Prezentare de carte: "Chişinău - schiţe etnotoponimice" de Ion Dron

          Începând cu data de 3 octombrie la B. M."B. P. Hasdeu" se desfăşoară decada - "Chişinău - oraşul meu (10 zile pline de activităţi culturale care vor fi dedicate exclusiv oraşului Chişinău, mai ales că pe 14 octombrie, de Sf. Parascheva este sărbătorit şi Hramul oraşului Chişinău). Cu această ocazie, în programul filialelor B. M."B. P. Hasdeu" vor avea loc diverse activităţi culturale (prezentări de carte, recitaluri, expoziţii, întâlniri cu scriitori etc., menite să promoveze imaginea Chişinăului, ca şi simbol al ţării noastre.
           Pe data de 5 octombrie la biblioteca "O. Ghibu" a avut loc prezentarea cărţii - "Chişinău - schiţe etnotoponimice" a regretatului cercetător şi profesor universitar - Ion Dron (activitatea este parte a decadei sus menţionate). Este vorba de o carte apărută în 2001 la Chişinău, dedicată în totalitate oraşului Chişinău, cuprinzând un studiu despre Chişinău din perspectivă dublă: atât istorică, cât şi lingvistică, autorul fiind istoric şi lingvist deopotrivă.

                Autorul studiului face o incursiune în istoricul Chişinăului, tratând totodată şi din perspectivă etimologică toponimia localităţii. Cercetarea porneşte în primul rând de la istoricul şi provenienţa numelui Chişinău. Cercetătorul menţionează chiar pe prima pagină că problema etnolingvistică a jucat un rol important de-a lungul istoriei, şi aici: "Originea numelui topic "Chişinău" nu poate fi explicată fără să se ţie cont de situaţia etnolingvistică din spaţiul geografic cuprins între Prut şi Nistru în sec. X - XIV.

      Este cunoscut faptul că românofonii în sec. XII formau deja un masiv de populaţie între posesiunile bizantine, aflate la Dunărea de Jos, şi cele ale cnezatelor vechi ruseşti Galici şi Volînia, dacă este cazul să amintim de viitorul teritoriu al Moldovei."

         Autorul se referă la denumirea de Chişinău trecută prin diverse studii, mai vechi sau mai noi, dintre care cele mai complexe datând de la începutul secolului trecut, în care diverşi cercetători formulează diferite concluzii privitoare la originea acestei celebre denumiri: unii chiar şi din perspectiva influenţei ruseşti asupra termenului, care, la rândul ei vine să fie combătută de adepţii autohtonismului care "tălmăcesc numele topic Chişinău ca provenind din "moldovenescul" - "chişinău" "izvor; fântână arteziană" fără a fi aduse, însă argumentări concludente de ordin ştiinţific" conchide autorul, care face o trecere în revistă a acestor numeroase teorii existente, din trecutul îndepărtat şi până în prezent.

         Încontinuare istoricul Ion Dron se referă la primele staţiuni geto-dacice aflate pe teritoriul Chişinăului şi la istoricul formării populaţiei şi aşezării Chişinău, venind cu date şi argumente preţioase la acest subiect. Cei interesaţi de tema aceasta vor afla detalii interesante şi lucruri pe care, cu siguranţă, nu aveau cum să le cunoască fără consultarea unui studiu de o asemenea amploare.

        Însă partea cea mai mare, şi captivantă a studiului, credem, este cea referitoare la denumiri de sectoare, cartiere, zone locative şi sate dispărute, denumiri de râuri, văi şi pâraie. Autorul le descrie etimologic în primul rând pe cele mai cunoscute şi de care este legată nemijlocit întreaga istorie a Chişinăului. Dintre acestea fac parte: Buiucani, Ceucari, Ciocana, Costiujeni, Galata, Ghidighici, Mălina, Mazarachi, Munceşti, Otovasca, Petricani, Poşta Veche, Pruncul, Revaca, Râşcani, Schinoasa, Sculeanca etc.

         Autorul se preocupă în mod special şi de descrierea unor denumiri de râuri care traversează Chişinăul, cum ar fi: Bâc, Durleşti, Hulboaca, Işnovăţ etc.

       La fel, autorul Ion Dron face şi o incursiune în istoria devizei Chişinăului referindu-se la semnificaţia istorică a acestui cuvânt şi la evoluţia lui până la sensul de astăzi. Este interesantă nu doar semnificaţia devizei oraşului Chişinău, dar şi stema oraşului, mai ales actuala: "În 1991, la 8 august, Comitetul Executiv al Consiliului Municipal a aprobat noua stemă a oraşului Chişinău executată de pictorul Gheorghe Vrabie. La bază este pusă varianta stemei din anul 1921 cu modificări nu prea mari, încuviinţată de o comisie consultativă heraldică din Bucureşti...Atât în stema Chişinăului din anul 1921, cât şi în actuala, adoptată şi aprobată la 8 august 1991, deviza "Virtus romana rediviva" n-a fost oficial blazonată." (p. 104).

          Şi încă multe alte lucruri interesante despre Chişinău, pe care cu siguranţă nu le-aţi ştiut, le puteţi descoperi în această carte care vă aşteaptă să exploraţi universul necunoscut al Chişinăului de altă dată!