Într-o zi destul de semnificativă pentru neamul românesc – 27 martie – la Biblioteca „Onisifor
Ghibu” a venit un public cititor select, axat pe un deosebit eveniment –
Medalionul literar „Ion Vatamanu – poet şi cetăţean”.
Orice program se învecheşte prin însuşi faptul de a fi aservit orbeşte unui
moment, precum şi de a conţine o doză de naivitate afişată, dublată de
pretenţiozitatea oarecum barocă, ce se opune unei imagini unice despre misiunea
şi fiinţa Poeziei. Dincolo, însă, de
momentele ostentativ-programatice, care ne scandalizează sau numai ne irită
pe-o clipă, Poezia îşi urmează în
tăcere desăvârşita lucrarea ei, pecetluită
de taină şi sacră menire.
Aceste adevăruri au fost confirmate de cei prezenţi la evenimentul – Ion Vatamanu – poet şi cetăţean. În
debutul medalionului literar, directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, criticul
şi istoricul literar Vitalie Răileanu a menţionat marele talent şi deosebita
vocaţie a scriitorului Ion Vatamanu, axată în timp pe original şi hiperoriginal,
plasarea glisând şi spre o credinţă adâncă, purtată cuvântului înfiinţător de
armonie, căruia i se potriveşte cel mai bine liniştea, acordul ce se stabileşte
între negrul pământ al nostru şi alba lui linişte, care conturează intrarea Poetului Ion Vatamanu pe parcursul
făgaşului firesc al liniştei cuvintelor,
slugirii credincioase a lor şi al punerii Poeziei
în slujba cunoaşterii adevărului.
Veronica Postolachi, amfitrioana
acestui Medalion literar, a venit cu bunii şi foarte talentaţii săi învăţăcei de la Liceul Teoretic „Mircea Eliade”,
care au prezentat un spectacol literar-artistic înfruptat din Opera literară a poetului Ion Vatamanu.
Criticul şi istoricul literar Ion Ciocanu, un bun prieten al poetului
bucovinean, le-a vorbit tuturor despre un alt
Vatamanu, împrumutat din amintirile sale, afirmînd, că - Ion
Vatamanu a fost şi rămâne Omul omeniei, deoarece, precum spune poetul: „Căci eu
deacolo din vecie,/ Mai am a spune şi a scrie”.
Impresionantă a fost şi alocuţiunea criticului, istoricului literar şi
poetului Tudor Palladi care şi-a amintit şi el de câteva momente memorabile din
viaţa lui Ion Vatamanu, spunând că în prezent munceşte, topind lumânări, asupra unui imens studiu despre poezia
basarabeană, unde capitolul referitor la opera poetului nostru, este dominant.
Fulminantă a fost conferenţierea d-nei Maria Pilchin care s-a confesat, că
în prezent este antrenată într-un proiect al Institutului de Filologie al
Academiei de Ştiinţe din Moldova, angajându-se să vorbească despre traducerile
cele mai semnificative. Ion Vatamanu, în opinia vorbitoarei, a fost şi rămâne
un excelent traducător în limba română a multor opere literare.
Pe finalul evenimentului a vorbit dna Elena Vatamanu Curicheru, soţia
poetului Ion Vatamanu şi fiica scriitorului din perioada interbelică Mihail
Curicheru, accentuind semnificaţia cultural-educaţională a evenimentului.
Numerosul public (Nouăzeci şi patru de cititori fideli!) a rămas impresionat
de confesiunile d-nei Elena, de frumoasele amintiri ce o leagă de poetul Ion Vatamanu,
evocându-le tuturor, că scriitorul şi azi ar aşterne poeme, astfel cum a scris
şi până la 1992, conturând spaţiul trăirilor interioare asupra cuceririi unor
noi zone de necunoscut din acest spaţiu continuu al trăirilor interioare.
Precum s-a constatat – lucrurile, oamenii, toate fiinţele intră în Universul poetic al lui Ion Vatamanu cu
monologurile, discursurile, cu întreaga sa Operă literară.
Surpriza acestui Medalion literar
a ţinut şi de filmul documentar – Dor de
Ion Vatamanu, în regia Lionelei Vatamanu – Mărgineanu, om de artă, fiica
poetului, iar poemul A fi cinstit, în
lectura criticului şi istoricului literar Vitalie Răileanu a fost un deosebit
îndemn de a descoperi marea vocaţie, a impulsului poetic original vatamanian,
unde resursele lirismului îşi conservă forţa latentă a creaţiei poetului
bucovinean.
Noi trebuie să citim şi să recitim Opera lui Ion Vatamanu acu, de la
sfârşit spre început.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu