Festivalul
„Poezia la Iaşi ”
Ediţia a
II-a
Sărbătorit la Chişinău şi la Biblioteca „Onisifor
Ghibu”
O adevărată sărbătoare a sufletului, o sărbătoare
a Poeziei a avut loc pe data de 27 mai în Sala
Nuciferă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”. „Ne bucurăm enorm de mult să fim
gazda Festivalului „Poezia la
Iaşi ” şi să avem ca oaspeţi pe cei mai doriţi şi plăcuţi
oameni – poeţii!”, a afirmat directorul bibliotecii Vitalie Răileanu, critic
literar şi poet.
Cassian
Maria Spiridon, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Iaşi) ne-a
comunicat că „Poezia la Iaşi ”
face parte din proiectul cultural: Festivalului
Internaţional al Educaţiei şi vizează candidatura oraşului Iaşi de a fi
desemnat, în 2021, Capitală Culturală
Europeană. „Suntem convinşi că Iaşiul va primi acest titlu şi apreciem mult
contribuţia Republicii Moldova”, a afirmat
Cassian Maria Spiridon.
Dinu
Flămând, poet, eseist, jurnalist francez, diplomat, originar din România,
laureat al Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” pentru opera Omnia, s-a confesat că îşi dorea o
asemenea întâlnire încă cu 4 ani în urmă, când se afla în Brazilia şi acolo a
conştientizat că limba este un lanţ deosebit de solid, care poate uni o naţiune.
Pe tot teritoriu Braziliei, până în pădurile Amazonei se vorbeşte aceeaşi
limbă. Unitatea limbii portugheze ne determină să ne gândim la frumoasa limbă
română, în elogiul căreia poetul Dinu Flămându a recitat un sonet: „Limbă
română – pânză freatică/ şi aer de înălţimi al acestui popor / (...) Eşti
pentru mine laptele orfanului/ Care-şi descoperă pretutindeni o patrie/ Dacă o
are…”. „A doua patrie a noastră, matria
noastră este limba română!” a afirmat Dinu Flămând.
Christian
Schenk, poet, eseist şi traducător bilingv româno-german a venit tocmai din
zona Rinului, acolo unde şi-au făcut opera cei mai mari scriitori germani
precum: Goethe, Shiller ş.a. Pentru meritele sale deosebite în legăturile
culturale Est-Vest cât şi pentru opera sa, Schenk a fost numit în anul 2000 Cetăţean
de Onoare al Oraşului Universitar Cluj-Napoca.
Poetul
şi traducătorul Florentin Palaghia a mărturisit că este pentru prima oară în
Republica Moldova şi este sensibilizat de limba vorbită pe acest teritoriu.
Limbă care şi-a păstrat o nuanţă proprie, în care au mai rămas imprimate
durerile, suferinţele poporului provocate de evenimentele istorice. „Cu cât mă
apropii de această ţară, poezia ia amploare, capătă tot mai multă culoare, tot
mai mult suflet”, a afirmat Florentin Palaghia.
Toţi
cei prezenţi la festival au avut parte de un moment poetic deosebit, pentru că ce
poate fi mai sincer şi mai frumos decât ca poeţii să-şi recite propriile
poezii! Nici cel mai iscusit orator nu poate să transmită sensul unei poem mai
bine decât cel care a trăit fiecare vers – poetul.
Cassian
Maria Spiridon a recitat versurile: „Într-o dimineaţă România s-a trezit/
vecină cu China/ cu o populaţie mai numeroasă/ ca a Indiei/ cu o istorie
invidiată/ inclusiv de Franţa/ cu poeţi mai mari/ decât ai perfidului Albion/ (…)
ordinea socială era desăvârşită/ anotimpurile minunate/ românii fericiţi/ iar
toate acestea/ se întâmplau/ într-o dimineaţă…“
Vitalie
Răileanu a recitat originalul poemul „saga
cântă”: „Unele saga cântă femeia/
frumos/ scăldată în nisipuri calde/ altele îl proslăvesc pe Haarfager/ oprit să
coboare în Infern/ iar Zâna mărilor/ îndrăgostindu-se de pletele lui/ l-a
ademenit în adâncuri/ pieptănându-i/
în fiecare seară părul auriu/ ea se oglindea în amurguri pe orizontul mării/
Liuleta!/ cea mai frumoasă Saga a
fost zeitate:/ saga cântă”.
Întrebat, dacă ar fi să demonstreze frumuseţea
limbii române ce poet contemporan şi ce poezie ar alege, Arcadie Suceveanu a
răspuns că ar selecta poemul Prinţesa
de Dinu Flămând. În acest context, Dinu Flămând a recitat poemul menţionat:
„Înfloreau în ierburi călcâii ei/ noi, călăreţi de stepă, mai mulţi de trei/ prin
Bugeag şi Kameniţa ne purtam/ guduroşi,/ cale de poştă tătară băteam înspre
Lipova/ pentru umerii ei frumoşi…”.
Sfatul
unanim al poeţilor pentru toţi cei prezenţi la Festivalul „Poezia la Iaşi ” a fost să selectăm
cărţile pe care le lecturăm, să citim operele marilor clasici, să învăţăm şi să
cultivăm limba română, ridicând-o la rangul ei adevărat, căci numai aşa vom
putea rezista ca popor.
„Nu pierdeţi timpul cu cărţile bune, pentru că
astfel nu veţi avea suficient timp pentru cele foarte bune!”, ne îndeamnă directorul bibliotecii „Onisifor Ghibu”,
Vitalie Răileanu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu