Prezentare de carte: Chişinăul în literatură

          Începând cu data de 3 octombrie la B. M."B. P. Hasdeu" se desfăşoară decada - "Chişinău - oraşul meu (10 zile pline de activităţi culturale care vor fi dedicate exclusiv oraşului Chişinău, mai ales că pe 14 octombrie, de Sf. Parascheva  este sărbătorit şi Hramul oraşului Chişinău). Cu această ocazie,  în programul filialelor B. M."B. P. Hasdeu" vor avea loc diverse activităţi culturale (prezentări de carte, recitaluri, expoziţii, întâlniri cu scriitori etc., menite să promoveze imaginea Chişinăului, ca şi simbol al ţării noastre.

         Pe data de 11 octombrie la biblioteca "O. Ghibu" a avut loc prezentarea antologiei "Chişinăul în literatură" editată în 2011 la B. M."B. P. Hasdeu", dedicată oraşului Chişinău ajuns la o dată aniversară. Editată în 2011, cartea va fi mereu actuală şi demnă de a fi luată în seamă mult timp de acum încolo deoarece cuprinde o culegere de texte: poezii, lucrări în proză, impresii de peste ani ale oamenilor, toate dedicate Chişinăului - un oraş al nostru, al tuturor.

         Pe parcursul istoriei, Chişinăul a fost vizitat, sau cel puţin admirat măcar în treacăt de numeroase personalităţi ale culturii şi literaturii române, dar şi universale. Una din cele mai importante referinţe poate fi, de exemplu "exilul lui Puşkin în Basarabia". Aşa cum menţionează publicistul Vlad Pohilă în prefaţa antologiei intitulată: Scriitorul şi oraşul: două "vase comunicante" acesta a fost şi motivul unor opere cu personaje inspirate strict din realitatea basarabeană, pe alocuri dulce şi romantică dar şi plină de multă amărăciune, unde Chişinăul îşi are, indiscutabil, locul său pentru colorarea atmosferei de epocă.

 Nume mari ale literaturii române precum: O. Goga, I. Minulescu, G. Topârceanu, G. Galaction (bucureşteanul venit la Chişinău pentru a activa un timp la   Facultatea de teologie din Chişinău); M. Sadoveanu, marele romancier care a străbătut multe Drumuri basarabene şi pe aripile imaginaţiei, dar şi aevea; marele istoric N. Iorga care vizitând Chişinăul era interesat şi de istoria acestuia;  P. Istrati în fuga sa spre alte ţărmuri a atins tangenţial şi Chişinăul; I. Teodoreanu; M. Eminescu, nu că a vizitat Chişinăul, dar s-a aflat în treacăt pe la Chişinău, în trenul spre Odesa, ş. a., îşi au numele legat nemijlocit de Chişinău.

"Constantin Stere venea clandestin la Chişinău în lunile de apariţie a memorabilului ziar Basarabia, pionier de excepţie al presei româneşti din provincia pruto-nistreană sub prima ei ocupaţie rusească. În luna de graţie martie, 1918, este prezent la apel la lucrările Sfatului Ţării, ca pe 27 martie, să lămureacă cel mai bine, cel mai convingător, deputaţilor - cu deosebire celor ce reprezentau minorităţile etnice din provincie - importanţa, oportunitatea, necesitatea unirii Basarabiei cu Ţara cu care alcătuia acelaşi spaţiu istoric şi cultural. Între cele două războaie mondiale, C. Stere venea, mă rog, ca acasă - şi la Chişinău, şi la Soroca, şi la Bălţi sau Orhei..." punctează V. Pohilă la pagina 20 a prezentei antologii.

         Un fapt care trebuie neapărat remarcat este şi acela că ultimul considerat dintre clasicii literaturii române, şi anume  B. P. Hasdeu, cel cu rădăcini basarabene la care ţinea foarte mult, şi-a făcut studiile gimnaziale la Chişinău.

         În perioada interbelică au vizitat Chişinăul o serie de personalităţi remarcabile ale literaturii române: Geo Bogza, L. Blaga, L. Rebreanu, I. Barbu, D. Zamfirescu, T. Arghezi, G. Mihăescu ş. a.

         Violonistul G. Enescu a concertat în repetate rânduri la Chişinău iar poetul "necuvintelor" - N. Stănescu vizitează pentru prima dată Chişinăul în 1976. Ajuns în gara Chişinău, acesta a îngenunchiat spunând: "Am facut cel mai lung drum din viata mea: de acasa – acasa”... .

         Lista poate fi continuată, însă un loc aparte în pleiada oamenilor iluştri care şi-au legat viaţa de Chişinău îl are Alexandru Robot, bucureşteanul care a activat la Chişinău o bună bucată de vreme. Un nume care nu merită a fi trecut sub tăcere, mai ales prin bogata sa activitate de jurnalist, publicist, poet şi prozator care a scris de nenumărate ori despre Chişinău, a relatat despre Chişinău, în calitatea sa de reporter de teren, la cele mai prestigioase publicaţii ale vremii de la Chişinău (Gazeta Basarabiei, mai apoi Viaţa Basarabiei; Moldova socialistă).

         Este imposibil de a pune la îndoială talentul său ca şi poet, prozator, eseist şi gazetar: "Al. Robot a fost un harnic şi abil Îmblânzitor de cuvinte - ca să recurgem la o metaforă cuprinsă în titlul unui ciclu de versuri pentru cel de-al treilea volum liric, needitat. (Al doilea, Somnul singurătăţii, văzuse lumina tiparului în Editura "Dreptatea" din Chişinău, în 1936, cartea fiind recenzată şi de G. Călinescu, în Adevărul literar şi artistic din noiembrie 1936, o dovadă extraordinară cât de intensă - şi cât de democratică! - era circulaţia cărţilor, cel puţin în mediile intelectuale, din România întregită!)" (op. cit., p. 24).

         Cea mai mai mare parte a antologiei cuprinde o selecţie a celor mai frumoase poezii despre Chişinău ale poeţilor basarabeni şi nu doar. Aici figurează cu textele lor nume precum: L. Deleanu, L. Damian, A. Busuioc, L. Butnaru, P. Cărare, A. Păunescu, A. Ciocanu, V. Romanciuc, N. Costenco, P. Cruceniuc, N. Dabija, L. Lari, N. Esinencu, D. Matcovschi, I. Filip, G. Meniuc, E. Galaicu-Păun, I. Hadârcă, B. Istru, V. Teleucă, I. Ţurcanu, I. Vatamanu, P. Zadnipru, L. Codreanca etc. Aceste minunate poeme despre Chişinău sunt puse la dispoziţia oricui atunci când este vorba de a descoperi cea mai frumoasă poezie despre Chişinău pentru a fi citită cu o anumită ocazie.

         Cea de a doua parte a cărţii cuprinde o serie de fragmente în proză ale sc riitorilor de la noi dar şi de peste Prut, inspiate şi dedicate Chişinăului. Printre aceştia o regăsim pe Ana Bantoş, critic și istoric literar,  cu O imagine a Chişinăului literar; Geo Bogza cu fragmente din Misterele  Chişinăului; Val Butnaru - Clopotniţa; Mihai Cimpoi - Marea antologie a Chişinăului; Dumitru Crudu - O pădure neumblată în mijlocul oraşului; Nicolae Dabija - Aleea clasicilor; Ion Druţă - Ultima lună de toamnă, călătoria tatei la Chişinău în căutarea mezinului; Gala Galaction - În vacanţă, Toamna în Basarabia; O. Goga - Mustul care fierbe ş.a.

          O prezenţă aparte reprezintă fragmentele din studiul "Chişinăul" de N. Iorga, care reproduce unele pagini din istoria Chişinăului şi "Pajurile mizeriei chişinăuiene"  de Al. Robot.

         Antologia de faţă  mai cuprinde şi un capitol - Chişinăul în alte limbi cu texte în proză sau în versuri, inspirate de Chişinău şi  dedicate capitalei ţării noastre, scrise de reprezentanţi ai etniilor conlocuitoare: ruşi, găgăuzi, evrei, turci, ucraineni etc. În limbile: găgăuză, ucraineană, rusă. Majoritatea dintre ele sunt texte de admiraţie şi înaltă apreciere faţă de frumuseţea Chişinăului cu arhitectura sa deosebită, cu monumentele de cultură și oamenii ospitalieri.

         Ultimul capitol al prezentei lucrări cuprinde unele esee despre Chişinău semnate de utilizatorii B. M."B. P. Hasdeu", printre ei  cu gânduri, impresii, admiraţie, regrete şi multe alte trăiri datorate scumpului şi iubitului oraş natal – Chişinău.

         Antologia "Chişinăul în literatură "- oferă o cale cât mai apropiată spre cunoaşterea trecutului şi prezentului oraşului Chişinău prin intermediul literaturii, ceea ce contribuie nemijlocit la promovarea imaginii capitalei noastre şi în primul rând accentuează dragostea concetăţenilor faţă de Chişinău, capitala Republicii Moldova, redată în vers sau proză.

         Cu toate că o parte dintre autorii incluşi au activat în condiţiile unor presiuni ideologice vehemente, creaţiile lor nu au nimic cu unele expresii formale introduse pe alocuri în text. Ele reprezintă nu altceva decât nişte gânduri sincere, afectuoase ce reflectă dragostea  faţă de oameni, faţă de locul unde s-au născut sau şi-au petrecut cea mai mare parte din viaţa lor. Şi toate acestea aveau să poarte un singur nume - Chişinău.

         În acest an, Chişinăul împlineşte 580 de ani de la prima atestare documentară. Deşi trecut prin vremuri de restriște, prin războaie, prin înfometare şi calamitate, Chişinăul a rezistat mereu la toate, a rămas dârz peste veacuri şi soarta lui este aidoma unui om cu un mare caracter, capabil să-şi croiască destinul de unul singur, să se apere de duşmani, să creadă şi să spere. Dar totodată să rămână acelaşi...frumos Chişinău – orașul templu din piatră albă...