Revoluţia Română din 1989 – ultimele zile de comunism

   În acest an se împlinesc 25 de ani de la căderea comunismului din România. Cu această ocazie, la Biblioteca „Onisifor Ghibu” este prezentată o expoziţie  cu titlul: „Revoluţia din1989 şi ultimele zile de comunism”. În colecţia bibliotecii noastre cititorii pot găsi volume în care sunt redate evenimentele revoluţiei din 1989, la Timişoara, Cluj, Bucureşti, Iaşi etc.

   „Pe data de 15 decembrie 1989, la Timişoara, s-a aprins scanteia care a dus la căderea comunismului în România. Demonstraţiile, din ce în ce mai ample, au cuprins întreaga ţară şi au culminat cu procesul şi execuţia soţilor Ceauşescu. România a fost singura ţară din blocul estic care a trecut la democraţie prinr-o revoluţie violentă, şi în urma căreia conducătorii au fost executaţi. Spre deosebire de conducătorii Pactului de la Varşovia, Ceauşescu nu a sprijinit interesele Uniunii Sovietice, ci a urmarit o politică externă proprie. Ceauşescu a devenit fascinat de megalomania şi de cultul personalităţii, specific liderilor comunişti est-asiatici.

   Majoritatea populaţiei din România era nemulţumită de regimul comunist, de politica economică, de saracia din ţară, precum şi de securitatea omniprezentă care a făcut din România un stat poliţienesc. Printr-o politică plină de privaţiuni pentru populaţie, în 1989, Ceauşescu a obţinut o victorie politică importantă: achitarea datoriei externe de circa 11 miliarde, cu câteva luni mai devreme decât însuşi Ceauşescu preconizase. Cu toate acestea nemultumirea populaţiei era din ce in ce mai mare. Scânteia de la Timişoara a dus la izbucnirea unor proteste, demonstraţii şi vărsari de sânge. Au murit de moarte violentă, de-a valma, lideri şi oameni de pe stradă, victime şi călăi, egalizaţi prin sacrificiul final. Au fost peste o mie de morţi, poate mai mulţi. Prin acest final violent  din decembrie 1989 a determinat caderea regimului comunist.”

(Pop, Ioan-Aurel. Istoria românilor.

Bucureşti, Chişinău, 2010.)

Expoziție virtuală

Brucan, Silviu. Adevărurile despre revoluţie // Brucan Silviu. De la capitalism la socialism şi retur: O biografie între două revoluţii / Silviu Brucan. – Bucureşti : NEMIRA, 1998. – P. 214-273.

Din cuprins: Timişoara – scânteia care a aprins vâlvătaia; Frontul Salvării Naţionale; Demascarea generalului Vlad; Cine au fost teroriştii şi unde sunt? etc.

Pruteanu-Isăcescu, Iulian. O istorie a culturii vii, cartea Astrei Ieşene / Iulian Pruteanu-Isăcescu, Mircea-Cristian Ghenghea. –Iaşi Ed. Junimea, 2013. – 139 p.

Fiind considerată una dintre instituţiile promotoare ale „ideologiei burghezo-naţionaliste şi fasciste”, ASTRA avea să fie „întemniţată” pentru mai bine de patru decenii, dispărând din peisajul cultural şi naţional românesc (1948-1990), însă forţa trecutului ţi tradiţiile sănătoase au rezistat. ASTRA a renăscut, nu ca pasărea Phoenix, ci doar ca un organism necesar şi benefic.

Preda, Constantin. Originea revoluţionară şi tradiţia alegerilor // Preda Constantin. Regimul, partidele şi sistemul politic din România. – Bucureşti, 2008. – P. 11-17.

Regimul politic românesc s-a născut din revoluţia anticomunistă produsă în decembrie 1989, cea mai violentă din fostul bloc sovietic, dar şi cea mai rapidă. După 1989, ambiţia democratică a regimului comunist nu mai este recunoscut de nimeni, înţelegerea etimologică a democraţiei a fost totuşi preluată de mai mulţi oameni politici, între care şi Ion Iliescu, primul Preşeinte al României postcomuniste.

Stoenescu, Alex Mihai. Istoria loviturilor de stat din România: „Revoluţia din

decembrie 1989” – o tragedie românească / Alex Mihai Stoenescu. – Bucureşti: RAO International Publishing Company, 2004. – 770 p.

  „  În spatele fiecărei fraze din acest volum se află o investigaţie făcută pe durata mai multor ani. În acest timp am întâlnit, provocat la dialog sau înregistrat sub forma interviului, diferite personaje ale evenimentelor de la sfârşitul anului 1989 şi începutul anului 1990. Totodată, am studiat documente, am citit şi fişat cărţi, am răsfoit mii de pagini de ziar. Atât în cazul Iaşilor, al Timişoarei, cât şi al Bucureştilor am operat şi reconstituirea evenimentelor cu martori la faţa locului. Cu această ocazie au fost parcurse distanţele rezultate din mărturiile revoluţionare şi au fost cercetate locaţii şi fapte, acolo unde s-au petrecut. Peste tot m-am lovit de preponderenţa legendei.„

(Alex Mihai Stoenescu)

Timişoara 16-22 decembrie 1989 : [culegere de articole]. – Timişoara : Editura FACLA, 1990. – 306 p.

Acestă carte cuprinde mărturiile militarilor, ofiţerilor şi jurnaliştilor etc. care descriu cea mai curajoasă şi ucigaşă revoluţie anticomunistă. 

Galloway, George. Prăbuşirea : Ceuşeştii şi revoluţia română / George Galloway, Bob Wylie. – Bucureşti : Ed. Viga, 2009. – 344 p.

Prăbuşirea în mod captivant spune povestea despre cât de bizară devenise dictatura română, universal cunoscută pentru securitatea ei în haine de piele şi grozăvia copiilor ei bolnavi de SIDA. În fruntea dictaturii era Familia Regală Roşie, ce doi Ceauşescu, singurul rege şi regină comunişti din lume.

    

Mungiu, Alina. Românii după ’89 : Istoria unei neînţelegeri / Alina Mungiu. – Humanitas, 1995. –328 p.

Trecerea la o democraţie autentică presupune mai mult decât un hazard sau o şansă istorică, presupune un efort constant şi auteoxigent al tuturor membrilor lucizi ai unui popor. Cum însă orice proces de autodevenire trebuie să debuteze printr-o autocunoaştere, lucrarea de faţă a căutat să afle adevărul despre români chiar de la ei înşişi.

Ştefănescu, Domniţa. Cinci ani din istoria României: o conologie a evenimentelor decembrie 1989 – decembrie 1994 / Domniţa Ştefănescu. – Bucureşti : Ed. Maşina de scris, 1995. – 512 p.

 …Se fac tot mai puternic auzite huiduieli ţi fluierături, adică ceea ce conducerea superioară a partidului nu auzise niciodată. Imaginea lui Ceauşescu din acel moment, cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată ca o baghetă magică ce şi-a pierdut puterile, a fost transmisă în foarte scurt timp de televiziune din toată lumea…(fragment)

Siani-Davies, Peter. Revoluţia română din Decembrie 1989 / Peter Siani-Davies. – Bucureşti : Humanitas, 2006. – 448 p.

  Despre revoluţia română din decembrie 1989 s-au întocmit rapoarte şi s-au publicat nenumărate cărţi. Volumul de faţă reuşeşte să prezinte o imagine credibilă a ceea ce s-a petrecut în România între mijlocul lui decembrie 1989 şi februarie 1990.

Murgescu, Bogdan. Revoluţia română din decembrie 1989 : istorie şi memorie / Bogdan Murgescu. – Iaşi : Ed. Polirom, 2007. – 224 p.

Revoluţia din decembrie 1989 este un moment controversat al istoriei României. Disputele privesc atât aprecierea sintetică a evenimentului, cât şi reconstituirea unora dintre momentele sale particulare şi, mai ales, rolul jucat de participanţi, fie ei indivizi sau instituţii.

Bulei, Ion. Şi a venit decembrie ’89 // Bulei Ion. Românii în secolele XIX-XX: Europenizarea / Ion Bulei. – Bucureşti, 2011. – P. 260-276.

România a fost singura ţară din estul Europei care a trecut la democraţie printr-o revoluţie violentă şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi. Înainte de revoluţia română, toate celelalte state est-europene trecuseră într-un mod paşnic la democraţie. (fragment)