27 martie 2012 – ,,zi luminos înnorată’’

Marţi, 27 martie 2012, în incinta Bibliotecii Publice ,,O.Ghibu’’, a fost organizată o masă rotundă cu genericul ,,Unirea Basarabiei cu România în contextual politic actual din Republica Moldova’’. Evenimentul a fost organizat de Tineretul Liberal din R.Moldova în colaborare cu Biblioteca Publică ,,O.Ghibu’’. La eveniment au participat istorici, studenţi, elevi, membrii Tineretului Liberal, precum şi Primarul General al Municipiului Chişinăul – Dorin Chirtoacă.

Cuvântul de salut a fost rostit de către scriitorul şi Preşedintele Fracţiunii PL în Parlamentul R.Moldova - Ion Hadârcă. În cadrul mesei rotunde au fost expuse câteva comunicări, dintre care:

Urmările unirii de la 27 martie 1918 pentru populaţia din Basarabia (istoricul Anatol Petrencu); Unirea de la 27 martie 1918 vazută în sec. XXI (prof., dr. Artur Leşcu), Ion Inculeţ – model de politician al României întregite (prof. Veaceslav Inculeţ); 1918 – un exemplu pentru tânăra generaţie (masterand, Andrei Guţu) ş.a.

Basarabia a fost prima dintre teritoriile româneşti înstrăinate, care şi-a declarat dorinţa de a se uni cu România la 27 martie 1918 prin decizia adoptată de Sfatul Ţării. Pe parcursul aceluiaşi an, Transilvania şi Nordul Bucovinei au urmat exemplul, contribuind la crearea României Mari.

 

Tineretul Liberal promovează consecvent adevărul istoric, chiar dacă la momentul de faţă aceste acţiuni nu sunt populare. Scopul Tineretului Liberal este ca tânăra generaţie să se debaraseze de minciunile comuniste, să accepte identitatea, limba şi istoria noastră românească. Tinerii liberali consideră, de asemenea, că este de datoria noastră a tuturor să depunem eforturile pentru a ne regăsi împreună cu românii de pe celălalt mal al Prutului în Uniunea Europeană.

Ziua Mondială a Teatrului "Teatrul - o poezia ce se desprinde din carte şi devine omenească"

Ziua mondiala a Teatrului a fost creată în 1961 de Institutul International de Teatru, ca semn de apreciere a uneia dintre cele mai vechi arte, arta scenică. Această zi este sarbatorită anual, pe data de 27 martie de comunitatea teatrală internaţională. Cu ocazia acestei sarbatori au loc numeroase evenimente teatrale naţionale şi internaţionale, iar unul dintre cele mai importante evenimente îl reprezintă transmiterea Mesajului Internaţional de ziua mondială a teatrului prin care o personalitate de renume mondial împărtaşeste reflecţiile sale asupra Teatrului. Primul Mesaj International de Ziua Mondiala a Teatrului a fost scris de Jean Cocteau in anul 1962.

"Ziua Mondiala a Teatrului este un prilej de sarbatorire a Teatrului in nenumaratele sale forme. Teatrul este o sursa de divertisment si inspiratie care are puterea de a uni diversele culturi si popoare din intreaga lume. Dar el este mai mult decat atat, pentru ca poate educa si informa. In toata lumea se joaca teatru, dar nu intotdeauna intr-o sala clasica. Spectacolele pot avea loc intr-un mic sat din Africa, langa un munte din Armenia, sau pe o insulita din Pacific. Este nevoie numai de un spatiu si de public.

Teatrul ne poate face sa zambim si sa plangem, dar ar trebui sa ne faca si sa gandim sau sa analizam. Teatrul este o munca de echipa. Cei care se vad sunt actorii, insa exista si niste oameni extraordinari care nu sunt vizibili. Acesti specialisti sunt la fel de importanti ca actorii, deoarece diferitele lor capacitati sunt cele care fac posibila productia teatrala. De aceea, orice bucurie sau succes trebuie impartite cu ei. 27 martie este data oficiala la care se sarbatoreste Ziua Mondiala a Teatrului. Din multe puncte de vedere, fiecare zi ar trebui considerata o zi a teatrului, fiindca avem datoria de a purta mai departe traditia divertismentului, de a educa si de a lumina publicul, fara de care noi nu am exista".

Revistă Bibliografică

Cemortan, Leonid. Teatrul Naţional din Chişinău / Leonid Cemortan. – Ch.: Epigraf, 2000. – 300p.

Un mare merit al Teatrului Naţional din Chişinău îl constituie faptul că toţi anii existenţei sale el a fost un neostenit purtător al artei şi culturii româneşti în Basarabia. Devenit o prestigioasă instituţie de cultură şi spiritualitate românească, teatrul a participat activ la viaţa Chişinăului şi a întregii Basarabii.

Teatrul Naţional din Chişinău nu numai că a propagat marile creaţii ale dramaturgiei universale – de la Sofocle, Racine şi Moliere până la Cehov şi Pirandello, dar şi a ţinut obştimea basarabeană la curent cu viaţa cultural-spirituală internaţională, cu mişcarea teatral europeană.

Teatrul Naţional din Republica Moldova este mândria culturii naţionale muzicale din cele mai vechi timpuri. Acest pământ s-a făcut vestit prin vocile sale. El este bogat în talente, pe care însăşi natura le-a înzestrat cu harul vocii. În trecut acest ţinut nu o dată a atras atenţia diferitelor trupe de operă. Aici s-au aflat în turneu iluştri cântăreţi Fiodor Şaleapin şi Enrico Caruzo, care au cucerit inimile numeroşilor admiratori.

Kivu, Dinu. Teatrul, la timpul prezent / Dinu Kivu. – Bucureşti: Eminescu, 1993. – 340p.  

Culegerea de faţă cuprinde doar 350 din cele 2050 de pagini dactilografiate în care autorul a adunat o bună parte a textelor despre teatru. O bună parte, dar nu pe toate… Căci ziaristul Dinu Kivu nu obişnuia să-şi strângă articolele apărute şi nici măcar să-şi noteze locul şi data acestor apariţii, iar în cercetarea colecţiilor în marile noastre biblioteci ne-am rezumat la principalele reviste de cultură şi cotidiene. Din fericire s-au păstrat foarte multe din manuscrisele textelor selectate pentru acest volum, astfel s-a putut reda acum, gândul original al autorului.

Originile artei teatrale a poporului moldovenesc sunt legate de străvechile jocuri şi datini, care includeau şi elemente de acţiune dramatică. Trupe de măscărici, soitari, pehlivani şi saltimbanci dădeau reprezentaţii pe la curţile domnilor Moldovei şi a marilor boieri. În secolul XIX capătă o mare răspîndire drama haiducească, reprezentaţiile păpuşarilor.

Nicolae Darie, actorul şi omul. Îndemn la înălţare prin cuvânt. / Rodica Solovei. - Ch. : Epigraf SRL., 2011. - 240p.

"Cea mai frumoasă carte se scrie atunci când nu-ţi propui s-o scrii, când se scrie singură, de la sine, fără obligaţii sau încorsetări, când gândurile vin după ce altele s-au « astâmpărat » ori s-au ascuns în adâncimi şi peste ele s-a aşezat pacea sufletului".

(Constantin Cucoş)

Cartea are menirea să se apropie de freamătul interior al artistului, să ne cultive, fără ostentaţie, dragostea pentru frumos, pentru cuvânt. Prima parte conţine patru dialoguri între actor şi subsemnată. Aici sunt concentrate amintiri din copilărie şi din anii de studenţie, reflecţii personale despre activitatea în domeniul teatrului şi cel al pedagogiei. Dialogurile au avut loc în mai-septembrie 2010. din aceste dialoguri transpare şi talentul de narator al lui Nicolae Darie.

Partea a doua a cărţii cuprinde o selecţie de materiale spicuite din cărţi, ziare şi reviste de specialitate vizând activitatea maestrului Nicolae Darie care, vreme de peste patru decenii, rămâne a fi un adevărat slujitor al scenei şi un veritabil promotor al valorilor culturale.

Pelin, Pavel. Privitor la teatru: carte despre artişti / Pavel Pelin. – Ch.: Cartea Moldovei, 2007. – 240p.

"Pavel Pelin a găsit în teatru o cale de centralizare a esenţelor vieţii între veşnica sărbătoare a sufletului şi brutala presiune a realităţii, atât de tragic resimţită în eseurile despre regretaţii Diana Barcaru şi Dumitru Caraciobanu. Autorul îi admiră şi îi înţelege pe actori, îi iubeşte şi ne face şi pe noi, cititorii, să-i iubim. Prin acest volum, cronicarul se situează în rândul celor mai buni cunoscători ai teatrului".

                                                                                                         (Pavel Proca)

„In arta teatrului, dorinta de a arata totul creeaza tocmai o limita in posibilitatea spectatorului de a imagina. Maiestria artistului de teatru consta, in mare masura, in a sugera cu un element, ferind intregul, lasindu-l la puterea de completare a spectatorilor. [...] Teatralizare nu de dragul teatralizarii, nu pentru a stirni artificial interesul sau pentru a face neaparat altfel decit in realitatea imediata, ci pentru o realitate transmisa cu imagini specifice artei scenei.

Rapsodie teatrală: Paulina Zavtoni şi Spiru Haret: Biobibliografie. / Bibl. Municipală „B.P.Hasdeu”, Bibl. De Arte „Tudor Arghezi”; alcăt.: Svetlana Vizitiu, contribuţii: Natalia Ciorbă, Aliona Vârlan.- Ch.: Grafema Libris SRL, 2011.- 128p.

„Teatrul întotdeauna a salvat-o de proza vieţii şi tocmai de aceea este veşnic o fire optimistă, care încurajează actorii tineri. Să-i dorim să-şi păstreze tinereţea, pentru că maturitatea talentului îi dă de veste că locul ei este acolo unde şi l-a dorit – nu la bucătărie, precum o vedea mamă-sa, ci pe scenă, unde Melpomene îi ocroteşte destinul şi o îndeamnă să-şi urmeze drumul. Astfel, ea a devenit actriţa care a învins, cu desăvârşire, lanţul slăbiciunilor.”

                                    (Nicolae Roibu)         

                                                        Prezenta biobibliografie este o ediţie completată şi revăzută a versiunii electonice apărute în 2006. lucrarea este menită studierii şi cunoaşterii moştenirii teatrului basarabean, în antrenarea utilizatorilor şi doritorilor de  a-şi cunoaşte eroii în acest domeniu, dar şi promovării teatrului şi actorilor în Moldova.

Ana Blandiana - voce distinctă a generaţiei anilor '60

Listă bibliografică

Ana Blandiana, pe numele ei civil Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timișoara) este o scriitoare și luptătoare pentru libertate civică în România. Înainte de revoluția din 1989, faimoasă disidentă și apărătoare a drepturilor omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceaușescu prin declarații publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă și unor publicații din străinătate.

Ana Blandiana s-a implicat în viața civică printr-o serie de acțiuni în cadrul Alianței Civice. În prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un centru de cercetare care organizează anual conferințe, sesiuni științifice și expoziții pe tema fenomenului totalitar.

Astfel, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la naştere, Biblioteca Publică ,,O.Ghibu’’ vă propune o listă bibliografică : 

1. Blandiana, Ana. 100 de poeme / Ana Blandiana. –Buc.: Tinerama, 1991. -125 p.
2. Blandiana, Ana. A fi sau a privi / Ana Blandiana. –Buc. : Humanitas, 2005. -216 p.
3. Blandiana, Ana. A treia taină / Ana Blandiana. –Buc.: Ed. Tineretului, 1969. -70 p.
4. Blandiana, Ana. Autoportret cu Palimpsest / Ana Blandiana. –Buc. : Ed. Eminescu, 1986. -190 p.
5. Blandiana, Ana. Calitatea de martor / Ana Blandiana. –Buc. : Cartea Românească, 1970. -173 p.
6. Blandiana, Ana. Călcâiul vulnerabil / Ana Blandiana. –Buc. : Ed. Pentru Literatură, 1966. -54 p.
7. Blandiana, Ana. Cea mai frumoasă dintre luminile posibile / Ana Blandiana. –Buc. : Cartea românească, 1978. -346 p.
8. Blandiana, Ana. Cele patru anotimpuri / Ana Blandiana. –Buc.: Albatros, 1977. -144 p.
9. Blandiana, Ana. Centrul singurătăţii / Ana Blandiana. –Ch. : Prut Internaţional, 2004. -183 p.
10. Blandiana, Ana. Cincizeci de poeme / Ana Blandiana. –Buc. : Eminescu, 1970. -108 p.
11. Blandiana, Ana. Eu scriu. Tu scrii. El, ea scrie / Ana Blandiana. –Buc. : Cartea Românească, 1976. -146 p.
12. Blandiana, Ana. Întâmplări cu Arpagic / Ana Blandiana. –Ch.: Ştiinţa, 2002. -88 p.
13. Blandiana, Ana. Întoarcerea lui Arpagic / Ana Blandiana. –Buc. : Humanitas, 2008. -88 p.
14. Blandiana, Ana. La cules de îngeri / Ana Blandiana. –Ch. : Litera, 1997. -304 p.
15. Blandiana, Ana. Ochiul de greier / Ana Blandiana. –Buc. : Albatros, 1981. -126 p.
16. Blandiana, Ana. Octombrie. Noiembrie. Decembrie / Ana Blandiana. –Buc. : Ed. Cartea Românească, 1972. -108 p.
17. Blandiana, Ana. Ora de nisip / Ana Blandiana. –Buc. : Ed. Eminescu, 1983. -335 p.
18. Blandiana, Ana. Oraşe de silabe / Ana Blandiana. –Buc. : Ed. Sport-Turism, 1987. -232 p.
19. Blandiana, Ana. Opera poetică ( În două volume) / Ana Blandiana. –Ch.: Cartier, 2008.
20. Blandiana, Ana. Poeme (1964-2004) / Ana Blandiana. –Buc. : Humanitas, 2008.
21. Blandiana, Ana. Poezii / Ana Blandiana. –Buc. : Minerva, 1989. –238 p.
22. Blandiana, Ana. Proiecte de trecut / Ana Blandiana. –Buc. : Ed. Cartea Românească, 1982. -259 p.
23. Blandiana, Ana. Sertarul cu aplauze / Ana Blandiana. –Ch.: Litera; Buc.: David, 1998. -311 p.
24. Blandiana, Ana. Somnul din somn / Ana Blandiana. –Buc.: Ed. Cartea Românească, 1977. -105 p.

Ion creangă – expresie monumentală a naturii umane

Listă Bibliografică

1. Creangă, Ion. Alte poveşti şi poezii. Articole. Corespondenţă. / Creangă, Ion. – Galaţi.:Porto- Franco,1993. - 141 p.
2. Creangă, I. Amintiri din copilărie. / Creangă, I. – Bucureşti.: Litera Internaţional, 2005. - 335 p.
3. Creangă, Ion. Amintiri din copilărie. Poveşti. Povestiri. / Creangă, Ion. – Bucureşti.: Floarea Darurilor, 1996. - 288 p.
4. Creangă, I. Cele mai frumoase povestiri. / Creangă, I.  – S.l.: Papion, 2001. - 159 p.
5. Creangă şi copiii. / Creangă, Ion.  –Iaşi.: Porţile Orientului,1995. - 160 p.
6. De la Creangă moştenire. Ion Creangă scriitor, pedagog, povestitor.–Chiş.:Pontos, 2007. - 160 p.
7. Enciclopedie virtuală Ion Creangă.
8. Creangă, Ion. Opere. Poveşti, povestiri, amintiri din copilărie, teatru,  scrisori, rostiri, zicători. / Creangă, Ion. - Iaşi.: Princeps Edit, 2006. - 532 p.
9. Enciclopedie virtuală Ion Creangă. – Bucureşti.: Inox Press, s.a.
10. Creangă, Ion.Pagini alese. Comentarii literare. Sinteze. Personaje. / Creangă, Ion. – Bucureşti.: Meteor Press, 2004. - 244 p.
11. Creangă, Ion. Povestea lui Harap -Alb. / Creangă, Ion. –Chiş..:Cartea Moldovei,1998. - 64 p.
12. Creangă, Ion. Poveşti şi povestiri. / Creangă, Ion. –Timişoara.: Facla,1990. - 141p.
13. Creangă, Ion.Scrisori către Mihai Eminescu, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Nicolae Gane, Ioan Slavici, Mihail Kogălniceanu, A.C. Cuza. / Creangă, Ion. –Iaşi.: Princeps Edit,2001. - 55p.
14. Anecdote cu şi despre Creangă. –Iaşi.: Princeps Edit,2002. – 36 p.
15. Bălu, Ion. Viaţa lui Ion Creangă. / Bălu, Ion.  – Bacău.: Cartea Românească, 1990. - 200 p.
16. Bîrlea, O. Poveştile lui Creangă. / Bîrlea, O. – Bucureşti.: Pentru Literatură,1967. – 320 p.
17. Bărboi, C. Ion Creangă. Pagini alese. Comentarii. Sinteze.Rezumate.../ Bărboi, C. – Bucureşti.:Universitară, 2007. – 224 p.
18. Călinescu, G. Ion Creangă. Viaţa şi opera. / Călinescu, G.– Iaşi: Princeps Edit, 2008. - 450 p.
19. Corbu,D. Ion Creangă în amintirile contemporanilor./Corbu,D.– Iaşi:Princeps Edit, 2006. - 235 p. 
20.  Furtună, Dumitru. Cuvinte şi mărturii despre Ion Creangă. / Furtună, Dumitru.  – Iaşi: Princeps Edit, 2009. - 147 p.
21.  Holban, I. Ion Creangă spaţiul memoriei. / Holban, I. – Iaşi: Princeps Edit, 2004. -192 p.
22. Lovinescu, V. Creangă şi creanga de aur. / Lovinescu, V.  –Bucureşti: Rosmarin, 1996. - 390 p.
23. Parascan, C. Ion Creangă. / Parascan, C. – Bucureşti. : Prut Internaţional, 2006. - 359 p.
24. Parascan, C. Preoţia lui Creangă. / Parascan, C. – Iaşi. : Sagittarius Libris, 2003. – 128 p.
25. Parascan, C. Ion Creangă. Măştile inocenţei.Viaţa şi opera. / Parascan, C.  – Iaşi. : Sagittarius Libris, 2003. – 404 p.

Poezia – artă modernă veritabilă

Listă bibliografică

1.     Bacovia, Agatha. Şoaptele iubirii. Poezii. / Bacovia, Agatha. - Bucureşti.: Poezii, 1979. – 43 p.

2.     Blaga, Lucian. Poezii . / Blaga, Lucian. - Chişinău.: Albatros, 1992. – 246 p.

3.     Cuzuioc, Ion. Valsul anotimpurilor. / Cuzuioc, Ion. - Chişinău.: Pontos, 2004. – 96 p.

4.     Eminescu, Mihai. Poezii. Versek. / Eminescu, Mihai. - Bucureşti.: Curtea Veche, 2000. – 400 p.

5.     Filip, Stelian. Poeme Aforistice şi ironii. / Filip, Stelian. - Bucureşti.: Eminescu, 2006. –199 p.

6.     Furdui, Galina. 101 poeme. / Furdui, Galina. - Bucureşti.: Biodova, 2011. – 99 p

7.      Gheorghiu, Virgil. Poezii. / Gheorghiu, Virgil. - Bucureşti.: Pentru Literatură, 1968. –175 p.

8.     Grosu, Lidia. Pe aripile infinitului. / Grosu, Lidia. - Chişinău.: Pontos, 2008. – 156 p.

9.     Lari, Leonida. 101 poeme. / Lari, Leonida. - Bucureşti.: Biodova, 2009. – 99 p.

10.  Limba maternă – floare eternă. - Chişinău.: Prag-3,2000. – 246 p.

11. Loteanu, Emil. 101 poeme. / Loteanu, Emil. - Bucureşti.: Biodova, 2011. – 108 p.

12. Mincu, M. Poezia română în secolul  XX.Vol. I. / Mincu, M. - Constanţa.: Pontica, 2003. – 43 p.

13. Poezia naturii. - Chişinău.: Hyperion, 1991. – 253 p.

14. Poezie românească în epoca romantică. - Bucureşti.: Fundaţiei Culturale Române, 1997. –160 p.

15. Poezie veche românească. - Bucureşti.: Eminescu, 1985. – 238 p.

16. Poeziile creştinilor români. Antologie. - Bucureşti.: Semne, 1994. – 532 p.

17.  Teodosia, Zorica. Poezii. / Teodosia, Zorica. - Bucureşti.: Semne, 1999. – 90 p.

Ziua Mondială a Apei "Apa - elementul necesar vieţii"

 Revistă Bibliografică

Ciobotaru, Virginia. Dicţionar protecţia mediului / Virginia Ciobotaru, Dumitru Smaranda, Ana Maria Socolescu.- Bucureşti: Ed. ASE, 2008.- 273p. (despre Apă – 34-38p.)

Aderarea tarii noastre la Uniunea Europeana a presupus adaptarea legislatiei nationale la reglementarile comunitare, inclusiv cele din domeniul mediului.
Cunoasterea acestor probleme noi este insotita de aparitia unui limbaj specific, uneori dificil de stapanit. Prezentul dictionar isi propune sa contribuie la cresterea intelegerii specificului protectiei mediului si la formarea unei atitudini corecte in raport cu problematica existentei adecvate a mediului pentru o dezvoltare durabila. El contine definitiile a cca 3.100 de termeni, expresii si notiuni, in principal din domeniul ecologiei si protectiei mediului, dar si din domeniile conexe – chimie, fizica, biologie, geografie, geologie etc.
Au fost selectati, retinuti si definiti termeni frecvent intalniti in studiile, evaluarile si reglementarile din ecologie, din mediu si managementul de mediu, termeni pentru principalele substante utilizate in activitatile economice si sociale cu impact potential asupra calitatii factorilor de mediu ori asupra sanatatii oamenilor. Un loc aparte il ocupa termenii folositi ca masuratori de mediu si aparatura de masurare, colectare a datelor si informatiilor legate de mediu si prelucrarea statistica a acestora etc.
Definirea termenilor este conforma normelor actuale sau acceptiunii generale reflectata in literatura contemporana de specialitate.

Crummenerl, Rainer. Aer şi Apă / Rainer Crummenerl.- Bucureşti: RAO, 2006.- 48p.

Din ce este alcătuit aerul? Există aer în Cosmos? De se înalţă zmeiele? Ce este forţa eoliană? Din ce este formată apa? De unde vine ploaia acidă? Cum beau copacii? Cum se curăţă apa murdară? Cum se scufundă submarinele? Aerul şi apa fac parte din viaţa noastră de zi cu zi. Aerul ne învăluie. Apa ajunge la noi sub forma de ploaie în lacuri sau în râuri şi vine, absolut normal, de la robinet. Fără aceste două materii, viaţa pe Pământ nu ar fi posibilă. Rainert Crummenerl povesteşte în această carte CE ŞI CUM despre proprietăţile acestor două materii vitale. El explică modul în care se formează vântul, norii, ploaia şi zăpada şi cum foloseşte omul aerul şi apa pentru deplasare. Aflăm, de asemenea, cum poate fi epurată apa şi de ce trebuie să o economisim. Seria CE ŞI CUM îşi propune să vă ofere cărţi cu caracter enciclopedic, structurate tematic, adresate adolescenţilor. Informaţiile riguroase şi prezentarea atrăgătoare fac din această lucrare un prieten de nădejde, care îţi poate da răspuns la marile întrebări ale lumii de astăzi.    

  

Lacoste, Yves. Apa bătălia pentru viaţă / Yves Lacoste.- Bucureşti: RAO, 2003.-127p.

Aceasta carte incepe cu un capitol intitulat "Bataliile apei". Se abordeaza in primul rand luptele pe care le duc femeile si barbatii pentru apa, dar si impotriva ei, in tarile unde aceasta reprezinta uneori un pericol de temut. Bataliile apei se desfasoara si deasupra oamenilor, in atmosfera: acolo se opun unele altora vanturi puternice si regulate care se ciocnesc pe adevarate fronturi. Sa nu uitam nici cealalta lupta in care mase mari de aer cald si rece se intalnesc pe ceea ce climatologii numesc fronturi. Se justifica faptul ca vorbim despre bataliile apei. Ele se duc de milenii. Apa pune acum alte probleme, cu atat mai mult cu cat oamenii contemporani nu mai traiesc in sate, ca in trecut, in apropierea piriurilor si riurilor, ci in orase, adica tot mai departe de resursele indispensabile de apa.  

 

Reniţă, Alecu. Valea Prutului de mijloc / Alecu Reniţă, Valeriu Ţarigradschi, Ioana Bobână.- Ch.: Continental grup SRL, 2004.-128p.

Prutul este un râu lung de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița între România și Republica Moldova. În perioada interbelică, rîul era navigabil până la Ungheni, însă în perioada comunistă navigația pe rîu a fost treptat abandonată, cursul nemaifiind întreținut. Principalii afluenți pe partea dreaptă sînt Ceremuș, Bașeu și Jijia (cu afluentul principal Bahlui). Pe râul Prut există o amenajare hidroenergetică (barajul de la Stînca-Costești) realizat împreună cu Uniunea Sovietică (actualmente Republica Moldova).

Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol.1: Apele de suprafaţă / Valeriu Cazac, Constantin Mihăilescu, Gherman Bejenaru, Gavril Gâlcă.- Ch.: Ştiinţa, 2007.-248p.

Resursile acvatice ale Republicii Moldova este o colecţie de carte preconizată în patru volume („Apele de suprafaţă”, „Apele subterane”, „Fântâni şi izvoare” şi „Apa şi omul”), în care se reflectă potenţialul acvatic al Republicii Moldova, resursele de apă (de suprafaţă ori subterane), rolul pe care îl au aceste resurse în viaţa omului, metodele de protecţie ale surselor acvatice, caracterizarea bazinelor de apă, problemele legate de calitatea apei ca factor vital pentru economia naţională şi pentru fiecare om.

