Dor major de Ion Vatamanu

Într-o zi destul de semnificativă pentru neamul românesc – 27 martie – la Biblioteca „Onisifor Ghibu” a venit un public cititor select, axat pe un deosebit eveniment – Medalionul literar „Ion Vatamanu – poet şi cetăţean”.

Orice program se învecheşte prin însuşi faptul de a fi aservit orbeşte unui moment, precum şi de a conţine o doză de naivitate afişată, dublată de pretenţiozitatea oarecum barocă, ce se opune unei imagini unice despre misiunea şi fiinţa Poeziei. Dincolo, însă, de momentele ostentativ-programatice, care ne scandalizează sau numai ne irită pe-o clipă, Poezia îşi urmează în tăcere desăvârşita lucrarea ei, pecetluită de taină şi sacră menire.

Aceste adevăruri au fost confirmate de cei prezenţi la evenimentul – Ion Vatamanu – poet şi cetăţean. În debutul medalionului literar, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, criticul şi istoricul literar Vitalie Răileanu a menţionat marele talent şi deosebita vocaţie a scriitorului Ion Vatamanu, axată în timp pe original şi hiperoriginal, plasarea glisând şi spre o credinţă adâncă, purtată cuvântului înfiinţător de armonie, căruia i se potriveşte cel mai bine liniştea, acordul ce se stabileşte între negrul pământ al nostru şi alba lui linişte, care conturează intrarea Poetului Ion Vatamanu pe parcursul făgaşului firesc al liniştei cuvintelor, slugirii credincioase a lor şi al punerii Poeziei în slujba cunoaşterii adevărului.

Veronica Postolachi, amfitrioana acestui Medalion literar, a venit cu bunii şi foarte talentaţii săi învăţăcei de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade”, care au prezentat un spectacol literar-artistic înfruptat din Opera literară a poetului Ion Vatamanu.

Criticul şi istoricul literar Ion Ciocanu, un bun prieten al poetului bucovinean, le-a vorbit tuturor despre un alt Vatamanu, împrumutat din amintirile sale, afirmînd, că - Ion Vatamanu a fost şi rămâne Omul omeniei, deoarece, precum spune poetul: „Căci eu deacolo din vecie,/ Mai am a spune şi a scrie”.

Impresionantă a fost şi alocuţiunea criticului, istoricului literar şi poetului Tudor Palladi care şi-a amintit şi el de câteva momente memorabile din viaţa lui Ion Vatamanu, spunând că în prezent munceşte, topind lumânări, asupra unui imens studiu despre poezia basarabeană, unde capitolul referitor la opera poetului nostru, este dominant.

Fulminantă a fost conferenţierea d-nei Maria Pilchin care s-a confesat, că în prezent este antrenată într-un proiect al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe din Moldova, angajându-se să vorbească despre traducerile cele mai semnificative. Ion Vatamanu, în opinia vorbitoarei, a fost şi rămâne un excelent traducător în limba română a multor opere literare.

Pe finalul evenimentului a vorbit dna Elena Vatamanu Curicheru, soţia poetului Ion Vatamanu şi fiica scriitorului din perioada interbelică Mihail Curicheru, accentuind semnificaţia cultural-educaţională a evenimentului.

Numerosul public (Nouăzeci şi patru de cititori fideli!) a rămas impresionat de confesiunile d-nei Elena, de frumoasele amintiri ce o leagă de poetul Ion Vatamanu, evocându-le tuturor, că scriitorul şi azi ar aşterne poeme, astfel cum a scris şi până la 1992, conturând spaţiul trăirilor interioare asupra cuceririi unor noi zone de necunoscut din acest spaţiu continuu al trăirilor interioare.

Precum s-a constatat – lucrurile, oamenii, toate fiinţele intră în Universul poetic al lui Ion Vatamanu cu monologurile, discursurile, cu întreaga sa Operă literară.

Surpriza acestui Medalion literar a ţinut şi de filmul documentar – Dor de Ion Vatamanu, în regia Lionelei Vatamanu – Mărgineanu, om de artă, fiica poetului, iar poemul A fi cinstit, în lectura criticului şi istoricului literar Vitalie Răileanu a fost un deosebit îndemn de a descoperi marea vocaţie, a impulsului poetic original vatamanian, unde resursele lirismului îşi conservă forţa latentă a creaţiei poetului bucovinean.

Noi trebuie să citim şi să recitim Opera lui Ion Vatamanu acu, de la sfârşit spre început.