Program şi lecturi la timpul prezent
Deşi sensul activ ale preocupărilor Bibliotecii „Onisifor Ghibu” este pe o
tangentă la timpul prezent, implicarea / completarea în activitatea generală a
Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” rămâne reflectată şi prin promovarea /
ghidarea programului „Chişinăul citeşte o carte”, probabil cel mai reuşit din
toate care sunt în aplicare.
Precum ştim, literatura artistică este creaţie şi evaluare, şi se dezvoltă
din perspectiva unui concept de valoare. De aceea definirea (şi scopul în sine
al programului „Chişinăul citeşte o carte”) elementelor unor anxiologii creative
o considerăm extrem de necesară, deoarece nivelul de gândire / lectură
creatoare dă sens analizei profunde a unei opere literare, a activităţii
cutărui sau cutărui scriitor, iar impactul asupra chişinăuianului cititor, de diferite vârste, impune criterii
obiective de apreciere a operelor literare.
Cu certitudine am putea spune că literatura artistică, din acest spaţiu
cultural românesc, este una preponderent tradiţionalistă, purtând „pecetea
marcării ontologice”. Dacă „tipul de poet impus în mod pragmatic este acela de
rapsod modelat de mentalitatea folklorikă
şi de poetul naiv (poet al naturii şi
naturalului în sens schillerian), apoi tipul de prozator preferat, aşa cum
observă istoricul literar, academicianul Mihai Cimpoi, rămâne „acela de
povestitor”.
Scopul programului nostru şi constă în faptul de a demonstra argumentat că
textele selectate pentru lecturare, ca produs al unei individualităţi creatoare, antrenează (citeşte – provoacă în mod conştient!) cititorii noştri
şi în abordări de discuţii-dezbateri, în polemici prin prisma diferitor
apropieri conceptuale de text, în funcţie de gradul de complexitate şi
expresivitate artistică al cuprinsului.
În continuare dorim să mai menţionăm, că în anul acesta au fost testate mai multe opinii, invitaţi fiind şi experţi din afara reţelei noastre, deşi, „calibrul” cunoştinţelor / competenţilor celor de ai casei nu diferă, deoarece cine va îndrăzni să conteste polivalenta pregătire profesionistă a dnei Lidia Kulikovski, doctor, conferenţiar universitar, sau a dlui Vlad Pohilă, un intelectual aristocrat de la noi. În fine, s-a votat unanim pentru două titluri de carte a doi autori consacraţi: Vladimir Beşleagă, scriitorul care a semnat romanul „Zbor frânt” (Ch. : Ed. Cartier, 2013. – 272 p. – ediţia a VIII-a, definitivă), încă în anul 1966, ce a indicat un reviriment în proza românească din Basarabia deceniului şapte al secolului al XX-lea prin formula sa modernă, rămasă actuală şi în acest început de mileniu trei (sic!), evident proustiană şi faulkneriană, ce valorifică fluxul memoriei, elementul eseistic, interogaţia polemică etc., şi cea de-a doua carte „Voiaj de nuntă în trei” (Iaşi : Ed. TipoMoldova, 2013. – 170 p.), la fel de reuşită, ce aparţine prozatorului, cineastului, dramaturgului Mihai Ştefan Poiată, care relevă cititorilor, cu fiecare pagină a scrisului său, că este un scriitor ce nu caută să dezmintă vocaţia, iar condiţia realizării, pe o asemenea direcţie, depinde, astăzi, într-o măsură decisivă şi de natura universului uman, de lumea de care este solicitat prozatorul. Apetitul acestui autor pentru temele de vădită coloratură actuală este de-a dreptul impresionant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu