Vladimir Beșlegă – un model intelectual

Beșleagă Vladimir (25.07.1931, Mălăieşti, Grigoriopol). Romancier, eseist şi om politic. Fiul lui Vasile Beşleagă şi al Fevroniei-Eugenia. Nume de referinţă în proza, cultură şi viaţa politică. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova (1955); a făcut doctorantura la aceeaşi instituţie, avînd ca temă de studiu „Liviu Rebreanu, romancier”.

                                                                            Expoziție virtuală

• Beşleagă, Vladimir. Ţipătul lăstunului / Vladimir Beşleagă. – Chişinău : Ed. Cartier, 2006. – 80 p.

          

        

  Volumul Ţipătul lăstunului, nu mi se pare unul surprinzător, ci cât se poate de firesc – este căutarea tonului personal între o probă de orchestră şi o reprezentaţie cu public (romanele sunt nişte concerte simfonice, nu-i aşa?!...), versurile fiind scrise pe durata întregii vieţi de creator.

• Beşleagă, Vladimir. Hoţii din apartamente / Vladimir Beşleagă. – Chişinău : Ed. Prut, 2006. – 368 p.

            Hoţii din apartamente e ceva diferit şi superior volumelor publicate de Vladimir Beşleagă din 1990 încoace. Cartea e o reuşită în peisajul cultural basarabean, sărac tocmai în ce priveşte experimentul literar şi mărturia documentară despre totalitarism. Volumul include mai multe bucăţi de proză, scrise în diferite perioade de timp şi adunate în jurul unei axe a rememorării.

Volumul include mai multe bucăţi de proză, scrise în diferite perioade de timp şi adunate în jurul unei axe a rememorării. Textele nu sunt aranjate într-o ordine tematică sau cronologică riguroasă: cele de dată recentă convieţuiesc cu altele scrise în anii ’70 sau chiar ’60, eseurile stau în vecinătatea povestirilor realiste sau pur ficţionale.

            Cartea Hoţii din apartamente are totuşi o structură exprimată mai mult sau mai puţin coerent: prozele urmează, în mare, un traseu dinspre artistic spre eseistic, parabolic şi filozofic.

Volumul începe cu bucăţi artistice cu o tematică şi stilistică variată, bazate în temei pe autobiografic, la mijloc sunt inserate eseurile, în care autorul încearcă să reconstituie o epocă de acum 40-50 de ani comentând întâmplările de atunci printr-un eu exacerbat, scriitorul semnalează detalii (unele semnificative, altele curioase) despre oamenii pe care i-a cunoscut şi despre evenimentele marcante pe care le-a traversat. Iar finalul cărţii adăposteşte reflecţiile şi senzaţiile pe care autorul doreşte să le imortalizeze într-o formă cât mai succintă şi memorabilă. Împărţirea în trei cicluri este cât se poate de convenţională şi are mai mult un scop hermeneutico-didactic.

• Beşleagă, Vladimir. Destine transparente / Vladimir Beşleagă. – Chişinău : Ed. Prut, 2010. – 396 p.

Cartea lui Vladimir Beşleagă Destine Transnistrene, apărută la Editura Prut Internaţional în 2010, cuprinde interviuri cu paisprezece oameni de la ţară, dintre care majoritatea consăteni de ai scriitorului din satul Mălăieşti, de lângă oraşul Tiraspol, demonstrează foarte clar că aserțiunea viaţa bate filmul este foarte adevărată. S-ar mai fi putut numi şi tragica istorie a oamenilor neînsemnaţi, atât de zguduitoare e cartea.

• Beşleagă, Vladimir. Misterioasele sfere / Vladimir Beşleagă. – Chişinău : Ed. „Princeps Magna”, 2011. – 264 p.

Acest volum cuprinde următoarele piese: „Misterioasele sfere”, „Nunta de aur”, „Morții cei vii și vii cei morți”.

• Beşleagă, Vladimir. Viaţa şi moartea nefericitului Filimon / Vladimir Beşleagă. – Chişinău : Ed. Cartier, 2013. – 231 p.

            „Vladimir Beşleagă este un tragic maratonist al literelor noastre, care tot aleargă de câteva decenii bune, dar nu spre a vesti Victoria în cetate, ci pentru a da alarma! De la Zbor frânt la Cumplite vremi, fără a uita de Viaţa şi moartea nefericitului Filimon (una dintre puţinele opere de sertar ale literaturii române din Basarabia!), Domnia Sa nu şi-a scos niciodată zalele de luptător, şi nici nu s-a încununat, ca atâţia alţii, cu laurii crescuţi în serele politicii autohtone. Dacă nu aş şti că orice comparaţie şchioapătă, l-aş numi «un Socrate la scară locală»; frică însă mi-i că se vor găsi de îndată unii să-i întindă cupa cu otravă. D-aia nici nu-l compar cu nimeni — Vladimir Beşleagă este el însuşi o unitate de măsură.”

Emilian Galaicu-Păun

• Beşleagă, Vladimir. Zbor frânt / Vladimir Beşleagă. – Chişinău : Ed. Clasic Cartier, 2013. – 272 p.

Vladimir Beşleagă s-a smuls din acea literatură prin romanul „Zbor frânt” care, deşi nu e destinat copiilor, este în fond despre un copil, ale cărui acţiuni sunt evocate într-un târziu de maturul care-şi rememorează propria copilărie, spre a o aduce la cunoştinţa copilului sau de acum. Vladimir Beşleagă vorbeşte despre război dintr-un unghi de vedere principial nou, pătrunde adânc, pe verticala, în faptele descrise, scoate în prim plan un personaj original, care nu repeta prin nimic acţiunile altor personaje, autorul procedând la fluxul memoriei, la acea modalitate concreta a monologului interior, care se numeşte soliloc si care se caracterizează prin faptul că personajul nu gândeşte pur si simplu, ci vorbeşte cu voce tare, adresându-se unui inter locutor imaginar. Din punctul de vedere al structurii formale romanul Zbor frânt este foarte simplu. Isai rămâne cu bunicul său într-un sat de pe malul Nistrului, în timp ce toţi ceilalţi membri ai familiei sale se evacuaseră în altă localitate. Copilul trece înot râul pentru a-i găsi pe ai săi şi în felul acesta nimereşte ba la statul major al armatei sovietice, ba la acela al armatei hitleriste. Peripeţiile copilului Isai constituie nucleul principal al romanului, deşi până la urmă conţinutul cărţii nu se reduce la probleme de război .Dar să nu ne lăsăm furaţi de aceasta simplitate aparentă a romanului. Nicăieri în literatura noastră nu găsim o analiză atât de minuţioasă a modului în care războiul se răsfrânge în destinul unui om.

• Beşleagă, Vladimir. Îndoiala a fost şi rămâne principiul meu de viaţă… / Vladimir Beşleagă. – Chişinău : Ed. Prut, 2014. – 328 p.

„Este un volum de mărturisiri şi convorbiri cu scriitorul şi omul de cultură Vladimir Beşleagă. “De-a lungul anilor, Domnia sa a tot acordat interviuri şi a susţinut convorbiri, dar, poate, a mai rămas, totuşi, ceva inedit, ceva ce nu a mai fost mărturisit nimănui?” – se întreabă autorul. Cartea este adresată publicului larg de cititori.

• Beşleagă, Vladimir. Tata Vasile în 73 de episoade şi XIV scrisori / Vladimir Beşleagă. – Chişinău : Ed. Cartier Rotonda, 2015. – 204 p.

Volumul oferă multă informaţie cititorilor, cercetătorilor literari, dar şi istoricilor. „E o carte document. La noi s-a scris mult despre regiunea transnistreană, dar s-a scris din afara ei. Aici, pentru prima dată, prezintă cineva din interiorul evenimentelor. Cele 14 scrisori trimise din închisoare de tata Vasile sunt şi ele documente. Au un vocabular specific, sunt regionalisme”, a menționat criticul literar, Eugen Lungu.