Chișinău comori ascunse - 580 de ani
Biblioteca principală a capitalei, Biblioteca Municipală
„B.P.Hasdeu” desfăşoară anual Decada Chişinău - oraşul meu, scopul fiind
promovarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural al capitalei
noastre.
Cu acestă ocazie biblioteca
”Onisifor Ghibu” vă oferă o expoziție de cărți:
Pe 17 iulie Chișinăul a împlinit 580
de ani de la prima atestare documentară cunoscută. Pentru prima
dată, numele de Chișinău a fost pomenit într-un hrisov întocmit pe 17 iulie
1436, la Vaslui. Mai exact, e
vorba de o Carte Domnească de Întăritură. Prin acest act, domnii Țării Moldovei
Ilie și Ștefan, au dat și i-au întărit lui Oancea-logofăt pentru credincioasă
slujbă mai multe sate pe Răut, Ichel și Bâc, între care Procopinți, Macicăuți
și Cozarăuți. În document se
precizează printre reperele naturale ale hotarului moşiei lui Oancea Logofătul
„…și la Bâc, de cealaltă parte, pe valea ce cade în dreptul Cheșenăului
lui Acbaș, la izvorul unde este Seliștea Tătărească în dreptul păduricii”.
Se presupune că izvorul amintit în
hrisov curgea la poalele Colinei Măzărache, acolo unde s-au construit primele
case ale localității, iar acum se află cea mai veche biserică din Chișinău.
Multă vreme acest document nici nu se
afla în Republica Moldova. Se știa doar că zace undeva în arhivele Poloniei.
În 2013, un
grup de tineri pasionați de istoria Moldovei s-a mobilizat pentru a da de
urmele documentului. „Ideea aceasta a venit atunci
când tinerii au fost în vizită la Cernăuți cu mai mulți prieteni și au fost
mirați de faptul că în centrul orașului era un stand mare cu copia primei atestări
a orașului Cernăuți. Și sau gândit de ce nu am avea și la Chișinău așa ceva? Au mers la Muzeul
Național de Istorie și au înțeles că nici actul, nici copia acestuia nu se află
în țară, ci în Polonia, de unde era complicat de adus”. Istoricii şi muzeografii spuneau că
documentul se află fie la Varşovia, fie la Cracovia. După unele căutări, tinerii au reușit să afle
că actul se păstrează în Arhiva Centrală a Documentelor Istorice din capitala
Poloniei. Procedura de obținere
a unei copii a durat câteva luni. Tinerii au declarat că polonezii au fost
receptivi și au explicat pașii ce trebuie făcuți. Copia solicitată a costat puțin peste 1000 de
lei. Ulterior, aceasta a fost donată Muzeului Național de Istorie. Directorul
adjunct pentru relații cu publicul al muzeului, Aurelia Cornețchi, ne-a
declarat recent că muzeul a trimis o cerere colegilor polonezi pentru a obține
un facsimil, adică o reproducere exactă a Cărții Domnești de Întăritură din
1436. În prezent, publicul poate
vedea copia mărită a documentului, care este scris în limba slavonă, iar
numele localității este pomenit în rândul zece al textului. Rămâne totuși întrebarea, cum de a ajuns
acest document în Polonia. De
multe ori, când situația politică din Țara Moldovei devenea dificilă, o parte
din boieri se refugiau la curtea regilor polonezi. În aceste condiții, erau luate și avuțiile
boierești, inclusiv actele ce confirmau dreptul de proprietate asupra moșiilor
din Moldova. O altă explicație
dată de istorici este și faptul că Țara Moldovei și Polonia aveau hotar comun
în sec. al XV-lea, ceea ce facilita relații mai strânse între oameni și
circulația de bunuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu