Personalitatea zilei

Nicolae Corlăteanu – practician şi teoretician al cultivării limbii

(100 de ani de la naștere)

Expoziție virtuală

Nicolae Corlăteanu s-a născut pe 14 mai 1915 în satul Caracui, judeţul Lăpuşna, astăzi raionul Hânceşti.

A terminat liceul la Chișinău, după care a studiat la Facultatea de Litere și Filosofie și Facultatea de Drept ale Universității din Cernăuți. A fost şef al Catedrei de limbă şi literatură naţională a Universităţii de Stat din Chişinău (1946-1949), şef de sector (1947-1981), director-adjunct (1958-1961) şi director (1961-1969) al Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, profesor la Universitatea de Stat din Chişinău (1969-1988).

A lăsat o moştenire ştiinţifică impresionantă, memorialistică şi de alte genuri în peste 550 lucrări printre care: Dicţionar român-rus (1954) „Studiu asupra sistemei lexicale moldoveneşti din anii 1870-1970” (1964); “Fonetica limbii moldoveneşti literare contemporane” (1978); “Cuvântul în vâltoarea vieţii” (1980); “Scriitorul în faţa limbii literare” (1985); “Lexicologia” (1992); “Fonetica” (1993); “Răspântii” (1995); “Nandrişii” (1998); “Aşa am trecut până acum prin viaţă” (2000); “Neologismul în opera eminesciană” (2004) etc.

Notă:  Cărţile sunt prezentate în ordinea cronologică a apariţiei editoriale.  

Corlăteanu, Nicolae. Studiu asupra sistemei lexicale moldoveneşti. - Chişinău : Cartea Moldovenească, 1964. - 496 p.

Autorul prezentei lucrări şi-a început cercetările, consacrate studierii mai mult sau mai puţin complexe a vocabularului din opera crengiană, cu scopul de a schiţa locul, pe care trebuie să-l ocupe scrierile lui Ion creangă în procesul evolutiv al limbii literare moldoveneşti.

Corlăteanu, Nicolae. Egală între egale. - Chişinău, 1971. - 60 p.

Tot ce e considerat mai de preţ, mai scump şi mai folositor este o comoară. De aceea poetul Alexe Mateevici nu în zadar a caracterizat limba noastră ca o comoară. Într-adevăr, limba este un izvor de îmbogăţire sufletească, pentru că numai prin mijlocirea ei, cu ajutorul ei putem să însuşim toate cunoştinţele, toată ştiinţa, pe care omenirea a prelucrat-o în cursul veacurilor.

Corlăteanu, Nicolae. Cuvântul în vâltoarea vieţii. - Chişinău : Lumina, 1980. - 77 p.

Nu-i destul să cunoaştem mai mult sau mai puţin limba, ci trebuie să-i cunoaştem legile ei, trebuie s-o cultivăm. Se impune educarea vorbitorilor în spiritul însuşirii celor mai frumoase şi expresive mijloace lingvistice.

Corlăteanu, Nicolae. Limba noastră. - Chişinău : Cartea Moldovenească, 1981. - 140 p.

Nivelul de cultură a exprimării unui om este o oglindă a nivelului său spiritual. Frumuseţea şi măreţia, forţa expresivă a limbii materne constituie principalul mijloc de înrâurire asupra copilului, ca şi asupra adultului, de înnobilare a sentimentelor, a sufletului, a gândurilor, a trăirilor acestuia. Trecând de la o generaţie la alta, limba trebuie nu doar păstrată ca ochii din cap, ci ea se cere a fi dezvoltată, îmbogăţită, împodobită cu cea mai mare grijă.

Corlăteanu, Nicolae. Scriitorul în faţa limbii literare. - Chişinău : Literatura artistică, 1985. - 192 p.

Ca şi în alte lucrări, în cartea de faţă autorul, Nicolae Corlăteanu, vădeşte o dragoste aparte faţă de bogăţiile cele mai diverse ale graiului matern - "limba vechilor cazanii", "graiul pâinii", - manifestă o grijă părintească de mare filolog şi om de cultură pentru dezvoltarea, cultivarea şi propagarea limbii literare.

Corlăteanu, Nicolae. Schiţe de istorie a limbii moldoveneşti literare. - Chişinău : Lumina, 1986. - 281 p.

Istoria limbii literare este o disciplină ştiinţifică situată la intersecţia dintre lingvistică şi filologie, istorie şi critică literară. Dezvoltarea stilurilor limbii şi a celor individuale ale scriitorilor, studierea lor aprofundată consolidează poziţiile istoriei limbii literare.

Corlăteanu, Nicolae. Lumea cu toate ale ei. - Chişinău : Literatura artistică, 1988. - 204 p.

Lucrarea de faţă îşi pune drept scop analiza mijloacelor de limbă moldovenească literară, capabile a reda cele mai diverse noţiuni din cele mai diferite domenii ale vieţii ştiinţifice şi social-economice.

Corlăteanu, Nicolae. Răspîntii. - Chişinău, 1995. - 184 p.

Lucrarea de faţă este un fel de mărturisire nu doar a autorului, ci şi a generaţiei sale, pe care a numit-o patruzecistă. E vorba de multe încercări, suferinţe şi îndoieli legate de însăşi existenţa conaţionalilor săi, antrenaţi într-o continuă schimbare de situaţii politice, sociale, economice, etnice şi - ca urmare - într-o evidentă şi continuă stare de veghe, şovăire în atitudini, acţiuni, sentimente.

Corlăteanu, Nicolae. Testament. - Chişinău, 2010. - 256p.

Nicolae Corlăteanu se află printre puţinii intelectuali basarabeni cu temeinică şcoală românească, cu o excelentă pregătire în filologie şi în drept, care a supravieţuit terorii fostului regim şi a rămas în serviciul ştiinţei filologice şi al pedagogiei naţionale, participând la reconstituirea destinului românilor basarabeni.