Ediţia abordează hidrografia Republicii Moldova, descriind obiecte acvatice concrete. Autorii fac o caracteristică calitativă şi cantitativă a poziţiei acestor obiecte, prezintă dimensiunile, regimul şi specificul local, evidenţiază legităţile repartiţiei spaţiale a apelor şi particularităţile morfologiei lor, a regimului şi a importanţei lor economice.

Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol.2: Fântâni şi izvoare: Atlas Ecologic / Aureliu Overcenco, Constantin Mihăilescu, Gherman Bejenaru, Gavril Gâlcă.- Ch.: Ştiinţa, 2008.-208p.

Denumită sugestiv de autori „atlas ecologic”, ediţia este o publicaţie ştiinţifico-populară ce cuprinde caracteristica succintă în baza unui algoritm a 160 dintre cele mai cunoscute fântâni şi izvoare din spaţiul Republicii Moldova. Autorii analizează şi evaluează condiţiile sanitaro-ecologice ale acestor obiecte, acordând o atenţie deosebită componenţei chimice a apei şi corespunderii ei normelor sanitar-igienice.

Ştii de ce apa este viaţă? / Emanuela Bussolati, Nella Bosnia, Laura Rigo...- Bucureşti: Prut, 2008.- 18p.

Care sunt elementele din care este constituită lumea? Seria Stii de ce? a editurii Prut contine 4 carti, fiecare prezentand pe rand apa, aerul, focul sau pământul, ca elemente indispensabile vieţii pe planeta albastră. Copiii vor învăţa că fiecare element se materializează în natură sub diferite forme: apa – ploaie, zăpadă, rouă, grindină, ceaţă etc., pământul – zăcăminte naturale, munţi, câmpii etc. Toate aceste 4 elemente sunt esenţiale.

Toate formele de viață cunoscute depind de apă. Apa este o parte vitală în multe din procesele metabolismului din interiorul organismului. Cantități semnificative de apă sunt utilizate de organism în digestia hranei. Aproape 72% din masa corpului uman fără grăsimi este apă. Pentru o bună funcționare, corpul necesită între doi și șapte litri de apă pe zi pentru a evita deshidratarea, cantitatea exactă depinzând de nivelul de activitate, temperatură, umiditate și alți factori. Nu este cunoscută cu exactitate cantitatea de apă necesară a fi consumată de o persoană sănătoasă.

 

Poezie, poezie - dulce melodie...

Revistă bibliografică

La 21 martie se sărbătoreşte Ziua Mondială a Poeziei, declarată de UNESCO în 1999 pentru a susţine creaţia poetică şi promovarea poeziei ca artă modernă veritabilă, deschisă oamenilor. Cu acest prilej, Biblioteca Publică ,,O.Ghibu'' vă propune o revistă bibliografică.

100 de poeţi ai lumii. Pe aripa poeziei... : Antol. De versuri din lirica universală / Selecţ.: A. Bujor. –Ch.: Epigraf, 2005. -400 p.

Prezenta antologie cuprinde versuri din lirica universală între Renaştere şi Modernism. Cititorul este invitat să se familiarizeze cu diverse curente şi stiluri poetice, să savureze o imagine sau un gând, să mediteze şi să viseze, împreună cu M. Eminescu sau M. Dinescu, F. Petrarca sau G. Ungaretti, W. Shakespeare sau E. Pound, J. W. Goethe sau E. M. Rilke.

Unii cititori ar dori, poate, să întâlnească şi alte nume. Or, am încercat să includem în prezenta carte poeţi reprezentativi şi poeme de valoare, fără intenţia de a neglija meritele unor poeţi rămaşi în afara antologiei, cum ar fi R. Burns, W. Blake, A. Rimbaud, A. De Musset, Hafez, N. Kazantzakis, B. Pasternak, B. Ahmadulina şi mulţi alţii. Sperăm însă că fiecare iubitor de poezie va găsi ceva pe gustul său, apropiat de sufletul său, o rază divină sau o stea călăuzitoare.

Poetul, ,,telegraf viu între Dumnezeu şi oameni’’ (F. Kafka), ,,preot al libertăţii şi hamal al frumosului’’ (G. Herwergh), ne dăruieşte lumina Universului. E un dar preţios şi ar fi păcat să nu-l primim.

,,În sufletul fiecărui om este o supapă care se deschide numai poeziei’’, spunea poetul rus N. Nekrasov. Dorim ca prezenta carte să contribuie la deschiderea acestei supape, pentru a putea percepe Frumosul şi Adevărul, pentru a putea percepe Dumnezeirea.

 

Literatura din Basarabia în secolul XX: Poezia. –Ch.: Arc, 2004. -296 p.

A scrie despre condiţia poeziei din Basarabia în secolul al XX-lea, deci despre limbajul artistic al unei provincii care a traversat şapte schimbări de regim politic, (însoţite de războaie, degringoladă, refugiu, deportări, epurare etnică, masacre colective, expropriere, foamete organizată, campanii de îndoctrinare şi deznaţionalizare etc., etc.) în nici trei pătrare de veac, înseamnă a-ţi asuma destinul unei lumi tragice, marcate de experienţe fundamental diferite decât aspiraţia către ceea ce pretenţioasa modernitate numea frumos gratuit, artă pură, autonomie a esteticului. Şi totuşi, deşi calvarul împrejurărilor istorice ar explica poate o evaluare condescendentă, fără să o justifice desigur, ţinta ultimă a acestei antologii a fost să surprindem acele disperate tensiuni ale spiritului de a se elibera de presiunile existenţei, pentru a se oglindi în nebuloasa rotitoare a propriei sale identităţi, acea sforţare a finţei poetice de a se revela ca şi întru frumos, fie şi re-întemeindu-se, în elanuri mereu reluate, de la sensul utilitar/didactic la cel etic şi etnic şi la desăvârşita-i strălucire de bibelou verbal, de lux a expresiei.

Reunind 65 de autori, antologia lasă pe dinafară de cinci ori pe atâţia, dar fără intenţia de a excomunica pe cineva şi de a omite, provocator, o oarecare piesă lirică de ... patrimoniu. Deschis către tradiţie şi modernitate corpus-ul obţinut ilustrează pulsaţiile unui imaginar încărcat de melancolii, tragism şi derută. Oricum, cu lipsurile sau cu eventualele ei excese, antologia s-a vrut o carte, una în care textele să nu se excludă reciproc în cutia de rezonanţă a întregului.

Cât de frumoasă eşti / antologie de Grigore Vieru. –Buc.: Litera International, Ch.: Litera, 2004. -816 p.

Visul vechi şi statornic al poetului Grigore Vieru a fost de a face o antologie a poeziei româneşti. Prezenta antologie nu-i, cum visa, o antologie a întregii poezii româneşti, ci o antologie cu trei ,,sfinte teme’’, cum zice el: Mama, Limba Română şi Dragostea... Teme generoase, vaste, esenţiale în poezie. În fond, în jurul lor se adună tot universul poeziei şi toate motivele existenţiale şi spirituale ale poetului. Vieru începe cu poezia populară şi încheie, lunga şi anevoioasa sa cursă, cu Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Cristian Popescu şi alţi poeţi postbelici dispăruţi.

Selecţia este bună şi antologia, în totalitatea ei, este remarcabilă. Autorul a adus, printre numele cunoscute, şi autori cu care cititorul român este mai puţin familiarizat. Poeţi, de pildă, din Basarabia, dar şi alte provincii româneşti, poeţi uitaţi, cum ar fi Costenco şi Arthur Enăşescu sau, dintre ,,diaspornici’’, Vintilă Horia... Când îi citeşti pe toţi observi că iubirea este o temă fundamentală şi că poeţii români au inventat un limbaj, o poetică şi un mod de a se situa faţă de lucruri. Jalea românească începe cu jeluirea sentimentală. Dorul este o stare de spirit nedeterminată, complexă ce a trecut în poezia cultă şi a ajuns până la poemele ludice ale postmodernismului Nichita Stănescu.

Antologia poetului Grigore Vieru este rodul unui efort remarcabil şi, totodată, expresia unei sesibilităţi lirice exemplare. În poemele altora, el se caută, în fapt, pe sine. Caută şi se regăseşte.

 

Eminescu, Mihai. Poezii / Mihai Eminescu. –Ch.: Silvius Libris, 2006. -128 p.

Să ne aducem pururi aminte de Mihai Eminescu, cel mai ales între toţi scriitorii neamului român, apărut pe neaşteptate în literatura lâncedă şi conveţională a epocii. În viaţa lui scurtă a dus arta poeziei la înălţimi neîntrecute până astăzi, îmbogăţind ritmul, rima şi expresia artistică; a dat cuvintelor simple valori noi şi armonii surprinzătoare, sentimentelor adâncime unică, viziunilor orizont nemărginit.

Pe lângă acest progres al artei scrisului, Eminescu a îmbogăţit limba şi a legat poezia cultă de producţiile din veac ale cântăreţilor anonimi ai neamului. Acest monument măreţ al literaturii poporului nostru a fost clădit în mai puţin de douăzeci de ani, printre care se numără şi anii de suferinţă când poetul a fost copleşit de o boală necruţătoare, care în 1889 i-a întrerupt cursul vieţii.

Acest monument, ,,mai durabil decât arama’’, a fost clădit între chinuri morale într-o epocă de nepăsare şi neînţelegere a geniului său, în neliniştea crâncenă a vieţii cotidiene, a lipsei uimitoare de haine şi pâine, în exploatarea unei societăţi literare şi a unui club politic.

 

Poezia românească de la începuturi până la 1830. –Buc.: Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1996. -191 p.

Condiţii obiective au făcut ca deseori vremurile apuse ale sufletului românesc să se manifeste în haină neromânească: slavonă, latină, (neo)greacă, poloneză, rusă, italiană, ucraineană. Urmărierea – sub strai neromânesc – a filonului naţional va ajuta la reliefarea acestuia.

Întâia manifestare literară importantă, pe o perioadă de secole, a fost imbrăcată la noi în haină slavonă. Avem de-a face cu o manifestare românească într-un strai pe care cărturarii noştri l-au adoptat şi adaptat necesităţilor timpului. Faptul că în Evul de Mijloc a existat o cultură românească îl recunosc toţi specialiştii: cei răuvoitori îi contestă originalitatea, nu existenţa. Într-o cultură, însă, originalitatea este mai puţin importantă decât consecvenţa, persistenţa unui mod de a recepta şi de a crea.

Cultura slavo-română a fost expresia adecvată unui studiu al dezvoltării noastre istorice şi de aceea nu vom considera limbă străină slavona în care a fost redactată o parte importantă a textelor vechi româneşti. Era limba liturgică a acestui popor şi, ca atare, nu putea fi străină cel puţin ştiutorilor de carte.

 

Manolescu, Nicolae. Literatura română postbelică / Nicolae Manolescu. –Braşov: AULA, 2001. -429 p.

,,Canonul se face, nu se discută’’ a fost deviza cronicarului Nicolae Manolescu. Prompte şi exacte, profunde şi subtile, cronicile sale literare au marcat felul în care înţelegem literatura română postbelică. Actor principal în cele mai importante bătălii canonice din ultimele patru de cenii, Nicolae Manolescu a ieşit întotdeauna învingător. Pentru că, pe de o parte, a pus mereu în centru valoarea estetică a cărţilor analizate şi, pe de altă parte, a fost atent la publicul său, a scris pentru cititorul obişnuit.

Nicolae Manolescu a devenit principala instanţă critică postbelică prin dozajul subtil de personalitate şi adecvare, de independenţă critică şi respect faţă de textul analizat şi de destinatarul acestuia.

Cronicile sale literare au avut asemenea impact, au căpătat o asemenea autoritate simbolică, încât au devenit bunuri comune, adevărate ,,mituri''. Astfel, analizele şi judecăţile sale de valoare au intrat în ,,folclorul’’ critic şi didactic. Ideile sale sânt reluate fără a mai fi citată sursa, greu accesibilă de altfel.

POEZIA conţine peste 130 de cronici la principalele volume ale celor mai importanţi poeţi postbelici, de la Emil Botta, Şt. Augustin Doinaş şi Geo Dumitrescu, Lenid Dimov şi Nichita Stănescu, până la Mircea Cărtărescu şi Cristian Popescu.

 

Alecsandri, Vasile. Pasteluri şi alte poezii /  Vasile Alecsandri. –Buc.: Minerva, 2007. -232 p.

În alcătuirea prezentulei ediţii s-a ţinut seama de faptul că pastelul nu este doar titlul cunoscutului ciclu de versuri, ci o formă literară frecventată de poet pe toată durata activităţii sale de creaţie. Din acest motiv, volumul pastelurilor a fost extins asupra tuturor poeziilor naturii şi anotimpurilor, nucleul de bază rămânând ciclul Pasteluri, aşa cum a fost organizat de autor însuşi în ediţia Operelor complete din 1875.

Critica a convenit că pastelurilereprezintă partea cea mai rezistentă a liricii lui Alecsandri şi este, într-adevăr, aşa, atât doar că prin această insistentă decupare a pastelurilor din ansamblul unei opere poetice extrem de bogate şi diverse au fost netezite vârfurile izolate marcate în alte genuri, cum ar fi poemul epic, poezia agitatorică şi poemele sau baladele fantastice. Remarcăm faptul că în genul pastelului, Alecsandri obţine cele mai constante succese, că realizează într-un întreg ciclu performanţe pe care, altminteri, le atingeau doar izolat, în poeme sau doar în unele fragmente.

Pastelurile înţelese nu atât ca titlu al unui ciclu, ci ca specie literară încorporează poezii foarte diverse de la reveriile în natură până la peisajele propriu-zise, naturii moarte şi tablouri stric descriptive (Iarna, Sfârşitul iernii, Oaspeţii primăverii, Cucoarele), presărate adeseori cu incidente dinamice şi coloristice, dezvoltate uneori, ca în Sania sau Bradul, în viziuni naturiste joviale sau umoristice, tablouri meditative tulburate de analogii existenţiale elegiace sau vesele, exuberante sau sceptice şi chiar pasteluri ca nucleu epic ca Noaptea Albă, Vântul de la miază-zi ş.a.

 

Locul nimănui. Antologie de poezie americană contemporană / Locul nimănui. –Buc.: Cartea Românească, 2005. -316 p.

În această antologie autorii au încercat să prezinte cantitatea uriaşă de scrieri ale poeţilor americani apărută în ultimii patruzeci de ani. Au fost incluşi poeţi a căror operă e în mod clar îndatorată lui Robert Duncan, sau alţii care sunt în mod convenţional identificaţi ca fiind ,,scriitori ai limbajului’’, poeţi care sunt asociaţi cu Şcoala din New York şi mai ales cu mişcarea poetică din cadrul acesteia, cât şi poeţi consideraţi ca fiind ,,gnostici’’.

Poeţii reprezentanţi aici sunt dificili nu numai pentru că-s dificili pe orice limbă, dar şi pentru că provin din ,,şcoli’’ diferite. Fii, simbolici şi literali, ai lui Ted Berrigan, cei mai mulţi şochează prin relaxare. Alţii şochează prin crispare. Liniile lor de comunicare şi influenţă duc direct la artiştii abstracţi şi pop din New York şi la muzicienii-poeţi ca Lou Reed, John Kyle, Tom Waits.

Poeţii  prezenţi aici vin din părţi diferite ale lumii petice americane. Împreună, opera lor oferă o privire exhaustivă a posibilităţilor poeziei americane. Creaţiile lor sunt ambiţioase, complexe, interesante. Ele sunt admirate de cei care pun preţ pe altceva decât pe simpla reciclare a vechilor idei şi metode. Opera lor poate să reziste trecerii timpului.