din jur, pentru că vrem să ne înţelegem mai bine pe noi înşine şi pentru că avem nevoie de cunoştinţe sau experienţe pe care viaţa obişnuită nu ni le poate oferi. Dar adevărata motivaţie a lecturii o constituie nevoia unei plăceri intelectuale dificile, căutarea şi interpretarea unor sensuri sau adevăruri autentice şi valoroase.

Disciplina Literatura universală contribuie, într-o oarecare măsură, la toate acestea. Operele literare şi fenomenele literar-artistice din Antichitate şi până în epoca noastră, studiate în cadrul acestei discipline, oferă atât cunoştinţe şi atitudini, cât şi plăceri sau dificultăţi intelectuale.” (Literatura universală, manual pentru clasa a XI-a, autori Ivan Pilchin, Maria Pilchin, Natalia Grîu-Roşior; Tipografia Centrală, 2013) sau: „Comparând sau clasificând opere şi autori în cadrul temelor propuse, veţi descoperi cât de multe lucruri comune există în felul de a fi, de a simţi şi de a privi lumea de către civilizaţiile din trecut şi de a cea a oamenilor de azi. Vă veţi putea convinge că între literaturile, dar şi între culturile lumii, există o oarecare unitate în diversitate, bazată pe anumite atitudini sau valori spirituale constante şi universale.

Unul dintre obiectivele acestui manual de Literatură universală, dar şi al studiilor literare liceale, în general, este să deveniţi cititori competenţi, să fiţi capabili să înţelegeţi, să analizaţi şi să interpretaţi texte literare ce aparţin diferitor epoci, culturi sau curente literare. Nu mai puţin important este să vă dezvoltaţi în baza operelor studiate gândirea critică şi abilităţile de comunicare orală sau scrisă, să vă cultivaţi o anumită sensibilitate faţă de fenomenele artistice, să vă îmbogăţiţi experienţa estetică şi cea de viaţă, să descoperiţi spiritul culturii europene şi al celei universale, punându-le în corelaţie cu valorile naţionale.” (Literatura universală, manual pentru clasa a XII-a, autori Ivan Pilchin, Maria Pilchin, Natalia-Grîu Roşior; Tipografia Centrală, 2013).

Aşa cum menţionam anterior, structura acestor două manuale, tematica, scriitorii şi opera literară este prezentată concis şi coerent, în viziunea  proprie, dar şi cu referinţe la alte opinii. Sunt semnalate şi alte comentarii, la periodizare, autori, texte etc., luând în vizor şi notele altor specialişti în materie, dar comentate de alcătuitori.

Astfel se asigură fluenţa demonstraţiei, unitatea de concepţie asupra fenomenelor literare prezentate şi numărul rezonabil de pagini (puse, de regulă, de editori înaintea oricăror criterii de conţinut).

Doctrinar, autorii acestor manuale sunt post-structuralişti, care valorifică multe dintre achiziţiile acestor metode didactice şi ale altor curente derivate, pe care le integrează unei teorii preponderent tradiţionaliste, formulată însă în termeni frecvent inediţi. Fiecare dintre noutăţile conceptului acestor două manuale Literatura universală pentru clasele a XI-XII-a, ar merita un comentariu separat / autorii însăşi le semnalează deseori, indirect, lansat, argumentat sau acceptat, oferind o bogată şi variată, dar concentrată notă bibliografică. Spaţiul disponibil nu permite însă nici măcar menţionarea tuturor acestor noutăţi şi cu atât mai mult  discutarea lor, chiar selectivă. Trecerea acestora în revistă, în forma de mai sus, oferă o imagine sugestivă a gradului de originalitate a manualelor pe care le recenzăm. Astfel de lucrări vor revigora, credem, dezbaterile de specialitate în legătură cu diverse aspecte ale predării disciplinei Literatura universală, stimulând în acelaşi timp interesul şi profesorilor şcolari, şi al liceenilor pentru cunoaşterea unui alt mod de predare-studiere a Literaturii universale la nivel european.

Vitalie Răilean, critic literar, dir. „Biblioteca Onisifor Ghibu”

Biblioteca  „Onisifor Ghibu” lansează miercuri, 16. 10. 2013, ora 15:00

două manuale de liceu:

"Manual de literatură universală, clasa a 11-a", şcoala naţională, Cartdidact, Chişinău, 2013.

"Manual de literatură universală, clasa a 12-a", şcoala naţională, Prut Internaţional, Chişinău, 2013. Acest manual a fost premiat de Ministerul Tineretului şi Sportului în 2012. 

Autorii ambelor manuale sunt:

Ivan Pilchin

Maria Pilchin

Natalia Grâu-Roşior

Decada "Chişinău - oraşul meu"

Cărţi noi pentru chişinăuieni

Cenaclul "Sic cogito"

Biblioteca  „Onisifor Ghibu” lansează joi, 10. 10. 2013, ora 11:00

 cartea „Praguri critice”  de Maria Pilchin.

(Iaşi, TipoMoldova, 2013)

E vorba de o carte ce conţine eseuri critice despre scriitori din Basarabia, România şi despre autori din literatura universală. 

Sunt invitaţi toţi doritorii !

Afişăm cîteva fotografii de la eveniment: