Adrian Dinu Rachieru, eseist, prozator şi critic literar – 65 de ani de la naştere

Revistă bibliografică

Adrian Dinu Rachieru şi-a făcut apariţia în publicistică oarecum tîrziu faţă de colegii de generaţie. Rachieru a debutat în schimb fără impreciziile şi stîngăciile juvenţei. Stilul său a fost clar şi expresiv de la început, alert, polemic, semn limpede de maturitate. Perspectiva pozitivistă nu-l face însă nici încrîncenat şi nici uscat, căci autorul nu concede ştiinţei decît mentalitatea, iar nu şi instrumentele de lucru. Tonul este mai degrabă eseistic, dezinvolt, cu volute elegante în care strecoară umori benigne. Opiniile sunt formulate răspicat, cu o claritate care arată limpezime a judecăţii, iar argumentele par a fi, de cele mai multe ori, în afara oricărui dubiu.

(Radu G. Ţeposu. Dicţionarul scriitorilor români)

VOLUME PUBLICATE:

– Orizontul lecturii (Eseuri de Sociologie literară), Ed. Facla, Timişoara, 1983

–Vocaţia sintezei, (Eseuri despre spiritualitatea românească), Ed. Facla, Timişoara, 1985

– Pe urmele lui Liviu Rebreanu, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1986

– Cele două Românii? Ed. Helicon, Timişoara, 1993

– Scriitorul şi umbra (Sorin Titel), Ed. Timpul, Reşiţa, 1995

– Poeţi din Bucovina, Ed. Helicon, Timişoara, 1996; Premiul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova

– Marin Preda – Omul utopic, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1996

– Liviu Rebreanu – Utopia Erotică, Ed. Augusta, Timişoara, 1997

– Elitism şi Postmodernism (Postmodernismul românesc şi circulaţia elitelor),Junimea, Iaşi, 1999; ediţia a II-a, Ed. Garuda-art (Chişinău), 2000

– Bătălia pentru Basarabia, Ed. Augusta, 2000; ediţia a II-a, Ed. Augusta, 2002

– Biblioteca din iarbă (cronici fotbalistice), Ed. Augusta, Timişoara, 2002

–  Alternativa Marino, Ed. Junimea, Iaşi, 2002

–  Legea conservării scaunului (roman), Ed. Eubeea, Timişoara, 2002

–  Globalizare şi cultură media, Ed. Institutul European, Iaşi, 2003.

– Viaţă de microbist, Ed. Augusta, 2004

–   Legea conservării scaunului, Ed. Eubeea, 2004, vol II (Frica)

–  Mutumania (cronici fotbalistice), Ed. Augusta, 2005 (Premiul Uniunii Scriitorilor din R. Moldova)

– Nichita – Un idol fals?, Ed. Princeps Edit, Iaşi, 2006 (Premiul pentru eseu – Salon Internaţional de carte, Chişinău)

–  Cei doi Hagi, Ed. Augusta-Artpress, 2007.

–  McLumea şi cultura publicitară (Zece eseuri despre psihosociologia publicităţii), Ed. Augusta-Artpress, Timişoara, 2008.

– Eminescu după Eminescu, Editura Augusta, Timişoara, 2009.

– Poeţi din Basarabia, Editura Academiei Editura Ştiinţa, Bucureşti-Chişinău, 2010.

Dicţionarul scriitorilor români / coord. : Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu. – Bucureşti : Ed. Albatros, 2002. – 947 p.

            Adrian Dinu Rachieru, fiul învățătorului Ioan Rachieru și al Feliciei Rachieru (n. Strilciuc), este un profesor universitar român, critic literar,eseist şi prozator, născut la 15 septembrie 1949, în localitatea Soloneț, județul Suceava. După absolvirea Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, în 1966, urmează cursurile Facultății de Filosofie – secția Sociologie – de la Universitatea din București (1966 – 1971). Este doctor în sociologie al Universității din București cu teza Postmodernismul românesc şicirculaţia elitelor în context postdecembrist (1999). Debutează în Viitorul social (nr.3, 1973). Debut editorial cu vol. Orizontul lecturii (1983), urmat de Vocaţia sintezei (1985) şi Pe urmele lui Liviu Rebreanu (1986). În prezent este decanul Facultății de Jurnalistică de la Universitatea Tibiscus din Timișoara.

Rachieru, Adrian Dinu. Poeţii din Basarabia : Un veac de poezie românească / Adrian Dinu Rachieru. – Bucureşti : Ed. Academiei Române ; Chişinău : Ştiinţa, 2010. – 677 p.

            „Poeţi din Basarabia” aspiră să fie mai mult decât o antologie, ea se dorește a fi și o istorie critică, din care să nu lipsească strădania de a distinge între literar și cultural, între literatura adevărată (chiar minoră) și falsurile realist-socialiste.”

(Răzvan Voncu, Nici depozit, nici manifest, în România literară, nr. 44/2010)

„Datorită profesionalismului organizării, pertinenței analizelor, echilibrului aprecierilor, „Poeţi din Basarabia” a deschis drumul cunoașterii de adâncime a unei bune părți a liricii scrise românește dincolo de Prut, în ultima sută de ani.”

(Dan Mănucă, Poezie „moldovenească” sau „românească?”, în Convorbiri literare, nr. 5(185)/2011).

Rachieru, Adrian Dinu. Elitism şi postmodernism / Adrian Dinu Rachieru. –  Chişinău : Ed. Garuda-art, 2000. – 286 p.

            Trudind cu profe­sionalism echi­distant, el edifică o viziune proprie, a cărei infrastructură se indi­vidualizează autoritar faţă de nume­roasele şi stufoasele surse informative. Miza o constituie limpezirea fenomenului românesc în context universal, lucru cel puţin dificil, întrucât el, sfidând realitatea, o foloseşte totuşi ca pe un paleativ al virtualităţilor combi­natorii. În această situaţie, demersul lui Adrian Dinu Rachieru se loveşte mereu de incongruenţa şi de lipsa unor repere structurale. Nici după un veac de la naşterea sintagmei “pictură postmo­dernă”, noţiunea de postmodernism nu rezonează cu aceea de postmo­dernitate. Autorul disociază cu dex­teritatea gânditorului rasat, nuanţând ambii termeni, într-o desfăşurare proteică. El dezvăluie paradoxul că postmodernismul românesc nu are postmodernitate, ceea ce duce la folosirea şi teoretizarea lor în contexte improprii. Omogen şi transparent, studiul său cuprinde patru capitole, însumând, la rândul lor, subtitluri care comunică între ele printr-un permanent fluid coordonator: I. Sensibilitatea postmodernă, II. Generaţie şi postmodernism, III. Elite şi elitism, IV. Postmodernismul românesc – o nouă formă fără fond? Acestea convieţuiesc între Câteva precizări şi Câteva concluzii: Tranziţie şi Postmodernitate. Primul capitol –Postmodernismul – o paradigmă în marş – pregăteşte argumentele de bază, care certifică, printre altele, caracterul hermeneutic al cărţii.

(Gheorghe Lupu. Limba română, 2002, nr. 1-3 )

Sursa: http://limbaromana.md 

Rachieru, Adrian Dinu. Pe urmele lui Liviu Rebreanu / Adrian Dinu Rachieru. –  Bucureşti : Ed. Sport-Turism, 1986. – 286 p.

             „Pe urmele lui Liviu Rebreanu” nu este o scriere cu aspecte inedite privind viaţa şi opera lui Liviu Rebreanu, cu interpretări noi ale prozei sale. Este o încercare de a-l înfăţişa, mai mult decît s-a făcut pînă acum, în relaţia om/ operă/ natură/ loc/ drum, de a surprinde modul cum s-a reflectat natura, locul, oamenii locurilor în opera sa, dar, mai ales, de a-l înfăţişa pe el, pe scriitor, în mediul familiar în care a gîndit, a muncit, a trăit, fie că e vorba de satul copilăriei, de oraşele în care a învăţat, de Bucureşti, de Valea Mare…

                                                                        (Adrian Dinu Rachieru. Prefaţă )

Rachieru, Adrian Dinu. Legea conservării scaunului : roman (trilogie). Vol. II : Frica / Adrian Dinu Rachieru. –  Timişoara : Ed. Eubeea, 2004. – 111 p.

            Frica este un roman ce formează partea a doua a trilogiei „Legea conservării scaunului”, proiectată de Adrian Dinu Rachieru, continuă radiografierea (partială) a patologiei puterii şi moravurilor ante şi postdecembriste. În preajma anului 1990, profesorul şi romancierul Alex Trifa încearcă să-şi îndeplinească, fără a avea însuşiri volitive pe măsură, "planul destinal" înainte de termen: să-şi vadă încheiat "romanelul", să părăsească, în sfârşit, satul Strâmtura, scop în care aşteptase pe la uşile Inspectoratului, şi să întâlnească marea dragoste după moartea soţiei, Maria, deşi, intoxicat fiind de literatură, presimte că totul se va consuma sub auspiciile unui deviant act textual.

Vasile Spiridon. 

Sursa: http://convorbiri-literare.dntis.ro